COVID-19 în MOLDOVA VACCINAȚI 750 553 INFECTAȚI 280 175(+1031)   TRATAȚI 265 946     DECESE 6586(+8)   Mai multe detalii
Preşedintele stiri: 2908
Puterea stiri: 6594

«Resetarea» Consiliului suprem al magistraturii: coincidența nu-i întîmplătoare?

16 iun. 10:00 (reactualizat 16 iun. 19:44)   Analitică
7581 8

Săptămîna trecută Curtea Constituțională (CC) s-a expus asupra interpelării privind legitimitatea amendamentelor introduse de parlament în Legea privind Consiliul suprem al magistraturii (CSM). Prin decizia lor, judecătorii au schimbat, de facto, raportul de forțe în CSM și au declanșat procesul de resetare a autorității de autoadministrare a sistemului judiciar.

Unii experți atrag atenția asupra faptului, că verdictul CC se înscrie în schema de acțiuni și în agenda politică a unuia dintre concurenții electorali, și nu din întîmplare a apărut în ajunul alegerilor parlamentare. Interpelarea aștepta de 7,5 luni să fie examinată, și judecătorii aveau toate temeiurile să reacționeze mai operativ, inclusiv concluzia Consiliului Europei, anunțată acum jumătate de an.

În același timp, decizia a fost emisă după ce CSM și-a anunțat intenția de a organiza un concurs de suplinire a postului vacant în Curtea Constituțională. Este evident, că schimbările de la CSM pot influența semnificativ rezultatele votării și asigura accesul unui candidat care va ocupa o poziție loială față de persoanele interesate și grupurile de influență. Experții cred, că în spatele sloganelor frumoase privind combaterea corupției și curățarea sistemului judiciar s-ar putea ascunde intenția de a schimba elita și a consolida pozițiile pe Olimpul politic.

Revenirea la formula precedentă

CC a declarat neconstituționale stipulările Legii privind Consiliul suprem al magistraturii, adoptate în decembrie, 2019 și care au modificat procedura de alegere a membrilor CSM și au majorat numărul lor de la 12 la 15 membri. Poziția CC se aplică și deciziei luate în baza acestor amendamente de către coaliția PDM-PSRM, prin care CSM a numit patru reprezentanți din mediul academic. Curtea a restabilit și dispozițiile Legii privind CSM, care erau în vigoare înainte de adoptarea ei în noua redacție.


Astfel, componența autorității de autoadministrare a judecătorilor va reveni la formula precedentă, iar cei patru membri ai CSM, numiți de parlament cu jumătate de an în urmă, vor fi eliberați din funcții. Este vorba despre Carolina Ciugureanu-Mihailuță, Elena Belei, Valentina Coptișeț și Ion Crețu. Candidaturile lor au fost aprobate în martie, 2020, în urma concursului organizat de comisia parlamentară drept, numiri și imunități.

Concursul a provocat nemulțumirea opoziției parlamentare de atunci, dat fiind că au fost modificate regulile de organizare a lui, și anume – componența comisiei de selectare a candidaților. Plus la aceasta, Serghei Litvinenco, deputat al partidului «Acțiune și solidaritate, i-a acuzat pe socialiști că au încercat să influențeze procedura de alegere a președintelui CSM: conform amendamentelor, șeful CSM putea deveni unul dintre profesorii de drept existenți. În opinia lui Litvinenco, astfel a fost ”repartizată” și funcția de președinte. Pe de altă parte, după anunțarea rezultatelor concursului un șir de ONG-uri a salutat candidaturile celor patru noi membri CSM.

La examinarea interpelării, CC a ținut cont de concluzia comună al Comisiei de la Veneția și a Departamentului pentru drepturile omului din cadrul Consiliul Europei, anunțată în noiembrie, 2020. La cererea CC și a Ministerului justiției, în ea au fost examinate amendamentele privind numirea membrilor Consiliului suprem al magistraturii din partea mediului academic. Experții europeni au menționat «consecințele negative care au urmat după decizia nereușită a parlamentului din martie,2020 de a alege patru membri CSM din numărul profesorilor de drept titulari în timp ce proiectele importante ale amendamentelor constituționale încă nu erau examinate ».

Cei din Consiliul Europei nu au nimic împotrivă și chiar recomandă anularea acestor numiri, pentru a da start reformării autorității de autoadministrare a judecătorilor. În concluzie se menționează, că membrii CSM, mandatul cărora este pus la îndoială, dețin funcții titulare în universități și pe viitor își vor păstra cariera de juriști și savanți. Actualele lor funcții în CSM nu țin de domeniul principal al activității lor profesionale.

Unii membri CSM, pe care CC i-a lipsit de funcție, în mod repetat au venit cu propunerea resetării acestei entități. Astfel, Carolina Ciugureanu-Mihailuță a numit, ca o posibilă cale de ieșire din criza în care s-a pomenit sistemul judiciar, «anularea Consiliului superior al magistraturii» și renovarea, în componența lui, a tuturor judecătorilor și a profesorilor de drept. Din spusele ei, parlamentul trebuie să organizeze un concurs nou, deoarece precedentul a fost contestat și a provocat numeroase întrebări privind corectitudinea organizării lui. «Eu cred că aceasta este unica soluție care poate fi propusă la moment pentru a accelera procesul de refacere a justiției moldovenești», - spune Ciugureanu-Mihailuță.

Ea menționează, că se va abține de la comentarii privind verdictul CC din 10 iunie, 2021. Potrivit ei, CSM va analiza argumentele CC prin care au fost anulate mandatele, le va aprecia, după care va lua decizia privind acțiunile necesare. Carolina Ciugureanu-Mihailuță subliniază, că CSM respectă Curtea Constituțională și deciziile acesteia, indiferent de opinia personală despre aceste decizii.

«Ne prefacem că nu vedem nimic»

În ultimul timp, au răsunat destule pretenții privind activitatea CSM și din partea politicienilor și a comunității de experți, și din partea reprezentanților nemijlociți ai corpului judecătoresc. Nemulțumirea creștea ca un bolovan de omăt. La începutul lunii iunie, un șir de judecători au făcut declarații publice, în care au acuzat CSM de inacțiune față de colegii lor, care dăunează imaginii justiției și despre care în societate se vehiculează mereu informații cu privire la presupuse încălcări disciplinare și acte de corupție. În afară de declarațiile care nu-s susținute de careva fapte, există și investigații detaliate privind judecătorii corupți, cu dovezi și acte confirmative.

În rezultatul inacțiunii CSM, în opinia unui șir de judecători, încrederea societății față de sistemul judiciar scade mereu și are de suferit imaginea întregului corp judecătoresc. Autoritatea de autoadministrare nu numai că nu include în agenda sa problemele puse în investigațiile de rezonanță, și nu-și sonorizează poziția pe marginea lor, dar nici măcar nu anunță Autoritatea națională de integritate, de competența căreia ține analiza veniturilor, proprietăților și a conflictelor de interese. «Noi muncim și ne prefacem că nu vedem nimic», - menționează Livia Mitrofan, judecătoare la Judecătoria Chișinău.

Obiecții critice din partea corpului judecătoresc provoacă și numeroasele transferări ale adunării generale a judecătorilor. În anii 2020-2021 au fost întreprinse mai multe încercări de a o convoca, ultima – în luna martie, curent. Dar inițiativa nu a reușit din cauza introducerii stării de urgență în țară. Dacă CSM nu va merge la acest pas, slujitorii zeiței Themis intenționează să se adune de sine stătător: pentru aceasta este suficientă o cerere semnată de 50 de judecători. «Noi trebuie să resetăm sistemul nostru, să ne alegem reprezentanții în colegii, pentru a ieși cumva din impas. În prezent sistemul judiciar de prăbușește », - spune Livia Mitrofan.

CSM a reacționat la critici și a decis să facă publice controalele asupra activității judecătorilor, pomeniți de mass-media în context negativ. Membrii CSM au menționat, că vor lua măsuri de contracarare a acțiunilor provocatoare din partea judecătorilor, care amenință independența și reputația puterii judiciare. Persoanelor care dispun de informații privind încălcările disciplinare li se propune să anunțe inspecția judiciară, inclusiv despre cazurile devenite publice în spațiul informațional. Termenul examinării acestor adresări va fi de minim 20 de zile lucrătoare pentru verificarea prealabilă și de maxim 30 de zile lucrătoare în cazul unei investigații disciplinare.

În plus, CSM intenționează să convoace adunarea generală a judecătorilor pentru a discuta chestiunile care îi neliniștesc pe judecători și a alege reprezentanți în organele colegiale. Data convocării adunării extraordinare va fi discutată la cea mai apropiată ședință a autorității de autoadministrare. Zilele trecute membrii CSM i-au convocat pe conducătorii instanțelor judecătorești pentru a discuta temele ce țin de sectorul justiției, care urmează a fi incluse în proiectul ordinii de zi. La adunarea care va avea loc, printre altele, corpul judecătoresc trebuie să completeze posturile vacante existente – să aleagă membrii CSM, ai colegiilor specializate și ai altor organe. Vor fi prezentate rapoartele de activitate ale CSM și Curții supreme de justiție pentru a. 2020.

Anterior, plenara CSM a sistat organizarea tuturor concursurilor de numire sau promovare a judecătorilor. Asta după ce Curtea de Apel Chișinău a anulat rezultatele unui șir de concursuri și a obligat să fie emise decizii în favoarea unor judecători, care nu au fost selectați. CSM susține, că astfel Curtea de Apel intervine efectiv în procesul de vot de la CSM, ea însăși organizează concursul și identifică învingătorul, atribuindu-și împuterniciri care nu-i aparțin. De aceea, deciziile au fost contestate la Curtea supremă de justiție. Concursurile anunțate de CSM nu pot fi organizate înainte de emiterea verdictului final.

«Scopul principal – înlocuirea elitei»

Unii experți menționează, că verdictul CC, care se înscrie în agenda politică a unui concurent electoral concret, a apărut în condițiile «unor circumstanțe interesante» în ajunul alegerilor parlamentare, și cel mai probabil această coincidență nu este întămplătoare. Potrivit lor, interpelarea deputaților PAS Serghei Litvinenco și Veronica Roșca în adresa CC abundă de epitete și aprecieri politice, în detrimentul argumentării juridice. Litvinenco numește printre temeiurile adresării loialitatea celor patru membri CSM față de majoritatea parlamentară care i-a numit, și transformarea CSM într-un instrument de capturare a justiției – «ca pe timpul lui Plahotniuc».

La CC, interpelarea a fost înregistrată la finele lunii octombrie, 2020 și a așteptat cca 7,5 luni. Emiterea deciziei s-a tot tergiversat, chiar dacă este vorba despre patru mandate în CSN – autoritatea care are un rol-cheie în funcționarea eficientă a sistemului judiciar. Judecătorii au avut toate temeiurile pentru o reacție mai operativă, inclusiv concluzia de acum jumătate de an a Consiliului Europei. Însă decizia a apărut după ce președinta Maia Sandu a făcut mai mulți pași contestabili, pe care mulți i-au considerat un start al campaniei electorale, o încercare de imixtiune în justiție și de limitare a independenței puterii judecătorești. Printre altele, la finele lunii mai președinta a participat, din proprie inițiativă, la ședința CSM, unde a declarat că securitatea statului este amenințată de un pericol, care vine din partea sistemului judiciar.

Experții mai atrag atenția la faptul, că decizia din 10 iunie a fost sonorizată în scurt timp după ce CSM a numit data organizări concursului pentru suplinirea funcției de membru al CC, devenită vacantă după decesul judecătorului Eduard Ababii. La finele lunii mai 16 candidați, care au depus cereri, au fost invitați pentru testare. Este evident că decizia CC schimbă raportul de forțe în CSM, poate influența semnificativ rezultatele votării și asigura astfel accederea candidatului care va avea o poziție loială față de persoanele interesate și grupurile de influență.

Din procedura de apreciere a candidaților se exclud simultan cinci persoane, dat fiind că nici Fadei Nagacevschii, ministrul interimar al justiției, nu are drept de vot. Actualul șef al ministerului, care cu regularitate provoacă controverse în cadrul CSM, demult insistă pe renovarea urgentă a acestui organ «în scopul restabilirii funcționalității lui». În lunile din urmă el ba a fost criticat pentru lipsa de la ședințe și acuzat că ar bloca activitatea sistemului judiciar, ba i s-a interzis să participe la ele, cu trimitere la statutul de «interimar» și la împuternicirile limitate ale guvernului în acțiune. Nagacevschii era pur și simplu deconectat de la ședințele organizate online

«În pofida mai multor obiecții juridice și politice privind deciziile CC, nu putem să nu menționăm, că resetarea completă a CSM este strict necesară, pentru a restabili legitimitatea instituției, care a avut mult de suferit, mai ales în urma evenimentelor din a. 2019 »,- a scris Nagacevschii pe pagina sa de pe o rețea de socializare. El a amintit, că acest scop a fost și este promovat de Ministerul justiției, el fiind inclus în proiectul amendamentelor la Constituție, care reglementează activitatea CSM și a puterii judiciare.

«Sper că în viitorul apropiat vom fi informați despre data convocării adunării generale a judecătorilor, pentru alegerea noilor membri CSM. Cu regret, această formulă nu soluționează problema selectării profesorilor de drept prin vot calificat sau a excluderii din CSM a Ministerului justiției, a Procuraturii generale și a președintelui Curții supreme de justiție, dar ea soluționează alte probleme importante, incluse în proiectul amendamentelor la Constituție în vederea consolidării independenței sistemului judiciar și a excluderii influenței politice », - a adăugat Nagacevschii.

Unii experți cred că în spatele sloganelor frumoase despre combaterea corupției și curățarea sistemului judiciar se poate ascunde intenția de a schimba raportul de forțe și a-și extinde pozițiile pe Olimpul politic. «Eu nu-s de acord că scopul principal al Maiei Sandu este să învingă aparatul de stat. Totul este mult mai grav. Scopul ei în combaterea corupției este înlocuirea elitei, a politicienilor. Restul nu mai contrează. Dacă ai ajuns la putere, ai eliminat toți oponenții politici, tu poți lucra și cu cei care au fost înainte de a veni tu. Ei cu toții vor trece repejor de partea ta. Este partea mincinoasă, despre care se vorbește mai puțin. Este lupta cu elitele nedorite, - menționează politologul Corneliu Ciurea.

Vom adăuga: nu este doar scopul Maiei Sandu, dar și a sponsorilor și curatorilor ei din exterior, care implementează o politică-standard în raport cu țările ”bananiere”, la care a fost atribuită și Republica Moldova – eliminarea de pe arena politică a tuturor politicienilor pro-naționali și pro-ruși.

Victor Surujiu

Recomandă:

Ați găsit o eroare în text? Marcați-o și tastați Ctrl+Enter


Intrarea în cafenele și restaurante ar putea fi permisă doar pentru cei testați sau vaccinați anti COVID-19. Care vor fi consecințele?
🔽🔽