Roza vînturilor moldovenești

Deși în această iarnă nu au existat înghețuri severe, întreaga perioadă rece a anului nu a contenit să bată vîntul de nord și, așa cum le-a părut multor locuitori, neobișnuit de puternic. Începutul lunii aprilie ne-a adus vreme rece, de asemenea însoțită de vînturi continue. Pe 13 aprilie, pe întreg teritoriul Republicii Moldova a fost anunțat cod galben de vînt puternic, cu rafale, potrivit Serviciului Hidrometeorologic de Stat, de 15-20 m/s. Mulți locuitori ai țării au impresia că vînturile au devenit un fenomen climatic destul de frecvent în Republica Moldova. Jurnalistul Noi.md a încercat să afle cum stau lucrurile cu adevărat, dacă au dreptate oamenii.

Regularitatea vremii

Astăzi, experții sînt de aceeași părere că clima se schimbă oarecum din cauza schimbărilor globale care au loc. Unii cred că se observă o creștere a temperaturii globale a aerului, alții atrag atenție asupra modificărilor precipitațiilor și a vitezei vîntului. De asemenea, crește și frecvența fenomenelor extreme – uragane, furtuni, inundații etc. La nivel regional, după cum remarcă oamenii de știință, schimbările climatice se manifestă sub formă de temperaturi mai ridicate în timpul iernii, sosirea mai devreme a primăverii (deși nu putem afirma acest lucru despre această primăvară în Moldova), de creștere a cantității de precipitații anuale, precum și de frecvența condițiilor meteorologice anormale.

Un astfel de fenomen climatic precum vîntul are un impact enorm asupra condițiilor de viață ale omului și este capabil să-i aducă atît avantaje, cît și dezavantaje, provocînd daune materiale uriașe economiei țării, inclusiv agriculturii. Prin urmare, acest fenomen este studiat de oameni de știință din mai multe țări, inclusiv din Republica Moldova. Cercetări efectuează și specialiștii Serviciului Hidrometeorologic de stat al Republicii Moldova.

Colaboratoarea Institutului de Ecologie și Geografie al Academiei de Științe a Moldovei, doctorul în științe geonomice, Galina Mleavaia, în anul 2016 și-a susținut teza de disertație pe tema care prezintă interes pentru noi "Caracteristica spațio-temporală a regimului eolian pe teritoriul Republicii Moldova", în care, după un studiu aprofundat și o analiză cuprinzătoare, a reflectat parametrii vîntului pe teritoriul Republicii Moldova din 1971 pînă în 2007. Pentru a stabili regularitatea temporală, omul de știință a comparat numărul mediu anual de zile cu vînt puternic pe cicluri de zece ani și a calculat numărul mediu de zile cu abateri de la normă.

"Se remarcă faptul că în anii 1971-1990, depășirea normei a fost de pînă la 3,5% pe întreg teritoriul Republicii Moldova. Această perioadă se caracterizează printr-o activitate activă a vîntului. Analiza intraseculară efectuată a arătat că frecvența vînturilor puternice în a doua jumătate a secolului XX, comparativ cu prima jumătate, a crescut de 1,5 - 2,5 ori. Datele obținute sînt confirmate de rezultatele cercetărilor efectuate de mai mulți autori care afirmă că a doua jumătate a secolului trecut se caracterizează printr-o creștere a numărului de fenomene periculoase cauzate de vînturile puternice. Spre sfîrșitul secolului s-a observat o tendință de scădere și apropiere a valorilor numărului mediu de zile de norma, care persistă și la începutul secolului XXI", a concluzionat G. Mleavaia.

De la intensitate medie la intensitate mică

Șeful Centrului de Meteorologie și Climatologie al Serviciului Hidrometeorologic de Stat (SHS), Tatiana Bugaeva, pe care am întrebat-o despre probabilitatea creșterii numărului de zile cu vînt pe an, a răspuns că vînturi cu viteză medie au devenit mai puține, iar vînturi slabe – un pic mai multe.

Șeful Centrului de Meteorologie și Climatologie a menționat că la 11 aprilie, Departamentul SHS condus de ea a publicat studiul "Evaluarea climatică a regimului eolian pe teritoriul Republicii Moldova prin prisma schimbărilor climatice", în care sînt oferite date despre problema de interes pentru publicația noastră online.

Din această lucrare științifică rezultă că teritoriul Republicii Moldova se caracterizează printr-o tendință de scădere a vitezei medii anuale a vîntului. "Comparînd vitezele medii anuale ale vîntului în perioada 1961-1990 cu cele înregistrate în perioada 1991-2020, constatăm că viteza medie anuală a vîntului a scăzut cu 0,6 m/s în toată țara sau cu 21,6%. În ultimii 60 de ani, viteza vîntului a scăzut semnificativ și în perioada rece a anului – în medie, cu 0,8 m/s în toată țara sau cu 24,3%", se arată în studiu.

În același timp, în baza analizei datelor, a fost stabilit faptul că, pe fondul scăderii vitezei medii anuale a vîntului, crește numărul vînturilor slabe. Dacă vom compara perioadele din 1961 pînă în 1990 și din 1991 până în 2020, se dovedește că numărul de zile în care viteza vîntului era sub 1,0 m/s a crescut cu 3,5%, iar cazurile în care viteza lor era de 2-3 m/s - cu 7,4%. În termeni procentuali, această creștere este de 14,6%, respectiv, 21,4%.

Vînt de nord moderat pînă la puternic…

Un pericol grav pentru țara noastră îl reprezintă vînturile puternice, cu rafale, și uraganele, care pot provoca daune enorme, deoarece afectează zonele cu densitate mare a populației și numeroase obiecte economice. După cum rezultă din materialele postate pe site-ul Serviciului Hidrometeorologic de Stat în perioada de vară, vînturile puternice sînt de natură locală și sînt cauzate de încălzirea semnificativă a aerului și răspîndirea acestuia în straturile reci superioare ale atmosferei, unde are loc condensarea vaporilor de apă și apoi cad ploi abundente. În timpul iernii, vînturile puternice sînt însoțite adesea de ninsori abundente, ceea ce provoacă apariția viscolelor.

Potrivit Tatianei Bugaeva, un vînt puternic este considerat acela care este mai mare de 15 metri pe secundă. Pe teritoriul Republicii Moldova, numărul de zile cu vînt puternic este în medie de la 5 la 50 de zile pe an, în funcție de natura suprafeței și terenului de bază. Întețirea vîntului pînă la 25 m/s și mai mult se observă mult mai rar – în medie de 1-2 ori pe an.

"Numărul de zile cu vînt puternic poate varia semnificativ de la an la an. Cel mai mare număr de zile cu vînt puternic – de la 6 la 18 zile pe lună – se observă în principal primăvara sau iarna. În unii ani, numărul de zile cu vînt puternic poate ajunge la 80-100 de zile în unele regiuni ale Moldovei. De cele mai multe ori se observă vînturi puternice din direcțiile nord-vest și nord, în sezonul rece acestea sînt însoțite adesea de viscole", se spune în raportul SHS.

Vîntul cu o viteză mai mare de 30 m/s este clasificat ca uragan. Ele sînt deosebit de periculoase pentru economia Republicii Moldova din cauza daunelor semnificative pe care le provoacă. Vîntul de o astfel de intensitate rupe firele electrice și liniile telefonice, smulge acoperișurile caselor, ridică în aer praful și zăpada, afectînd astfel vizibilitatea șoferilor mijloacelor de transport. În agricultură, consecințele negative ale vînturilor puternice constau în faptul că acestea suflă stratul superior al solului, rup copacii, plantele și grăbesc evaporarea apei de pe suprafața lor. Mărimea daunelor mai depinde de durata acestor vînturi. Astfel, în perioada 25-27 noiembrie 1964, vînturile puternice cu o viteză maximă de 30-35 m/s cu rafale de pînă la 40 m/s au acoperit întreg teritoriul republicii. În multe localități, vîntul a deteriorat liniile de comunicații și liniile electrice, a smuls acoperișurile mai multor case. Același lucru s-a întîmplat în perioada 27-28 octombrie 1969.

Din fericire, astfel de vînturi apar relativ rar, în medie, o dată la 10-20 de ani și la stații individuale. Ultima dată o viteză maximă a vîntului de 44 m/s a fost înregistrată la stația meteo Codri pe 8 iulie 2000.

"Dar dacă vom examina frecvența lor în ansamblu pe teritoriul întregii țări, vom observa că aceasta crește semnificativ. De regulă, o viteză a vîntului de 30 m/s sau mai mult se observă aproape anual într-o regiune sau alta a republicii; există și ani calmi, fără vînturi de uragan, iar uneori, dimpotrivă, astfel de vînturi pot fi observate și de două ori pe an. De exemplu, în 1966, 1967, 1968, 1970, 1973 și 1975 s-a observat cîte un caz de vînt puternic, iar în 1969 și 1971 – cîte două, iar în 1972 și 1974 – nici un caz", se arată în studiul Serviciului Hidrometeorologic al Republicii Moldova.

În Moldova sînt posibile și tornade, care pot apărea în medie o dată la cinci ani. De exemplu, o tornadă puternică a fost înregistrată pe 28 august 2010 la periferia nord-vestică a orașului Leova. Vîntul a smuls din rădăcini copaci uriași, a distrus acoperișurile caselor, ferestre și uși, transportînd totul pe distanțe mari.

Acest fenomen climatic provoacă daune materiale enorme. De exemplu, după cum rezultă dintr-un studiu realizat anterior de Serviciul Situații Excepționale, în perioada 1998-2007, adică timp de nouă ani, pierderile economice ale Republicii Moldova doar din cauza impactului vîntului puternic s-au ridicat la 15 milioane 271,2 mii lei. Și cum de cele mai multe ori vîntul nu vine singur, pagubele în astfel de cazuri cresc exponențial: daunele cauzate de ploile abundente combinate cu vînturile puternice pentru perioada menționată, s-au ridicat la 259 milioane 233,1 mii lei, iar de aversele cu grindină și vînt puternic - 410 milioane 561,3 mii lei.

Pădurea se taie – solurile zboară

Potrivit lui Ilia Trombițchi, Directorul Executiv al Asociației Internaționale a Păstrătorilor rîului Nistru ECO-Tiras, doctor în științe biologice, unul dintre motivele apariției vînturilor puternice, adică a schimbărilor climatice, este defrișarea. Schimbările climatice nu înseamnă doar mai cald sau mai frig, ci și creșterea frecvenței și gravității fenomenelor extreme, inclusiv a vînturilor puternice, menționează ecologistul. Logic, defrișarea presupune nu numai reducerea numărului de copaci - absorbanți ai dioxidului de carbon, ci duce și la restructurarea ecosistemelor și a climei. Creînd umbră, copacii răcesc suprafața solului, împiedică evaporarea activă a apei și controlează mișcarea vîntului.

Potrivit Ecaterinei Cuharuc, profesor la Universitatea Agrară de Stat din Moldova, care predă cursul "Agroclimatologie", în Republica Moldova au existat întotdeauna vînturi și nu putem spune că în ultimii ani au fost înregistrate mai multe.

”Vînturile medii și puternice apar acolo unde suprafața solului se încălzește neuniform. Este clar că în locuri deschise pămîntul se încălzește mai mult și acolo unde există vegetație - mai puțin. Dar omul poate crea obstacole naturale în calea vînturilor, reducînd astfel puterea lor. Ce trebuie să facem pentru aceasta, veți întreba? Pentru a minimiza efectele negative ale vînturilor puternice, în gospodării se recomandă plantarea centurilor forestiere, în funcție de relief, tipul de plantații (cîmpii, vii, livezi). O astfel de zonă forestieră în fața cîmpurilor servește drept barieră naturală care domolește puterea vîntului”, menționează interlocutoarea Noi.md.

Din păcate, omul nu este capabil să anuleze vînturile, dar poate să depună eforturi pentru a minimiza consecințele acestora. În primul rînd, nu trebuie să taie pădurile. Dacă acest lucru devine necesar din cauza bolilor sau a vîrstei copacilor, este important ca în locul lor să fie plantați de două ori mai mulți puieți. În al doilea rînd, trebuie de protejat cîmpiile deschise de erodarea straturilor superioare ale solului prin crearea centurilor forestiere, așa-numitele garduri vii de arbuști și copaci înalți. Această barieră naturală va împiedica puțin forța puternică a vîntului.

Lidia Ceban