COVID-19 în MOLDOVA VACCINAȚI 857 485 INFECTAȚI 330 799(+1505)   TRATAȚI 308 832     DECESE 7576(+41)   Mai multe detalii
Preşedintele stiri: 2958
Puterea stiri: 6916
Coronavirus stiri: 7687

”Scheletele ascunse” ale Chișinăului sau cum sînt date uitării simbolurile de altădată ale orașului

9 sep. 17:52 (reactualizat 14 sep. 13:00)   Analitică
6217 3

Chișinăul este fără îndoială un oraș în care la fiecare colț de stradă poți citi file din istorie și admira clădiri uitate parcă de timp și de oameni. Trist este că aceste clădiri, care altădată reprezentau cartea de vizită a orașului, astăzi stau în paragină și își așteaptă parcă să le vină sorocul.

Așa se face că în Chișinăul anului 2021, clădirile-simbol, clădirile-monumente protejate de stat se surpă pe zi ce trece, în timp ce pe lîngă ele apar altele noi cu fațade din sticlă în care își trăiesc viața chișinăuienii de astăzi, neobservînd parcă comorile arhitecturale din apropiere.

Timp de 30 de ani, cei care s-au perindat pe la cîrma orașului și ne-au condus țara, au privatizat și au vîndut monumentele arhitecturale, parcă semnîndu-le astfel sentința, deși unii proprietari și-au asumat angajamentul să le reconstruiască, totuși acestea au fost lăsate în paragină.

Deși în ultimii ani, autoritățile din Chișinău au început o luptă pentru renașterea monumentelor istorice, totuși toate eforturile municipalității de cele mai multe ori sînt egalate cu zero în momentul în care instanțele de judecată dau dreptate proprietarilor, care adesea fără milă distrug adevărate comori arhitecturale ale orașului.

Clădirile uitate de timp și de oameni

Vila urbană a lui Vladimir Herța (Ştefan cel Mare, 115)


În anii 30 ai secolului al XIX-lea arhitectul oraşului O. Gasket a construit o casă cu un etaj pe strada Alexandrovskaia, astăzi Ştefan cel Mare, aflată între străzile Sfatul Ţării şi Serghei Lazo. În 1845 această casă este achiziţionată de către moşierul Iorgu Balş, pe care a dăruit-o unui orfelinat, care i-a purtat numele. În anul 1903 această casă este procurată de către nobilul Vladimir Herţa, consilier titular, care demolează construcţiile şi în locul lor, în 1905 a fost construită o vilă cu un etaj. În subsolul clădirii se află sistemul de încălzire a casei. Se presupune că arhitectul clădirii este Henrik Lonsky. Arhitectura casei este în stil eclectic, în formele barocului vienez.

”Casa Herța, care este un Versailles al Chișinăului, de 30 de ani este abandonată. Actualmente este în administrarea muzeului Național de Artă al Moldovei care în prezent a elaborat documentația de proiect, iar muzeul, împreună cu Ministerul Educației și Cercetării, se află în căutare de fonduri pentru demararea lucrărilor de restaurare a monumentului”, a declarat Ion Ștefăniță, directorul Agenției de Inspectare și Restaurare a Monumentelor din Republica Moldova.

Vila urbană a lui Moisei Kligman (Ştefan cel Mare, 113)

Pe la mijlocul secolului al XIX-lea, soţia general-maiorului Maria Markiva, a construit la colţul cartierului, mărginit de strada Sfatul Ţării, o casă într-un etaj după un proiect model. În 1896 această casă a fost cumpărată de către negustorul Moisei Kligman, care a demolat vechile construcţii de la colţ şi pe acest loc a construit în 1898 o casă nouă.

Ea face parte din puţinele case construite în stil neoclasic care s-au păstrat în oraş. Este construită într-un etaj, amplasată la colţul cartierului, aliniată cu faţadele la liniile roşii ale străzilor.

Potrivit lui Ion Ștefăniță, la fel ca și Vila urbană Herța, monumentul arhitectural de importanță națională se află în gestiunea Muzeului de Arte a Moldovei și își așteaptă ziua cînd ar putea fi restaurat.

Vechea fabrică de tutun din perioada interbelică (str, 31 august 1989, 67)

Заброшенные здания Кишинева - Sputnik Moldova

La intersecția străzilor 31 august 1989 și Bulgară, chiar în inima orașului, a fost amplasată vechea fabrică de tutun în perioada interbelică. Clădirea vechii fabrici de tutun a fost grav avariată în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. În perioada sovietică, ea a fost transformată în fabrică de încălțăminte. Clădirea este acum pustie, iar viitorul ei este unul incert.

Clădirea fostului gimnaziu nr.3 pentru băieţi în care, în martie 1918, şi-a ţinut şedinţele Sfatul Ţări (str. Alexei Mateevici 111)

Monumentul de arhitectură şi istorie de însemnătate naţională, introdus în Registrul monumentelor de istorie şi cultură a municipiului Chişinău, se distruge pe zi ce trece tot mai mult.

Clădirea a fost construită pentru pensionul-orfelinat cu o capacitate de 70 copii de nobili după proiectul arhitectului Vladimir N. Ţîganco, confirmat în 1902. Imobilul a fost finisat în 1905, dar imediat a fost cedat Ministerului Învăţămîntului, fiind transformat în gimnaziu nr. 3 pentru băieţi. Din 1914 pînă în 1918 în interiorul clădirii a fost dislocat spitalul militar. În 1917 - 27 martie 1918 în această clădire şi-au ţinut şedinţele Sfatul Ţării, primul parlament al Republicii Moldova. Din 1934, clădirea a devenit sediul Facultăţii de Ştiinţe Agronomice a Universităţii din Iaşi. În timpul celui de al Doilea Război Mondial clădirea a fost deteriorată, reconstruită în anii 50, după proiectul arhitectei E.R. Spirer. În perioada postbelică a fost sediul blocului administrativ al Institutului Agricol, actualmente – al Academiei de Arte.

În rezultatul deteriorării edificiului în timpul celui de al Doilea Război Mondial, clădirea a pierdut elemente importante ale arhitecturii sale, cum ar fi acoperişurile rezalitelor.

Clădirea fostului gimnaziului pentru fete fondat de baroneasa Iulia A. von Gheiking (Alexei Mateevici, 85)


Monument de arhitectură de însemnătate naţională, introdus în Registrul monumentelor de istorie şi cultură a municipiului Chişinău, a fost construit în anii 90 ai secolului al XIX-lea. Din 1892 a fost sediul gimnaziului pentru fete fondat de baroneasa Iulia A. von Gheiking, din 1918 aici a funcţionat liceul A. Donici. La sfîrşitul anilor 30 a fost o parte componentă a liceului industrial. În perioada postbelică aici s-a aflat sediul Sovietului Comisarilor Norodnici ai RSSM, apoi – şcoala medie nr. 5.

Clădirea este construită în două etaje, ridicată pe un plan unghiular, cu o aripă alungită în adîncul parcelei. Arhitectura clădirii este în stil eclectic cu reminiscenţe neoclasice.

”De la independență încoace clădirea este abandonată, respectiv, se află într-o stare avansată de degradare. Prin hotărîre de Guvern în octombrie 2010 este înstrăinată, fiind făcută o derogare de la lege și este dată în proprietatea unei misiuni diplomatice și anume Ambasadei Germaniei în Republica Moldova”, a declarat Ion Ștefăniță.

Observatorul astronomic din Chișinău (bulevardul Ștefan cel Mare și Sfînt 167/1)

Altădată punct de atracție al Chișinăului, clădirea Observatorului astronomic de pe bd. Ștefan Cel Mare din capitală s-a transformat astăzi într-un depozit de deșeuri.

Clădirea care găzduia acum 30 de ani studenți și profesori împătimiți de domeniul cercetării spațiale, a devenit astăzi o ruină - pereţi dărîmaţi, geamuri sparte, piese dispărute peste noapte. De-a lungul anilor, clădirea a fost vandalizată de nenumărate ori, însă anumite măsuri pentru a stopa procesul de degradare nu au fost întreprinse. Tot ce mai amintește de faptul că pe acest loc a fost un observator astronomic este cupola blocului unde se aflau telescoapele.

În 2008, obiectivul a trecut în gestiunea Centrului Republican de Tineret ARTICO, însă de atunci nicio acțiune în direcția reabilitării clădirii nu a fost întreprinsă. Redacția Noi.md s-a adresat de mai multe ori conducerii centrului republican pentru a afla care va fi soarta clădirii, însă de fiecare dată ni s-au adus diferite scuze, fără a oferi nici un răspuns la întrebările adresate.

Experții imobiliari estimează că un metru pătrat de imobil în zona în care este amplasat Observatorul costă mii de euro.

Stadionul Republican (str. Tighina 12)


La data de 27 decembrie 1948, Comitetul Central al Partidului Comunist Unional a emis Hotărîrea cu privire la dezvoltarea în masă a culturii fizice și creșterea potențialului fizic în rîndul populației. Această prevedere a fost preluată spre implementare de către CC PC(b) din Moldova și a servit temei pentru construcția Stadionului Republican în or. Chișinău. Stadionul a fost construit în perioada anilor 1950-decembrie 1951. El a fost reconstruit în anul 1974, fiind extins pînă la 21 580 locuri, scrie arhiva.gov.md.

Actualmente, terenul unde cîndva aveau loc diferite competiții sportive este subiect de dispute, în special după ce, printr-o hotărîre de guvern, aici ar urma să fie construită Ambasada SUA.

În iunie 2021, Guvernul a refuzat să transmită Stadionul Republican, care stă în ruine, în centrul Capitalei, de mai mulți ani, în subordinea primăriei Capitalei.

Locația, unde și Statele Unite ar dori să-și construiască o nouă ambasadă, este disputată între instituțiile statului, dar nici una dintre ele nu a luat încă o decizie finală privind viitorul acestui stadion.

„Guvernul ne-a spus nu, Președinția a menționat că nu ține de ea, iar Parlamentul, cred că nu a răspuns încă”, a declarat anterior primarul Ion Ceban.

Primarul capitalei, Ion Ceban, a transmis o scrisoare Parlamentului Republicii Moldova, Președinției Republicii Moldova, Guvernului Republicii Moldova și Agenției Proprietăți Publice în vederea transmiterii din proprietatea statului în proprietatea municipiului Chișinău a bunului imobil, terenul Stadionului Republican din Chișinău.

Primăria municipiului Chișinău vrea ca mai multe clădiri și locații din capitală să treacă în proprietatea municipalității și să fie reabilitate. Este vorba despre Circul, Manejul de Atletică Ușoară, Clădirea distrusă de lîngă Artico - Liceul Real, Palatul Feroviarilor, Pădurea de la Porțile orașului și Stadionul Republican.

Potrivit lui Ion Ștefăniță, Agenția monumentelor recomandă păstrarea și conservarea intrării de vest, cea de pe strada Ismail și a blocului administrativ al Stadionului Republican care este o importantă relicvă a arhitecturii urbane.

Potrivit lui Vasile Chirtoca, președintele Comisiei pentru Construcții, Arhitectură și Relații Funciare a Consiliului Municipal Chișinău, pentru construcția unei noii clădiri a Ambasadei SUA în Moldova, trebuie de găsit un alt teren, deoarece ea nu poate fi construită pe teritoriul fostului Stadion Republican.

”În opinia mea, în acest loc nu ar trebui să existe nici un fel de ambasadă. Acest loc ar trebui să fie un obiect de infrastructură socială pentru oraș. Fie stadion, fie un Palat de gheață al sportului, în același timp poate fi creat și un parc. Dar acest loc ar trebui să fie cu siguranță pentru un proiect social, care să fie dotat și cu parcări subterane etc.”, a subliniat el.

Capela familiei Oganowici (Valea Trandafirilor, 11)

Monument de arhitectură şi istorie de însemnătate naţională, introdus în Registrul monumentelor de istorie şi cultură a municipiului Chişinău este paraclisul cimitirului catolic: polonez şi armenesc, construit în 1912. Este şi o construcţie memorială, sub aripa de vest aflîndu-se cavoul familiei Oganowici. Și acest obiectiv arhitectural se află într-o situație avansată de degradare, fiind vandalizat de nenumărate ori.

De proporţii modeste, paraclisul este realizat în stil eclectic, bazat pe stilul gotic. Planul este alcătuit dintr-o navă cu o mică absidă a altarului, poligonală în plan, cu colţurile susţinute de contraforturi în trepte. Aspectul clădirii aminteşte de clădirile de cult de mici dimensiuni din perioada de înflorire a arhitecturii gotice din secolele XII-XIII din Europa de est, inclusiv din Polonia şi Galiţia, de unde se trăgeau polonezii şi armenii catolici veniţi în Basarabia…

Pe teritoriul cimitirului armenesc se află monumente funerare, care datează din secolele XVIII-XX, ale unor personalităţi istorice eminente.

”Cu regret, în ultima perioadă, acest obiectiv, cît și altele, sînt abandonate, se află într-o stare de pericol. Este de datoria noastră să salvă mărturiile trecutului pentru a construi viitorul, iar aceste obiective ecleziastice să fie conservare, restaurate și valorificate. În acest sens, misiunea diplomatică a Poloniei a invitat o echipă de experți, de arhitecți care au făcut un releveu aspra acestui obiectiv, au făcut anumite marcaje, au luat anumite măsuri de consolidare și fixare a copertinei care ar stopa temporar degradarea monumentului. În viitorul cel mai apropiat, din informațiile de care dispunem, se urmărește demararea unui șantier de restaurare a acestui obiectiv ecleziastic”, a notat Ștefăniță.

Cinematograful ”Iskra” (str. Valea Trandafirilor, 2)

Puțini oameni din generația tînără cunosc că, pe lîngă cele mai populare cinematografe de astăzi, în perioada sovietică activa încă unul, numit Iskra (după independență a fost redenumit în „Columna”).

Acesta se afla chiar la intrarea în Parcul „Valea Trandafirilor”, iar zilnic era vizitat de sute de oameni. În prezent, în locul fostului monument de cultură găsim o clădire părăsită care de jur împrejur este „protejată” de copaci, buruiene și un gard de tablă.

Potrivit datelor istorice, Cinematograful „Iskra” a fost deschis în aprilie 1970 cu ocazia a 100 de ani de la nașterea lui Lenin. Localul era foarte apreciat de chișinăuieni, care veneau aici să vizioneze filme, iar copiii se distrau la aparatele de joc din hol. Printre primele filme prezentate la acest cinematograf a fost „Curanții din Kremlin”, „Doi căpitani”, iar după anii ’90 au început să ruleze și filme americane.

Potrivit datelor de la Primăria Chișinău, Cinematograful a fost închis la sfîrșitul anilor `90 pentru a fi reconstruit, iar ulterior, departe de ochii lumii, a fost înstrăinat. Clădirea a fost dărîmată aproape în totalitate și reconstruiți în loc alți pereți, iar lucrările au fost stopate din motive necunoscute.

În prezent, din Cinematograful „Iskra”, proiectat de R. Bekesevici, a rămas doar sala de proiecții, iar holul și celelalte încăperi au fost distruse.

Hotelul Național (bulevardul Ștefan cel Mare și Sfînt, 4)

În anii 70, hotelul ”Intourist” iar mai tîrziu ”Național” a fost unul dintre cele mai cotate din Chișinău. Oaspeții din întreaga Uniune Sovietică, dar și din alte țări erau întîmpinați aici. Miniștrii de Externe, secretarii Partidului Comunist, toți au pășit pe acele covoare.

Odată cu prăbușirea Uniunii Sovietice, clădirea s-a transformat într-o problemă – aici, în loc de turiști stau oamenii străzii. Dintr-o mîndrie a capitalei, a devenit o clădire fantomă din inima capitalei.

De-a lungul anilor, unii au propus ca hotelul să fie demolat, iar alții au vrut să fie restaurat. După două decenii, în sfîrșit clădirea ar putea fi reconstruită. Autoritățile își propun să construiască aici un complex multifuncțional.

Hotelul de la Chișinău a fost construit după proiectul arhitecților Shalaginov și Gorbunțov. Ridicarea clădirii cu 17 etaje a început în 1974 și a fost finalizată în 1978.

Institutul pentru Protecția Plantelor și Agricultura Ecologică (Bulevardul Dacia, 58)

Заброшенные здания Кишинева - Sputnik Moldova

Institutul pentru Protecția Plantelor și Agricultura Ecologică a fost înființat în 1968.

De-a lungul anilor, Institutul pentru Protecția Plantelor și Agricultura Ecologică și-a schimbat denumirea de mai multe ori. Acum este subordonat Academiei de Științe a Republicii Moldova. În prezent, un institut care în trecut avea frumoase realizări științifice, se surpă sub privirile noastre ne fiind valorificată la justa sa valoare.

De menționat că istoria Institutului de Protecţie a Plantelor şi Agricultură Ecologică al AŞM începe din luna octombrie 1968, cînd a fost fondat Institutul Naţional de Cercetări Ştiinţifice în Domeniul Metodelor Biologice de Protecţie a Plantelor. Organizarea Institutului a fost condiţionată de necesitatea elaborării metodelor alternative celor chimice de protecţie a plantelor şi de stopare a chimizării abuzive în agricultură. Pe parcursul celor 36 de ani instituţia a suferit cîteva restructurări, trecînd prin denumirile următoare: Institutul Unional de Cercetări Ştiinţifice în domeniul Metodelor Biologice de Protecţie a Plantelor (1968-1992), Institutul de Protecţie Biologică a Plantelor al AŞM (1992-1999), Institutul de Cercetări pentru Protecţia Plantelor al MAIA (1999-2005), iar în conformitate cu Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova nr.1326 din 14 decembrie 2005 şi nr. 168 din 14. 02.2006 Institutul este în subordinea Academiei de Ştiinţe din Republica Moldova.

Potrivit datelor oficiale, la 29 iunie 2006, institutul, care era condus de doctorul habilitat în biologie, Leonid Voloșciuc, a fost lichidat (reformat).

Clădirea sinagogii și a casei de bătrîni a lui Rabbi Ţirilson​ (Strada Rabbi Tsirelson 8)

Заброшенные здания Кишинева - Sputnik Moldova

Monument de arhitectură de valoare locală, inclus în Registrul de monumente de istorie şi cultură a municipiului Chişinău a fost construit în al doilea deceniu al secolului al XX-lea, construit în stil eclectic, stilizare istorică.

Este un complex alcătuit din două clădiri – o sinagogă şi un azil pentru bătrîni, unite printr-o anexă, construite concomitent.

Complexul de clădiri se află într-o stare avansată de deteriorare.

”În ultimii 30 de ani, clădirea a fost pur și simplu abandonată, transofrmîndu-se într-o ruină adevărată. În octombrie 2010, statul Republica Moldova a înstrăinat clădirea cu scopul de a fi restaurat. În ședința de Guvern din octombrie 2010, este vîndută această construcție comunității evreiești, căreia i se impune condiția restaurării acestui obiectiv. Comunitatea evreiască, începînd cu anul 2010 aduce în ordine dosarul cadastral, contactează echipa de arhitecți condusă de Eugeniu Smolin care pînă în 2013 elaborează și a reușit să avizeze la Consiliul Național a Monumentelor Istorice proiectul care vine să conserveze, să restaureze și să valorifice această ruină. Ce s-a întîmplat între timp? Statul Republica Moldova, prin intermediul Agenției Proprietății Publice consideră că clauzele contractuale de înstrăinare nu au fost respectate, respectiv, solicită rezilierea acelui contract din octombrie 2010. Prin instanța de judecată se încearcă de a aduce acest bun în proprietatea statului. Agenția de restaurare și inspectare a monumentelor a salutat toți pașii făcuți de comunitatea evreiască prin elaborarea documentației de proiect, prin ceea ce au executat între timp. Acum, după un proces lung de judecată, în 2017 este tranzacția de împăcare pînă la Curtea Supremă de Justiție în care se semnează un acord adițional în care se prelungește termenul prin care comunitatea evreiască urmează să restaureze acest bun. Din informațiile de care dispun, știu că comunitatea evreiască este gata să înceamă acest șantier de conservare, restaurare și valorificare a acestei foști sinagogi și azil de altădată”, a declarat Ștefăniță.

Telecabina din Chișinău conecta străzile Nicolae Costin și Calea Ieșilor

Telecabina din Chișinău - Sputnik Moldova

"Telefericul de la Buiucani" este o adevărată operă de artă despre care se vorbește prea puțin în prezent. Construcția acestuia a început în anul 1983, iar în data de 5 august 1991 funicularul a fost inaugurat oficial cu mare fast!
Costul total al proiectului a însumat peste jumătate de milion de ruble. Aflați într-o vizită în Georgia, conducătorii Republici Sovietice Socialiste Moldovenești au văzut o asemenea mașinărie, care le-a căzut cu tronc la inimă.

”Traseul telefericului făcea legătura între sectorul Buiucanii Noi (de la fosta stradă Mihai Eminescu, actualmente Nicolae Costin), pînă la strada "Куйбышев", actualmente strada Calea Ieșilor).
Prețul pentru o călătorie costa 50 de bani la început, ulterior un leu, apoi un leu și 50 de bani. Acest tip de transport, însă, nu era prea popular, respectiv - nerentabil. Aceasta ar fi una dintre cauzele care a dus la închiderea funicularului.

Oficial, telefericul din Chișinău a fost închis în anul 1996, după șase ani de activitate. În realitate, a funcționat un singur an! Conform estimărilor specialiștilor, cele două cabine cu o capacitate de 30 de oameni fiecare, puteau transporta zilnic pînă la trei mii de pasageri!

Municipalitatea și-a propus la începutul acestui an să restabilească telefericul, au fost alocați și bani pentru efectuarea unei expertize. Soarta însă telefericului deocamdată rămîne incertă.

Centrul cultural Gagarin (Parcul Valea Trandafirilor)

Centrul de tineret „Iuri Gagarin” din zona parcului Valea Trandafirilor a fost dat în exploatare în 1972, la scurt timp după ce s-a deschis parcul Valea Trandafirilor. A fost un centru cultural de o importanță internațională, unde se organizau festivaluri de muzică și dans.

Clădirea fostului Centru de tineret Iurie Gagarin din Chișinău este un loc uimitor, cu un concept foarte interesant, iar un grup de arhitecți ar putea crea acolo un nou proiect minunat.

Trebuie remarcat faptul că atît terenul, cît și clădirea fostului centru cultural au fost privatizate cu mulți ani în urmă, iar actualul proprietar al terenului are dreptul să facă ceea ce vrea cu el.

Cu toate acestea, cine este proprietarul actual al terenului și ce ar putea apărea pe acest teren în viitor nu se știe.

Fostul centru de tineret Iurie Gagarin din Chișinău se află în prezent în ruine. Distrugerea centrului a început odată cu prăbușirea Uniunii Sovietice și apoi a urmat privatizarea clădirii.

Cum poate fi soluționată problema clădirilor părăsite din Chișinău?

La data de 7 septembrie 2021, primarul general al capitalei, Ion Ceban, a anunțat în timpul unui LIVE pe facebook că în Chișinău a fost instituit moratoriu pe construcții în centrul capitalei.

Acesta va fi în vigoare pînă în data de 1 aprilie 2022, pînă la definitivarea planului urbanistic zonal.

Într-o intervenție live pe Facebook, Ceban susține că a luat această decizie după ce a văzut că în locul unui monument arhitectural de pe strada Dosoftei, intersecție cu strada Lazo ar urma să apară un bloc cu 13 etaje.

Edilul susține că în trecut s-ar fi eliberat o autorizație pentru reabilitarea fațadei monumentului și nicidecum pentru dărămarea acestuia.

„Am auzit la radio că se vînd apartamente aici, chiar și la etajul 10 deja. Am venit să discut. Managerul financiar, dirigintele de șantier nu cunoaște ce se construiește aici, iar această situație mă pune în gardă. Mai cunosc că s-ar fi eliberat aici autorizație pentru un bloc cu 6 etaje, pînă a fi ales eu în calitate de primar…. Introducem moratoriu pe zona centrală, centrul istoric al orașului pînă în data de 1 aprilie. Nu va fi eliberată nici o autorizatie”, a explicat Ceban.

Mai mult, edilul susține că va merge și la Procuratura Generală în acest sens.

„Am transmis la Ministerul Culturii o solicitare, fostele decizii să fie revizuite, majoritatea din autorizații sînt dubioase. La fel, vom transmite niște amendamente către Parlament pentru revizuirea legislatiei în domeniul construcțiilor, a teritoriilor lăsate în paragină”, a mai adăugat Ceban.

La final, Ion Ceban a anunțat că solicită o întrevedere cu ministrul Culturii, Sergiu Prodan, pentru a discuta despre centrul istoric al Chișinăului, dar și despre acțiunile de mai departe pentru a apăra patrimoniul național.

Echipa Noi.md a adresat un set de întrebări purtătorului de cuvînd al edilului capitalei, care vizează construcțiile părăsite din oraș, însă așa și nu a primit un răspuns.

La rîndul său, Vasile Chirtoca, președintele Comisiei pentru Construcții, Arhitectură și Relații Funciare a Consiliului Municipal Chișinău, spune că degradarea clădirilor istorice din capitală este o consecință a proastei conduceri a statului și a orașului din cei 30 de ani de independență.

”Oameni care au fost la putere au crezut că este ceva mai important decît clădirile istorice, iar banii din buget trebuie să fie îndreptați spre alte domenii. Amînarea continuă a problemei reconstrucției acestor clădiri a dus la aceea că ele s-au transformat în adevărate schelete ale orașului. Problema clădirilor părăsite este una acută nu doar pentru capitală, dar și pentru autorități, iar cei de la putere ar trebui să atragă o atenție și acestor monumente care se distrug, iar unele dintre ele stau în paragină de ani de zile”, a declarat Vasile Chirtoca.

Potrivit funcționarului, anual atît în bugetul municipal, cît și în cel al statului trebuie să fie prevăzuți bani pentru restabilirea acestor obiecte arhitecturale.

”Noi am încercat de mai multe ori să introducem în bugetul municipal resurse financiare pentru reconstrucția monumentelor arhitecturale care aparțin municipiului, dar nu am reușit. Cred că în 2022 o să fim mai insistenți pentru ca totuși să fie alocați mai mulți bani pentru restabilirea acestor clădiri”, spune Chirtoca.

Totodată, acesta menționează că problema monumentelor istorice din municipiul Chișinău este o problemă nu doar a autorităților locale, dar și a celor centrale.

”Republica Moldova nu trebuie să economisească pe monumente, pentru că ele reprezintă istoria țării noastre, iar fără o istorie un popor nu poate construi un viitor bun. Aceste monumente arhitecturale pot nu doar educa viitoarele generații, dar pot fi și adevărate atracții turistice pentru cei care vin să ne viziteze orașul”, a adăugat președintele Comisiei pentru Construcții, Arhitectură și Relații Funciare a Consiliului Municipal Chișinău.

Vasile Chirtoca spune că, deși în țara noastră există lege care oferă pîrghii autorităților de a ocroti monumentele, totuși aceasta este prea liberală, iar clădirile înstrăinate, deși ar trebui să fie reconstruite de noii proprietari, adesea sînt lăsate să se surpe în continuare.

”Eu cred că această lege trebuie să fie revăzută, iar acei agenți economici care au în proprietate clădiri care anterior au aparținut statului și le lasă în ruine trebuie să fie pedepsiți prin aplicare de amenzi. Dacă clădirea este părăsită mai mult de trei ani, proprietarul trebuie să fie amendat, iar această amendă trebuie anual să crească. Astfel, agenții economici vor fi motivați ori să reconstruiască clădirile, ori să le vîndă unor alți agenți care vor da o nouă viață acestor obiecte arhitecturale”, spune Vasile Chirtoca.

Totodată, acesta a menționat că măsurile necesare pentru protejarea aspectului istoric al centrului Capitalei, astfel încît să nu fie oprită dezvoltarea centrul istoric, au fost luate de Consiliul Municipal în cadrul unei ședințe din anul curent - în zona istorică a orașului Chișinău pe viitor nu vor putea fi construite clădirilor mai înalte de 15 m (pînă la vîrful acoperișului), iar toate obiectele trebuie proiectate în baza PUZ-ului dezvoltat cel puțin pentru un cartier.

Orașul Chișinău se dezvoltă constant și este extrem de important ca, pe de o parte, să nu oprim acest proces, iar pe de altă parte - ca în acest lung proces de dezvoltare să nu pierdem acele clădiri istorice din capitală, care sînt adevăratele comori ale orașului.

”Eu consider că Chișinăul este unul din cele mai frumoase orașe din Europa care, dacă va fi condus corect - va înflori”, a subliniat Vasile Chirtoca.

0
Recomandă:

Ați găsit o eroare în text? Marcați-o și tastați Ctrl+Enter


Adăuga comentariu

Care, după părerea dvs., ar fi acțiunile necesare pentru ca Republica Moldova să depășească cît mai repede criza energetică?
🔽🔽