Rezervele Moldovei au trecut de 3,0 mlrd. dolari. Este bine, nu înțelegem noi ceva, sau pur și simplu ne jefuiesc?

Rezervele Moldovei au trecut de 3,0 mlrd. dolari. Este bine, nu înțelegem noi ceva, sau pur și simplu ne jefuiesc?

Vasile Balan

Și iarăși Banca Națională a raportat cu mîndrie creșterea rezervelor valutare   – acestea au trecut deja de 3,0 mlrd. dolari SUA.

Apare întrebarea : de cîte rezerve are nevoie Banca Națională (citește –Republica Moildova) pentru a asigura stabilitatea sistemului financiar și ce parte a mijloacelor acumulate poate fi îndreptată pentru dezvoltarea țării?   

În timp ce  rezervele noastre constituiau cîteva sute de  milioane de dolari SUA,  ni se spunea, cu trimitere la știința economică,  că acestea trebuie să fie  egale cu volumul de trei luni al importurilor, ceea ce  astăzi constituie cca 1,4 mlrd. dolari SUA.  Rezervele valutare au depășit  volumul importurilor pe trei luni  încă 10 ani în urmă,  iar noi tot acumulăm și acumulăm.  Și cum rămîne cu știința economică?   Și la ce bun le acumulăm în continuare?  

Mai exact, de ce?  De ce  Moldova săracă, care  are nevoie de mijloace pentru dezvoltare, ține în băncile străine, practic gratuit, mijloacele cîștigate de exportatori și de cetățenii plecați să muncească  peste hotare?  De ce, la semnarea  memorandumului de rînd, FMI  ne propune insistent încă niște sute de milioane de dolari pentru completarea rezervelor (care și așa-s prea multe)?   Și noi le luăm,  apoi BNM transferă aceste mijloace împrumutate  pe depozitele din băncile străine, sau achiziționează obligațiuni ale altor state.  Și toate cu o dobîndă mizeră…  

Răspunsurile la aceste întrebări formează o temă aparte , la care vom reveni în alte materiale. 

Alta e problema: De ce guvernarea acceptă așa ceva? Poate, primul ministru, Ministrul economiei și cel al finanțelor nu au o pregătire suficientă în domeniul finanțelor și nu înțeleg, că pentru noi, delicat vorbind,  această situație nu este avantajoasă? Sau poate  au dreptate cei care susțin că  toți conducătorii Băncii Naționale, de la fondarea ei încoace,  sunt  reprezentanții  cercurilor financiare internaționale, pregătiți anume  și ”infiltrați” la noi pentru a apăra interesele acestor cercuri, nu pe cele ale Moldovei?   

Probabil, este aici și un grăunte de adevăr, căci la noi nu există instituții care pregătesc miniștri  și bancheri  BN   – pe toate le învățăm ”din mers”, sau angajăm economiști din rîndul gastarbeiterilor.  Totuși, nu asta e principalul – conducătorii noștri sunt întîi de toate  cetățeni ai RM și, ca politicieni, sunt interesați vital să dezvolte țara.     

În opinia noastră,  importantă în cazul dat este speranța veche de cînd  lumea, sonorizată încă de celebrul Ostap Bender: «Occidentul ne va ajuta!». Eroarea, care zeci de ani îi dezorientează pe  conducătorii noștri cu pregătire insuficientă: « Occidentul ne va ajuta!».  Occidentul este bun și ne iubește, deci orice  ajutor propus de Occident (reforme, memorandumuri,credite, etc.) ne va face bine și ne va fi de folos. 

Și Occidentul   «ne-a ajutat» și  «ne ajută».

Occidentul  a implementat  în țara noastră  un program nechibzuit de privatizare a întreprinderilor  industriale și agricole, care a  întors economia Moldovei  cu zece ani înapoi,   «ne-a ajutat» să zdrobim în parcele micuțe terenurile agricole, și acum  «ne ajută» să le consolidăm; a scris legislația bancară , și în rezultat Banca Națională finanțează guvernul și băncile comerciale, iar în țară a fost creat un sistem bancar care nu este în stare să dezvolte  piața internă, mediul de afaceri și familiile, dar încurajează importul de mărfuri și servicii; introduce în țară rețelele comerciale străine, care de regulă  acționează contrar intereselor industriei locale și promovează importurile; «ajută» la distrugerea legăturilor tradiționale și în același timp ne amăjește cu ”morcovul” perspectivei  inaccesibile de aderare la UE. Și tot așa mai departe… 

Ce-i drept,  există experiența unor state occidentale, care este foarte interesantă și folositoare pentru noi.  Dar pentru aceasta e nevoie de bani, de mulți bani! De unde să-i luăm, dacă toți banii munciți din greu de exportatori  și gastarbeiteri  BNM îi întoarce benevol  acolo, de unde au venit ? Concomitent, inundă țara cu lei inflaționiști. Ceva-ceva Occidentul totuși ne oferă , iată și guvernului Filip i-a promis un ajutor de  100,0 milioane  euro… Dar deja de doi ani acest ajutor așa și nu este oferit, deoarece actuala guvernare, crede Occidentul,   greșește ceva în politică .

    Asta în timp ce, chiar dacă acești bani vor fi cîndva oferiți,  Banca națională imediat îi va cumpăra de la Guvern și  îi va expedia înapoi în Occident   – în rezerve, iar în țară va ”injecta” niște miliarde de lei ”inconsistenți”, cu care tot ea va lupta,  înăbușind  băncile comerciale și economia  în întregime. În plus, volumul ajutorului acordat de Occident este așa de mic,  că dacă  vom calcula  suma totală a ajutorului nerambursabil, pe care  l-am primit noi de la înființarea RM și care ni se mai promite,  vom vedea: aceste sume sînt de cîteva ori mai mici ca rezervele  pe care RM (în persoana BNM)  le-a transmis Occidentului, practic gratuit.   

 În ultimii ani noi ne legăm viitorul de Uniunea Europeană, este deci firească tendința guvernării Moldovei să respecte recomandările Occidentului,  a cărui politică este promovată intens de FMI.  Însă ce am obținut noi? Ne-a ajutat mult Occidentul?  Cu excepția sfaturilor, care în cel mai bun caz au fost inutile?  Nici Orientul nu ne-a ajutat prea mult. Oare nu a venit timpul, în timp ce ascultăm sfaturile venite din Occident și din Orient, după ce am acumulat o anumită experiență și ne-am făcut propriile cucuie,  să mergem pe propria cale  – așa, cum o vedem noi și cum este bine pentru noi? Evident, fără a dăuna partenerilor. 

În primul rînd,  trebuie să începem valorificarea  ”surplusului” de  rezerve. Cum să determinăm volumul acestuia?  Cum am scris mai sus,  volumul importurilor de trei luni în RM este de aproape  1,4 mlrd. dolari, dar în a.2009, în timpul marii crize  economice mondiale, BNM a avut nevoie de doar  0,4 mlrd. dolari pentru a stabiliza definitiv sistemul financiar al țării.   

Putem, așa dar, concluziona: pentru a ne asigura de șocurile provocate de crizele internaționale, dar și pentru a  gestiona cererea și oferta  monedei străine în scopul asigurării stabilității ei,  Republica Moldova are nevoie de rezerve în sumă de doar  1,0 mlrd.dolari SUA. Dacă ținem cont de datoriile BNM față de FMI, la moment suma maximă a rezervelor  poate fi de cel mult   1,5 mlrd. dolari.

Restul mijloacelor (surplusurile) în sumă de 1,5 mlrd. dolari  pot fi valorificate de statul nostru  – dat fiind că avem mare nevoie de mijloace pentru dezvoltare.  Astfel va apare și posibilitatea  de a deveni mai independenți și de a nu mai umbla cu mîna întinsă,  devenind dependenți de țările străine. 

Pentru aceasta trebuie să modificăm legislația, oferind BNM posibilitatea să crediteze Guvernul pe termen lung, să finanțeze băncile comerciale și proiectele naționale de proporții, precum și să creeze Fondul de dezvoltare a RM, în care să fie  îndreptate toate surplusurile de monedă străină, achiziționate de BNM sau primite de Guvern.   Desigur, BNM trebuie să finanțeze proiectele de stat pe termen lung (zeci de ani) și cu dobîndă minimă (nu 5%, da maxim 0,5% anual).   

În cele ce urmează vom enumera unele proiecte, spre care ar putea fi îndreptate aceste 1,5 mlrd. dolari, care aparțin întregului popor al Moldovei  :

  • Construirea și restabilirea drumurilor. 
  • Finanțarea achiziționării de locuințe pentru cei care  au nevoie să-și îmbunătățească  condițiile de trai (credite în lei pentru 25 ani cu dobîndă de cel mult 3%). În paralel, va fi asigurată o creștere  stabilă a industriei construcțiilor.   
  • Construirea sistemelor de tratare a apelor reziduale în toate localitățile țării. 
  • Crearea sistemelor de colectare și prelucrare a deșeurilor solide în toată țara.
  • Restabilirea resurselor forestiere și acvatice ale țării. 
  • Programele de dezvoltare  a exporturilor și de substituire a importurilor  (finanțarea participării companiilor moldovenești la expozițiile internaționale, arendarea suprafețelor comerciale în centrele comerciale mari, creditarea  fără dobândă a achizițiilor de echipamente străine pentru companiile exportatoare și producătoare de mărfuri  care le substituie pe cele de import… 
  • Construirea stațiilor electrice.
  • Și așa mai departe…

În lume a existat  experiența trecerii de la capitalism la socialism,  dar lipsește experiența inversă – de trecere de la socialism la capitalism. Pentru o atare trecere, la declararea independenței,  nici în conducerea țării, nici în mediul științific noi nu aveam cadre  pregătite.   De aceea am copiat orbește experiența altor țări, economia cărora nu a fost supusă unor schimbări așa de revoluționare.  Unde mai pui, că noi credeam cu tărie postulatului: «Occidentul ne va ajuta!». Ne-am convins că nu ne-a ajutat și nu ne va ajuta, deoarece Occidentul are propriile  probleme și, am văzut-o, Occidentul nu are experiența  de reformare a economiei, de care avem noi nevoie. 

 Dar noi avem deja о anumită experiență   – experiența cucuielor făcute și înțelegerea faptului   cum nu trebuie să facem. Cel puțin, noi sperăm că actualii conducători vor fi în stare să conștientizeze această experiență și să nu repete greșelile  predecesorilor lor

Propunerea noastră e să începem prin a folosi pentru dezvoltare o mare parte a rezervelor Moldovei, supranumite și «rezervele BNM».

Urmărește-ne pe Facebook, dacă vrei să afli mai multe

Ați găsit o eroare în text? Marcați-o și tastați Ctrl+Enter

Mai multe

Sondaj Toate

load