Să ne așteptăm oare la o dezincriminare a drogurilor în Moldova?

Să ne așteptăm oare la o dezincriminare a drogurilor în Moldova?

În anul 2018 un șir de țări europene au luat decizii în favoarea dezincriminării consumului și păstrării drogurilor ușoare pe teritoriul lor, ceea ce a readus în societate discuțiile despre diverse abordări ale acestei probleme în Moldova.

Atît adepții, cît și adversarii aduc propriile argumente.

Cu fiecare an, tot mai multe state cugetă asupra anulării pedepsei penale pentru narcomani și implementează diverse forme ale dezincriminării. Numai unele țări legitimează lipsa totală a traficului de droguri. În rest, inclusiv în Moldova, legea prevede un anumit nivel de răspundere administrativă și penală.

Experții menționează că odată și odată autoritățile vor fi nevoite să corecteze politica statului în domeniul dat. Nu este exclusă implementarea scenariului georgian în țara noastră, acolo rolul decisiv i-a revenit Curții Constituționale (CC). În același timp, mulți se arată convinși că e o naivitate să crezi că fumătorii de marijuana nu fac nimic rău.

De la marijuana la „Spice”

Potrivit celor mai modeste aprecieri ale experților, în Moldova mai bine de 30 mii de cetățeni consumă droguri, precursori, etnobotanice și analogii ale acestora. Statistica oficială spune altceva. Potrivit Agenției Naționale pentru Sănătate Publică, în anul 2016 au fost înregistrați peste 11,7 mii de pacienți la Dispensarul Republican de Narcologie, iar anul trecut numărul lor a depăşit cifra de 12,4 mii persoane. Potrivit datelor medicilor, în țară mor anual 120-140 narcomani, dintre ei majoritatea sînt mai tineri de 30 ani.

Ion Țurcanu, șef de direcție la Inspectoratul Național de Investigații, susține că de cele mai multe ori în Moldova se consumă substanțe interzise de origine vegetală, crescute pe teritoriul țării. În afară de marijuana și opiu sînt răspîndite şi amfetaminele. Specialiștii mai constată și creșterea circulației substanțelor narcotice gen ”Spice”, în legislație acestea fiind pomenite pentru prima dată în anul 2016. Acest gen de droguri este calificat ca o masă vegetală, tratată cu o compoziție chimică, consumul căreia provoacă schimbări psihoactive. Producătorii sintetizează mereu noi genuri de poțiuni, modificîndu-le formula chimică.

Potrivit spuselor lui Ion Țurcanu, majoritatea narcomanilor locuiesc la Chișinău  – peste 7,7 mii. Pe locul doi e or. Bălți – (1,2 mii), pe cel de-al treilea Anenii Noi (cca 300 persoane). Statistica Poliției vorbește despre sporirea numărului de crime, legate de consumul de droguri. În ultimii doi ani oamenii legii au înregistrat 2,5 mii de cazuri de trafic ilegal de droguri. Au fost sechestrate 530 kg, potrivit Poliției, pe piața neagră această cantitate costă cam 30 mil. lei. 1,6 mii de persoane au fost implicate în traficul de droguri, 93% dintre acestea s-au pomenit pe banca acuzaților.

Conform datelor Poliției, în anul 2018 numărul dosarelor de acest fel a sporit cu 7% față de aceeași perioadă a anului precedent. Adesea traficanții de droguri comercializau substanțele interzise în cluburile de noapte, pe rețelele de socializare sau on-line. Numai la Chișinău, în cadrul celei mai recente operațiuni, au fost depistate sute de locuri, folosite de traficanții de droguri ca ascunzișuri. Experții și internauții menționează că în pofida unui șir de raiduri reușite împotriva traficului de droguri, acestea continuă să fie comercializate pe rețelele de socializare.

Daunele provocate de droguri și daunele provocate de lege

Într-o ședință de Guvern premierul Pavel Filip a declarat că în Moldova nu este loc pentru consumatorii de droguri și a chemat toată lumea «nu doar să lupte împotriva acestui flagel, dar și să-l eradicheze din rădăcini, urmărind toate schemele de import și comercializare, pentru a-l lichida mai repede”. Ulterior un șir de ONG-uri i-au adresat premierului o scrisoare deschisă cu rugămintea să contribuie la dezincriminarea utilizării drogurilor în Moldova. Inițiator al acestei campanii a fost Asociația «Inițiativa pozitivă», din care fac parte opt ONG-uri din diferite raioane ale republicii, poziționată ca organizație a pacienților, care trăiesc afectați de HIV sau vulnerabili la HIV, precum şi a acelora care consumă substanțe psihoactive.

”Practicile internaționale și standardele general acceptate implică dezincriminarea drogurilor și un tratament pe termen lung și cuprinzător al persoanelor, care suferă de dependența de droguri. Înăsprirea abordărilor față de consumatorii de droguri duce la sporirea epidemiei de HIV / SIDA și de tuberculoză din cauza accesului limitat la asistența medicală, îngrijirea și sprijinul de care aceștia au nevoie”, susțin autorii scrisorii.

Pe parcursul ultimilor ani chemările de a dezincrimina drogurile răsună cu regularitate. Anul trecut ONU și OMS au adresat conducătorilor de stat propunerea de a abroga legile, care pedepsesc consumul și păstrarea drogurilor pentru uz personal. Specialiștii OMS consideră că aceste legi au un impact negativ asupra sănătății oamenilor și provoacă daune «comparabile cu daunele provocate de narcotice». Printre altele, OMS cere să fie anulat tratamentul forțat al dependenței de droguri, iar resursele eliberate astfel să fie utilizate pentru profilaxia maladiei.

În același timp, organizația Human Rights Watch a chemat autoritățile unui șir de state să dezincrimineze consumul și păstrarea drogurilor. În opinia ei, răspunderea penală are un impact distructiv asupra societății. «Un timp oarecare noi am studiat urmările "războiului antidrog" în toată lumea și adesea ajungeam la concluzia că daunele provocate de actuala abordare a drogurilor depășesc mult orice avantaje», menționează cei de la Human Rights Watch. Experții organizației subliniază că «majoritatea consumatorilor de droguri nu dezvoltă o dependență de ele». Drept că nu fac trimiteri la cercetările efectuate.

Abordarea criminală și dezincriminarea

Între timp, autoritățile multor țări se abțin să ia decizii în grabă privind dezincriminarea. Anterior, în cadrul unei sesiuni speciale a Adunării Generale a ONU privind drogurile, reprezentanții celor mai multe țări au optat pentru abordarea criminală a acestor probleme. Această poziție o împărtășesc și autoritățile din Moldova, care de multe ori se pronunță pentru înăsprirea pedepsei pentru crimele, care țin de droguri.

În prezent, pentru consumul și păstrarea drogurilor legislația moldovenească prevede răspundere administrativă ori penală. Dacă persoana consumă substanțe narcotice, dar nu le păstrează în cantități interzise, ea nu este pasibilă de o pedeapsă penală. Dar asta nu exclude sancțiunile prevăzute de Codul contravențional: amendă între 600 și 1500 lei sau cca 72 ore de muncă neremunerată în folosul societății. În cazul predării benevole a substanțelor interzise, persoana este eliberată și de răspunderea administrativă. Aceeași regulă este valabilă și în cazul adresării benevole sau a acordului de a apela la serviciile unei instituții medicale.

Pedeapsa penală este prevăzută în cazul depistării asupra persoanei sau la ea acasă a unei cantități de droguri, care depășește doza minimă (adică peste 0,01 g heroină, 0,03 g efedrină, 0,5 g hașiș, 2 g marijuana uscată sau 14 g de cea proaspătă). Dezincriminarea presupune transferul posesiei de droguri pentru uz personal din sfera dreptului penal în cea a răspunderii administrative. În fond, este recunoașterea narcomanilor ca oameni bolnavi, nu criminali.

Odată cu dezincriminarea apare problema legalizării drogurilor ușoare, care provoacă pretutindeni discuții aprinse. Din cauza urmărilor negative grave, această problemă nu este discutată la nivel internațional. Părțile negative ale legalizării pot fi lesne văzute, dacă apelăm la exemplul Olandei, unde a apărut traficul necontrolat de droguri, s-a dezvoltat turismul drogurilor și a sporit consumul de droguri. Totuși unele țări nu renunță la această direcție, căci comercializarea drogurilor ușoare aduce venituri mari. Producătorii drogurilor legalizate achită impozite la fel ca alte întreprinderi.

Din Portugalia pînă în Georgia

Experții menționează că oricum va veni timpul ca Moldova să-și corecteze politica în domeniul dat. Dacă autoritățile nu o vor face, nu este exclus ca în țară să fie realizat scenariul georgian. Este vorba despre deciziile Curții Constituționale, prin care consumatorii de droguri ușoare au fost absolviți de răspunderea penală, iar mai apoi și de cea administrativă. Toate au început în noiembrie 2017. Atunci CC a Georgiei a admis acțiunea unui partid de opoziție privind dezincriminarea consumului de canabis și marijuana și a decis că acestea nu prezintă pericol public.

Inițiatorii acțiunii au cerut recunoașterea dreptului de a consuma droguri ușoare nu doar în scopuri medicinale, dar și pentru distracție, odihnă și descărcare psihologică. Autoritățile nu au reușit să convingă instanța că marijuana sporește înclinațiile spre comiterea crimelor sau formează nevoia de droguri mai dure. Mai mult, în septembrie 2018 spre examinare în Parlament, la cererea MAI local, a fost înaintată inițiativa privind legalizarea cultivării de marijuana în scopuri medicale și producerea ei pentru export. Acum în Parlamentul Georgiei este în proces de lucru proiectul de lege privind liberalizarea politicilor în domeniul drogurilor. Nu este vorba despre legalizarea absolută a marijuanei: comerțul cu «iarbă», procurarea și transmiterea acesteia vor fi în continuare pasibile de pedeapsă penală.

Portugalia a fost prima țară care a dezincriminat drogurile – de la marijuana la heroină – în anul 2001. În următorii 10 ani mortalitatea din cauza supradozelor în această țară s-a redus de la 80 la 16 cazuri/an, iar numărul infectărilor noi cu HIV prin seringile utilizate – de la 1016 la 56. Sociologii explică asta prin faptul că narcomanii, care nu se mai tem de urmărirea penală au început să se adreseze mai des după ajutor. Acum autoritățile portugheze nu-i mai arestează pe infractorii, care păstrează droguri interzise în cantități mai mici ca rezerva pentru 10 zile, egală cu 1 g heroină, extasy sau amfetamină, 2 g cocaină sau 25 g marijuană. Acum aceștia primesc o avertizare sau se angajează să vină în fața așa-numitului ”Comitet pentru persuasiune”, din care fac parte experți în problemele juridice, sociale și psihologice. Ca și mai înainte, pe traficanții și transportatorii de droguri îi trimit după gratii.

Diverse forme ale dezincriminării au fost acceptate de unele state din SUA, precum și de Australia, Spania, Olanda, Belgia, Cehia, Britania ș. a. Spre exemplu, la Washington nu vei face pușcărie pentru păstrarea ”ierbii”, vei fi pedepsit numai pentru comercializarea ei. În unele provincii din Tailanda este legalizată marijuana, dar asta îi privește doar pe băștinași, nu și pe turiști. În Mexic pot fi păstrate și comercializate liber 2 g de opiu, 50 mg de heroină, 500 mg de cocaină, 0,015 mg LSD. În Belgia, Anglia, Australia marijuana face parte din drogurile ușoare, păstrarea ei în cantități mici nu se pedepsește.

În Germania și Canada există camere speciale, unde poate fi cumpărat un drog și administrat sub controlul medicului. La 17 octombrie 2018 Canada a devenit a doua țară din lume, pe teritoriul căreia a fost legalizată marijuana, folosită în scopuri de recreere. În acea zi în țară au lucrat mai bine de 100 de unități comerciale legale, care comercializau drogul. Licențe oficiale pentru cultivarea lui au obținut 120 de companii. Anul trecut prima țară din lume, care a legalizat totalmente marijuana, a devenit Uruguay. Aici orice locuitor adult poate cumpăra ”iarbă” fără rețetă în una dintre farmaciile autorizate de stat.

În Orientul Apropiat primul stat, care a renunțat la pedeapsa penală pentru consumul de marijuana a devenit Israelul, în anul 2017. În această țară funcționează reguli foarte rigide. Consumatorul prins pentru prima oară în loc de arest riscă o amendă de 270 dolari, la cea de-a doua încălcare amenda se va dubla. Dacă va fi prinsă a treia oară, persoana se va pomeni sub urmărirea autorităților. Ea va putea fi plasată într-o clinică specializată pentru tratament forțat sau privată de licență și de dreptul de portarmă. Un dosar penal riscă cel care este prins de patru ori că consumă marijuana.

Prima țară scandinavă, care a votat pentru dezincriminarea drogurilor, a fost Norvegia. Decizia Parlamentului acesteia, adoptată la începutul anului 2018, se referă la toate substanțele interzise, de la marijuana la heroină. Dar asta nu înseamnă legalizarea lor: persoana reținută cu o doză mică de drog nu va fi întemnițată, ci trimisă la tratament.

Fumătorii de marijuana prezintă pericol?

În prezent, în fața autorităților din Moldova, ca și a celor din alte țări, stă sarcina de a examina variantele alternative de sancțiuni pentru narcomani sau să modifice legislația, pentru a stabili diferențe clare și proporționale între diferite categorii ale participanților la piața de droguri. Mulți specialiști consideră că este necesară trecerea de la metoda represivă de luptă cu narcomania la cea medicală.

Adepții dezincriminării cred că narcomania este o boală, iar consumatorul de droguri – un bolnav, care are nevoie de ajutor medical. Privitor la curieri, dealeri, fermieri, negustori, ei consideră că legea trebuie să țină cont de faptul, că mulți dintre aceștia au fost jertfe ale abuzurilor și amenințărilor, sau suferă de dependență narcotică. Un alt argument susține că numeroasele arestări și condamnări la privare de libertate s-au soldat cu suprasolicitarea pușcăriilor, distrugerea familiilor și a vieților omenești, dar nu au făcut ca drogurile interzise să fie mai puțin accesibile, iar organizațiile criminale – mai puțin puternice. 

În cadrul Comisia Naţională Antidrog activează un grup de lucru, care are sarcina de a examina și elabora avize la propunerile de modificare a legislației privind consumul și comercializarea substanțelor interzise. Din informațiile de care dispune Noi.md, una dintre variantele examinate presupune că Moldova va prelua practica României, unde funcționează Centrul de Prevenire, Evaluare şi Consiliere Antidrog. Acesta le oferă narcomanilor posibilitatea de a alege cursul de reabilitare medicală, în locul pedepsei cu închisoarea. În cazul unui refuz, poate fi aplicată pedeapsa, care presupune privațiunea de libertate.

«Cel mai probabil, armonizarea legilor moldovenești cu cele europene nu va ocoli dezincriminarea drogurilor ușoare - menționează unul dintre experții noștri din MAI. – Dar locuitorii țărilor postsovietice încă nu-s gata și nu se știe, dacă o lege similară se va înrădăcina în Moldova. Dezincriminarea are părți pozitive, spre exemplu organele de drept se vor putea concentra asupra criminalității organizate, care controlează piața ilegală de droguri. Însă acest proces trebuie să aibă loc treptat, fără mișcări bruște și măsuri nepotrivite».

În același timp, multă lume este sigură că ar fi foarte naiv să credem că fumătorii de marijuana nu fac nimic rău. Volens nolens, aceştia îi ispitesc pe cei din jur, în special pe copii și adolescenți, iar asta nu poate să nu-i alarmeze pe părinții acestora.

O astfel de perspectivă îngrijorează societatea moldovenească dispusă tradițional, care vede în dependența de droguri un rău absolut și se teme că în urma dezincriminării numărul consumatorilor tuturor genurilor de droguri va crește.

Probabil, dacă vom ajunge la reglementarea legislativă a unor droguri ușoare, în special a marijuanei, autoritățile se vor confrunta cu împotrivirea unei mari părți a societății. Vor fi necesare consultări cu biserica, care în unele țări, inclusiv în Georgia, s-a pronunțat ferm contra acestei inițiative. În opinia unanimă a experților, dezincriminarea nu poate dezrădăcina definitiv viciul narcomaniei. Dar e foarte posibil că ajustarea chibzuită și progresivă a politicii de stat în acest domeniu va contribui la creșterea responsabilității sociale a oamenilor, la reducerea numărului de dependenți de droguri și la reducerea ratei de decese din cauza preparatelor interzise.
 

Victor Surujiu

 

 

Urmărește-ne pe Facebook, dacă vrei să afli mai multe

Ați găsit o eroare în text? Marcați-o și tastați Ctrl+Enter

Mai multe

Sondaj Toate

load