Se intenționează transformarea Moldovei din ”zonă gri” în una ”roșie”?

Recentul articolal lui John Bolton, fost consilier al președintelui Trump în probleme de securitate națională, a provocat o adevărată panică în multe țări post-sovietice, inclusiv în Republica Moldova. Politicanul american vorbește deschis despre aceea cum intenționează SUA să decidă soarta a șase republici post-sovietice – este vorba despre Georgia, Ucraina, Belarus, Moldova, Armenia și Azerbaidjan. În opinia sa, doar intrarea acestor state în componența NATO va permite neutralizarea ”agresiunii Rusiei”.

«Să zdruncinăm Kremlinul »

Vom aduce niște citate din articolul cu pricina: «Cît timp între NATO și Rusia există «zona gri», în regiune se va menține instabilitatea. Reducerea acestui spațiu geografic periculos prin natura sa micșorează amenințările potențiale din partea Rusiei și, într-un final, pune din nou Moscova în fața problemei: să se alăture Occidentului, sau să i se opună.

Pentru țările Europei, aflate sub amenințare, intrarea în NATO este, în ultimă instanță, unica metodă de a minimiza inevitabila incertitudine și instabilitate în relațiile dintre alianță și Rusia. Anterior NATO еvita pe bună dreptate să accepte noi membri care au pe teritoriul lor forțe armate străine, căci considera că este o moștenire a războiului și o lansare a articolului 5 din Tratatul de la Washington. Reducerea ”zonei gri” nu va necesita includerea imediată a noilor membri în NATO, dar în acest caz alianța, fără îndoială, va putea elabora pentru ei un statut respectiv, care să corespundă sarcinilor soluționării problemelor europene curente ».

Dar iată un fragment, care ne privește nemijlocit: «Moldova, strînsă între Ucraina și România, reprezintă un conflict înghețat, gata să se ”dezghețe”. Chipurile, Transnistria independentă, inventată de Rusia, există separat de Moldova numai datorită prezenței militare continue a Moscovei. O simplă atenționare a lumii asupra acestei anomalii, apărute după războiul rece trecut, ar zdruncina Kremlinul, iar noua guvernare fermă de la Chișinău oferă acum Washingtonului posibilitatea să-și activizeze acțiunile ».

Și un atac direct asupra Rusiei: «Promisiunile Rusiei de a nu se implica în treburile fostelor republici și declarațiile indignate privind intențiile ei cuminți, nu au nici o importanță. Rusia va înceta să se implice în spațiul post-sovietic numai dacă va afla că nu poate obține aici succese și că trecerea hotarelor NATO (sau ceva de genul) va duce la urmări inevitabile și foarte devastatoare pentru ea. Cu cît mai devreme noi o vom face pe Rusia să înțeleagă aceasta, cu atît mai bine ».

Citatele și fragmentele din acest articol au înconjurat, practic, toate mass-mediile rusești. Jurnaliștii au observat, că cititorii cunoscutei publicații americane probabil au fost șocați de cele scrise de John Bolton, căci sub articolul său ”încins” nu este nici un comentariu.

Ce treabă au aici alegerile din Moldova?

Articolul lui Bolton a apărut în timp ce în Moldova se desfășoară campania electorală a alegerilor anticipate, ceea ce la fel nu a putut să nu ifluențeze reacția societății moldovenești. Deosebit de atent erau citite cuvintele lui Bolton cu referire la poziția autorităților moldovenești: «noua guvernare fermă de la Chișinău oferă acum Washingtonului posibilitatea să-și activizeze acțiunile ».

O atare laudă a noii guvernări de la Chișinău din partea «uliilor» americani, convinși că aceasta este gata să accepte dezghețarea conflictului transnistrean, poate face un serviciu prost președintei Sandu și PAS. Declarația lui Bolton arată așa, de parcă conducerea moldovenească este total supusă ”partenerilor” americani și la prima lor cerere este gata să dezlege războiul. Probabil, administrația președintei Moldovei ar trebui să comenteze această situație.

Apropo, Maia Sandu și John Bolton se cunosc. În august, 2019 Bolton pe post de ajutor al președintelui SUA în probleme de securitate națională a efectuat un turneu prin Europa de Est și la Chișinău s-a văzut cu premierul Moldovei – pe atunci, această funcție era ocupată de Maia Sandu.

Conform declarației M. Sandu, la această întrevedere s-a discutat despre fortificarea sectorului de securitate și apărare, ceea ce, potrivit ei , «are o importanță-cheie pentru asigurarea independenței și integrității teritoriale a țării.

În cadrul aceluiași briefing, ea a declarat că printre prioritățile guvernului este pregătirea pentru semnarea unui nou Plan individual al acțiunilor de colaborare Moldova-NATO și trecerea la cea de-a doua fază a inițiativei de consolidare a capacității de apărare a Republicii Moldova, pe care guvernul o implementează în colaborare cu structurile militare ale SUA.

Trebuie să recunoaștem, că ambasada americană acționează foarte activ pe teritoriul nostru. Numai în ultimul timp Derek Hogan, ambasadorul SUA, a avut întrevederi cu șeful CEC, procurorul general, șeful SIS, liderii celor mai mari partide din Moldova, - nemaivorbind despre întrevederile regulate cu președinta și cu premierul interimar. Totuși, este imposibil să înțelegi despre ce anume a vorbit ambasadorul american cu conducătorii principalelor departamente – rapoarte despre aceste întrevederi avem puține, și ele conțin formulări destul de vagi.

Un lucru este cert: departamentul diplomatic american manifestă un viu interes pentru viitoarele alegeri moldovenești și pentru procesul politic moldovenesc în general. Propriu zis, Hogan nici nu a ascuns asta cînd în confruntarea dintre președintă și parlament a ținut deschis partea președintei.

La ce-i trebuie unei țări îndepărtate și puternice, ca în Moldova să vină la putere anumite forțe? Devine clar după răspunsul la întrebarea cine poate dezgheța conflictul transnistrean. Deși ordinul privind începerea acțiunilor militare îl dă comandantul suprem, el o poate face doar în baza unei decizii speciale a parlamentului – asta prevede art. 12 din Legea privind stările de urgență, de asediu și de război. Actualul (deja nefuncțional) parlament cu siguranță nu ar fi luat o asemenea decizie. Da ce va face următorul? Depinde de componența viitorului legislativ și de aceea, care partide vor forma majoritatea parlamentară. Cum se vede, Bolton și echipa mizează pe faptul, că anticipatele îi vor aduce la putere pe cei care vor accepta acutizarea situației în Transnistria. Dar vor dori oare aceste partide, chiar în ajunul alegerilor, să pară în ochii alegătorilor niște ”instigatori la război”? Dacă nu, ele ar trebui să-și declare public pozițiile.

De altfel, tot ce-i posibil că recomandările lui Bolton cu privire la modalitatea de a scoate Moldova din ”zona gri” ascund dorința unei soluționări pozitive a problemei. Ex-ministrul apărării Viorel Cibotaru, fost director al Centrului de informare și documentare NATO în Moldova , crede că articolul în cauză nu conține nimic supranatural. «Aici evident se vorbește despre topire (a gheții), și eu o înțeleg ca pe o soluție pentru acest conflict îndelungat, - a menționat el în comentariul pentru Noi.md. – Asta trebuie să ne bucure, nu să ne întristeze ».

O neutralitate falsă?

Folosirea republicilor post-sovietice în confruntarea dintre SUA și Rusia nu este ceva nou, însă anume cu venirea administrației Biden aceste jocuri periculoase au devenit deosebit de active. În aceste scopuri, se aplică diverse metode. În martie, curent, Washingtonul a propus țărilor patronate din Europa de Est să se unească într-o ”mică” NATO - o alianță militară triplă cu participarea Ucrainei, Moldovei și Georgiei, pentru a se opune Rusiei în regiunea Mării Negre.

«Unul dintre principalele scopuri strategice ale Washingtonului este consolidarea țărilor Europei de Est în vederea opunerii și reținerii Rusiei, în special după ce Turcia s-a dovedit a fi un partener nesigur al Statelor Unite. Azi Washingtonul încearcă să formeze o nouă uniune, care oficial nu are tangențe cu Alianța Nord-Atlantică, dar indirect este legată de ea », - se spune direct în articolul publicat pe site-ul Global Research al Centrului Canadian de cercetare a globalizării (Centre for Research on Globalisation).

Și iată că deja peste două luni se vorbește nu despre o «mică NATO», da despre atragerea spațiului post-sovietic în NATO cea mare, adevărată.

În ce măsură ar fi posibil?

«Conform Constituției, Moldova este o țară neutră. Și majoritatea absolută a cetățenilor noștri este împotriva intrării ei în orice bloc militar. Dacă o atare idee i-ar veni în cap unui politician, ar trebui modificată Constituția. Ceea ce nu este foarte simplu. Așa că asta nu poate exista nici ca idee», - așa a comentat o atare idee Victor Gaiciuc, ministrul interimar al apărării din RM.

Dar iată că în opinia lui Anatol Plugaru, fost ministru al securității naționale din RM, intrarea oficială în NATO nu este obligatorie, dar poate fi făcută de-facto: «Pentru Washington și NATO practic nu există obstacole. Dacă SUA vor decide să ne gonească în alianța militară, noi vom fi acolo. Autoritățile noastre pur și simplu nu vor merge la încheierea oficială a tratatului de creare a blocului. Ele vor permite tacit ca respectivele persoane, mijloacele de transport și cele de protecție să fie amplasate pe teritoriul republicii, sub acoperirea unor valori democratice false sau a necesității de a consolida securitatea națională».

De fapt, asta are loc. Din cuvintele aceleiași Maia Sandu, rostite după întrevederea cu John Bolton, despre care am vorbit deja, ajutorul SUA privind modernizarea sectorului de securitate și apărare atinge cca 15 milioane de dolari pe an. De cine trebuie să se apere Moldova cu un atare sprijin puternic al SUA? Răspunsul este în articolul lui John Bolton.

«Liniile roșii» ale Moscovei

Maria Zaharova, reprezentant oficial al MAE al Rusiei, a numit neprevăzătoare vorbele lui Bolton. E de așteptat, că Rusia nu va urmări pasiv cum pe perimetrul hotarelor sale ”zonele gri” se transformă în ”roșii”. Mai ales dacă ținem cont, că pe teritoriul nerecunoscutei RPN se află pacificatorii ruși și reprezentanții Grupului Operativ al Armatei Ruse (GOAR). Și orice acutizare a situației pe Nistru poate avea pentru Moldova urmări la fel de triste, ca cele din Georgia, în anul 2008.

De altfel, să nu mergem așa de departe - cu toții ne amintim recenta acutizare dintre Rusia și Ucraina , provocată de concentrarea forțelor militare ale celor două țări pe ambele părți ale graniței cu Donbass-ul. Părea că încă un picuț, și războiul va izbucni inevitabil. Tensiunile au scăzut numai după ce președintele rus Vladimir Putin în discursul său anual adresat Adunării Federale, a vorbit despre niște «linii roșii», care nu trebuie să fie trecute, și a prevenit că «organizatorii oricăror provocări care amenință interesele fundamentale ale securității noastre, vor regreta cele comise așa cum demult nu au mai regretat nimic ». Tare nu ne-am dori să verificăm dacă Moldova se află pe «liniile roșii» ale Moscovei.

Tensiunile dintre Rusia și SUA se intensifică, iar articolul lui Bolton în National Review este încă un lemn aruncat în rugul aprins. Dar politicienii-pensionari de peste ocean pot spune multe, important e în ce măsură Moldova este gata să devină o moneda de schimb sau un poligon al planurilor deloc pașnice ale unora?

Cristina Agatu