Resetare, materiale compromițătoare și magistrala moldo-ucraineană. Cum Maia Sandu a mers la Kyiv

Noua președintă a Republicii Moldova, Maia Sandu, a întreprins prima sa vizită oficială – în Ucraina.

La totalizarea negocierilor, președinții celor două țări au utilizat epitete entuziasmate – “resetarea relațiilor bilaterale”, “un nou nivel al parteneriatului strategic”, ”începutul unor noi relații între Ucraina și Moldova”.

Aprecierile experților s-au dovedit a fi mult mai modeste. Taras Zagorodnii, expert ucrainean în economie și politică, a declarat că vizita președintei Sandu în Ucraina a fost, în linii generale, ”mediocră” și a menționat că importanța acestei întrevederi pentru țara sa ”nu se deosebește cu nimic de excursia lui Zelenskyy la Bukovel, pentru schi ”.

Raliul Chișinău – Kyiv – Chișinău

În ultimii ani dialogul moldo-ucrainean la nivelul șefilor de stat a lipsit, practic, dacă nu ținem cont de convorbirile telefonice rare. Ultima oară șefii celor două state s-au văzut la Kyiv acum șase ani – în a.2015, atunci președintele RM Nicolae Timofti a participat, împreună cu conducătorii mai multor țări UE, la ”Marșul demnității” – eveniment consacrat primei aniversări a Maidanului.


Următorul președinte Igor Dodon n-a reușit să stabilească relații cu vecinii, chiar dacă partea moldovenească a reiterat de mai multe ori dorința unei întrevederi cu președintele Ucrainei Petro Poroșenco, apoi și cu Volodimir Zelensky.

Motivul – în a.2016, în perioada campaniei electorale prezidențiale, în emisia postului de radio “Эхо Москвы” Igor Dodon, întrebat despre apartenența Crimeii, a declarat că de facto peninsula este rusească, de-jure – nerecunoscută. Partea ucraineană a fost extrem de revoltată de această declarație. În rezultat, în vara lui 2018 la propunerea președintelui moldovean de a stabili contacte cu Ucraina, colegul lui ucrainean Petro Poroșenco a condiționat începerea negocierilor așa: Dodon trebuie să recunoască agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei, inclusiv anexarea ilegală a Crimeii. Evident, președintele RM nu a făcut-o.

După victoria lui Volodymyr Zelensky în prezidențialele din a.2019, Igor Dodon l-a felicitat cu victoria convingătoare și a exprimat speranța unei întrevederi. Însă chiar după prima convorbire telefonică a șefilor de stat și revolta din presa ucraineană, Zelensky a decis să se distanțeze de omologul său moldovean și nici nu l-a invitat la inaugurarea sa. Pentru prima oară președintele Republicii Moldova nu a participat la procedura de investire a președintelui Ucrainei.

Maia Sandu, care în programul său electoral declarase “ridicarea izolării internaționale a Republicii Moldova” și “restabilirea bunelor relații cu România, Ucraina, UE și SUA” ca repere principale, a luat inițial o poziție ”corectă” din punctul de vedere al Ucrainei. Imediat după victoria din turul doi al prezidențialelor, în interviul pentru publicația “Европейская правда (Adevărul european)” președinta aleasă a RM a declarat că poziția sa nu s-a schimbat: Crimeea este parte a Ucrainei. Iar în cadrul recentei vizite la Kyiv s-a pronunțat ”ferm și necondiționat” în susținerea ”integrității teritoriale a Ucrainei în hotarele recunoscute internațional”. Clar lucru, în capitala ucraineană președinta Moldovei a fost primită cu drag și lăudată pentru faptul că ”nu se teme să numească Crimeea ucraineană”.

Este a doua vizită a Maiei Sandu la Kyiv pe post de înalt demnitar de stat. În iulie, 2019 ea a vizitat Ucraina, fiind prim-ministră. De această dată Sandu și însoțitorii săi au mers în capitala Ucrainei nu cu avionul, ci cu mașina. Sorina Ștefârță, purtătoarea de cuvînt a președinției, a declarat că această decizie a fost luată pentru a economisi mijloacele.

“Nu există o cursă directă, iar zborul cu transbordări ar fi costat mult mai scump. Cel mai ieftin, din punct de vedere financiar și de timp, a fost anume acest itinerar”, - a declarat Maia Sandu la conferința de presă după revenirea din Ucraina.

Comunitatea internauților din Moldova a apreciat diferit ”raliul” ucrainean al președintei Maia Sandu. Unii comentatori au spus entuziasmați, că vorbele ei nu diferă de fapte: în discursul de inaugurare Maia Sandu a promis ”să fie o președintă modestă” și a demonstrat că își respectă promisiunea. Alți utilizatori ai internetului, pomenind recenta informație a jurnalistului Gabriel Călin cum că administrația prezidențială a Maiei Sandu, intrată în funcție la 24 decembrie, a și ”valorificat” primul milion de lei, au numit ”de ochii lumii” încercarea de a economisi mijloace în vizita la Kyiv.

Alții, după ce au calculat distanța Chișinău – Kyiv tur-retur, numărul orelor de muncă salarizate (7 ore dus și 7 întors, în loc de 45 minute de zbor), benzina, ”cartea verde” pentru două automobile, asigurarea ”covid” pentru 9 persoane – membre ale delegației etc., demonstrau că de fapt nu a existat o economie reală de bani. Au fost și din cei care au sfătuit-o pe Maia Sandu, care preconizează o vizită la Bruxelles, să nu se oprească aici, să economisească în continuare mijloacele bugetare și să meargă în capitala belgiană cu automobilul.

“Eu cred că președintele unei țări nu trebuie să economisească, în timpul vizitelor în afară, bani în detrimentul siguranței. Este clar că gradul de securitate a fost redus din cauza călătoriei cu automobilul. De aceea cred că pe viitor va trebuie să cugete profund înainte de a lua asemenea decizii. Și poate să revină la transportul tradițional al președinților – avionul ”, - a declarat analistul politic Corneliu Ciurea.

La Kyiv în 5 ore: rezultatele vizitei

Așa dar, în ce măsură prima vizită oficială a președintei RM Maia Sandu în Ucraina vecină a fost productivă?

Activizarea dialogului: După ce au declarat “dezghețarea” și “resetarea” relațiilor bilaterale, Maia Sandu și Volodymyr Zelensky au convenit să restabilească dialogul deplin dintre Moldova și Ucraina, la nivel de președinți. Conform declarației semnate în comun, se preconizează crearea consiliului inter-prezidențial – un organism de coordonare, la nivelul șefilor de stat, pentru întrevederi regulate și “găsirea consensului pe marginea tuturor chestiunilor de pe ordinea de zi ”.

Iar în timpul negocierilor dintre președinta RM și premierul ucrainean Denis Shmygal partea ucraineană și-a exprimat disponibilitatea de a relua urgent activitatea Comisiei mixte interguvernamentale privind problemele colaborării comercial-economice. Acestea sînt negocieri importante - este nevoie de platforme la toate nivelurile pentru a stabili relații bune de vecinătate.

Însă, dacă e să ținem cont de faptul că în Moldova nu va apărea în curînd un guvern funcțional, această comisie va activa în 2021 în perspectivă.

Acorduri cu caracter economic:

1) În timpul negocierilor, Volodymyr Zelenskyy și Maia Sandu au dezbătut problema construirii unei magistrale europene moderne Chișinău – Soroca – Yampil –Kyiv, care va reduce la 5 ore durata călătoriei între cele două capitale. În cadrul acestui proiect, se preconizează și construirea peste Nistru a podului ”Yampil-Cosăuți” cu trecerea frontierei.

În cadrul briefingului de încheiere, președintele Ucrainei a declarat că noua magistrală moldo-ucraineană va impulsiona comerțul bilateral, va simplifica tranzitarea și va contribui la îmbunătățirea contactelor dintre cetățeni.

Acest proiect a fost imediat criticat de experții din cele două țări. Unul dintre comentatorii ucraineni i-a numit ”visători” pe președinții Ucrainei și a Moldovei.

De unde vor lua părțile bani pentru implementarea unui proiect așa de costisitor? Conform calculelor preliminare, cheltuielile ar putea constitui de la unul pînă la două miliarde de dolari.

Taras Zagorodnii, expert economic și politic ucrainean, a numit acest rezultat al întrevederii dintre Zelensky și Sandu ”un acord despre îngroparea banilor în drum”.

În plus, după întrevederile șefilor de stat răsună doar declarații privind intențiile – problemele concrete, inclusiv construcția podului peste Nistru și magistrala modernă, le soluționează guvernele. Da în Republica Moldova guvernul nu este funcțional și deoarece Maia Sandu nu se grăbește să înainteze candidatura noului prim-ministru, pentru a-i atribui guvernului în exercițiu careva împuterniciri, va fi nefuncțional încă mult timp. Apoi va începe campania electorală, parlamentarele anticipate, după care va mai trece ceva timp pentru formarea noii majorități parlamentare, care va forma apoi noul guvern. Așa că partea moldovenească nu degrabă va purcede la realizarea proiectului de construire a magistralei europene moderne Chișinău – Soroca – Yampil –Kyiv. Și memorandumul semnat la Kyiv , privind dezvoltarea potențialului de transport și de tranzit a Republicii Moldova și a Ucrainei, poate deveni doar o declarație formală.

În plus, drumul existent, prin Dubăsari, cu ieșire la traseul Odesa-Kyiv, este mult mai lung și poate fi reparat cu mijloace mult mai mici. Cu toate acestea, dacă este vorba despre drumul de ocolire a Transnistriei, atunci Maia Sandu nu crede în unirea celor două maluri în viitorul apropiat și nu va lucra în această direcție? Însă soluționarea problemei transnistrene a fost unul dintre cele mai importante puncte ale programului electoral al președintelui nou-ales al Republicii Moldova și poporul așteaptă intensificarea activității în această direcție.

2) Președintele ucrainean a informat în cadrul briefingului de totalizare, că în cadrul negocierilor cu Maia Sandu au fost atinse anumite înțelegeri în domeniul energetic. Este vorba despre creșterea volumului de gaze naturale păstrate de partea moldovenească în depozitele subterane ale Ucrainei, despre proiectul tranzitării ”gazelor europene” prin Moldova spre Ucraina. El a mai spus că a fost dezbătută problema livrării energiei electrice ucrainene în Republica Moldova și a tranzitării acestei energii electrice prin Moldova spre România.

În 2019, în timpul guvernării lui Sandu, energia electrică ucraineană era cu 23% mai scumpă decît cea transnistreană, produsă de Centrala termoelectrică de la Cuciurgan. Între timp, Igor Jovkva, șef-adjunct al Oficiului președintelui Ucrainei, a anunțat despre înțelegerile ”energetice” ca despre un fapt consumat. ”Ucraina este gata să reia exportul energiei sale electrice spre Moldova, iar vecina noastră este gata să-l primească”, - a scris el pe rețelele sociale.

3) Revenită la Chișinău, Maia Sandu a declarat că a discutat cu președintele Zelensky liberalizarea reciprocă a exporturilor și procedurile care vor permite transportatorilor din ambele țări să treacă frontiera fără un permis special.

Însă iarăși: aceste chestiuni le decid guvernele și, evident, la concretizarea acestor înțelegeri ar trebui să fie conectat cumva guvernul moldovenesc, care în forma sa existentă ar putea să nu aibă destule împuterniciri. În plus, ar trebui de calculat bine care parte va beneficia în urma unor astfel de acorduri – dacă Maia Sandu nu va reuși să păstreze în vigoare acordurile lui Igor Dodon privind exportul în Rusia a producției proaspăte de legume, atunci, cu mici cantități de livrare a mărfurilor moldovenești în Ucraina și alte țări CSI, astfel de acorduri nu sînt în avantajul Republicii Moldova.

Acordurile sociale: în cadrul negocierilor a fost dezbătută problema liberalizării trecerii frontierei dintre țări. Este vorba despre posibilitatea de a permite cetățenilor moldoveni și ucraineni să treacă hotarul doar cu buletinul de identitate. Acordul este bun, dar termenele de realizare a acestuia deocamdată nu se cunosc.

S-a mai declarat, că în ambele state problemele drepturilor lingvistice și altor drepturi ale minorităților naționale vor fi soluționate în bază de paritate.

Un alaverdi de investigare: Maia Sandu a declarat că a discutat la Kyiv problema proprietăților RM în Ucraina.

“Am cerut ajutorul președintelui Zelensky și a instituțiilor de drept din Ucraina în investigarea schemelor privind bunurile imobile ale Moldovei în Ucraina. Este vorba despre cariere, sanatorii, etc. Zelensky a promis că oamenii legii din Ucraina vor investiga. La una din ședințele apropiate ale Consiliului Suprem de Securitate urmează să includem această chestiune pe ordinea de zi a instituțiilor noastre de drept.

Comentatorii ucraineni cred că în cadrul negocierilor desfășurate cu ușile închise Volodymyr Zelensky o putea ruga pe colega sa ”să ajute echipa lui în organizarea de noi puncte de presiune asupra lui Petro Poroșenco”, deoarece ”Poroșenco este în continuare persoana care poate organiza și conduce un nou maidan împotriva lui Zelensky”.

Se știe, că în Republica Moldova pe numele fostului președinte ucrainean au fost pornite mai multe dosare penale, inclusiv privind organizarea GCO și obținerea ilegală a unor active moldovenești, însă pe timpul lui Vladimir Plahotniuc aceste dosare au fost suspendate.

Ce nu s-a reușit: din spusele Maiei Sandu, în cadrul vizitei la Kyiv a fost discutată aparte problema construirii noilor centrale hidroenergetice pe Nistru (este vorba despre cascada din șase centrale pe cursul superior al Nistrului). Partea ucraineană a mai declarat, că președinții celor două țări ”au dezbătut detaliat problemele complexului hidroenergetic de pe Nistru și toate aspectele conexe, inclusiv cel ecologic, problemele proprietății și a demarcajului porțiunilor respective ale frontierei ”.

Chiar dacă demnitarii ucraineni au anunțat că ”există voință politică pentru ca chestiunea în cauză să dispară ca problemă”, se pare că fiecare dintre părți a rămas la propriul punct de vedere. Ucraina dorește în continuare să obțină o închiriere pe termen lung a unei părți din teritoriul moldovenesc în regiunea complexului hidroenergetic Nistrean ( de-a lungul rezervorului-tampon), precum și jumătate din barajul CHE-2, fără a-și asuma obligații de mediu. Maia Sandu preconizează să solicite expertiza UE pentru ” a aprecia impactul asupra mediului în urma extinderii complexului hidroenergetic Nistrean ”.

Analistul politic Corneliu Ciurea spune că era și de așteptat.

“În pofida încălzirii relațiilor bilaterale și a amabilităților lui Zelenskyy în raport cu Maia Sandu, interesele țărilor prevalează. Și faptul că noi avem un șir de probleme învechite, unele se trag chiar din a.1990, demonstrează că soluționarea lor este extrem de dificilă. Așa că nu face să așteptăm că ele vor fi soluționate rapid numai pentru că Zelensky și Sandu au anunțat resetarea, sau un nou nivel al parteneriatului strategic dintre Moldova și Ucraina. Aceste probleme pot fi soluționate numai dacă una dintre părți va face cedări serioase. Nu-i de dorit ca aceste cedări să fie făcute de Republica Moldova. De aceea acest proces lent de negocieri privind centralele hidroenergetice, sanatoriile, alte probleme vechi, va mai dura ”, - spune expertul.

Va atrage oare Ucraina țara noastră pe ”Platforma Crimeii”?

O altă întrebare, apărută după ”resetarea” relațiilor moldo-ucrainene: cît de activă va fi includerea Republicii Moldova în ”scenariul antirusesc” al oficialilor de la Kyiv.

Din toamna anului trecut statul vecin promovează insistent ideea creării unei platforme internaționale în vederea dezbaterii perspectivelor ”eliberării Crimeii anexate”. Așa zisa ”Platformă a Crimeii”, în opinia autorilor acestui proiect, trebuie să atragă atenția comunității internaționale la ”peninsula ocupată” și să ajute Kyievul să o ”restituie”.

“Noi creăm formatul “Platforma Crimeii”. Scopul - coordonarea eforturilor internaționale în apărarea drepturilor crimeenilor și a dezocupării peninsulei. Am și discutat, la obiect, această inițiativă cu reprezentanții UE, ai marii Britanii, Canadei, Turciei. Mulți dintre ei se arată dispuși să adere și să participe activ”, - a declarat președintele Volodymyr Zelensky la finele anului trecut.

Ucraina preconizează să desfășoare primul summit “ Platforma Crimeii ” la Kyiv în mai, 2021. Evident, autoritățile ucrainene și-ar dori să atragă în aceste discuții un număr foarte mare de țări și de actori internaționali, inclusiv Republica Moldova.

În decembrie, trecut Kyiv a anunțat că deja șase state au consimțit ”să participe la negocierile privind dezocuparea Crimeii”. Printre primele, ideea a susținut-o Ankara. Inițial, Mevlüt Çavuşoğlu, ministrul afacerilor externe al Turciei, a salutat pe rețelele de socializare inițiativa Ucrainei de a desfășura summit-ul ”Platformei Crimeii”, apoi – în cadrul întrevederii cu colegul său ucrainean Dmitry Kuleba. În replică, partea ucraineană a declarat că ”Ucraina și Turcia pot schimba situația din Crimeea și Marea Neagră în favoarea lor”.

La fel, din spusele președintelui ucrainean Volodymyr Zelensky, la activitatea ”Platformei Crimeii” este gata să participe UE. Ce-i drept, deocamdată Bruxellesul nu a făcut declarații în acest sens, s-a limitat doar la declarația lui Piter Stano, reprezentantul Serviciului diplomatic extern al UE, cum că ”UE examinează propunerea Ucrainei de creare a ”Platformei Crimeii” și a unui reprezentant special al UE în Crimeea, și așteaptă informații suplimentare privind structura platformei”.

Ucraina a invitat țara noastră să participe la ”Platforma Crimeii” încă în decembrie,trecut – în timpul vizitei la Chișinău a ministrului de externe a statului vecin Dmytro Kuleba. Atunci, printre altele, el a avut o întrevedere și cu președinta aleasă a RM Maia Sandu, pe care a felicitat-o cu ”victoria convingătoare”, i-a transmis invitația președintelui Volodymyr Zelensky de a vizita Ucraina și i-a propus să participe la activitatea ”Platformei Crimeii”, inițiate de autoritățile ucrainene”, - a făcut aluzie ministrul la conferința de presă.

Comunitatea experților crede că și în cadrul actualei prime vizite oficiale în Ucraina a Maiei Sandu în calitate de președintă a Republicii Moldova, partea ucraineană putea pune întrebarea aderării țării noastre la platforma de negocieri privind Crimeea. Unul dintre politologi a presupus, că partea moldovenească, cel mai probabil, va delega pe cineva la Kyiv pentru summit-ul din luna mai. Dar va merge oare însăși președinta Maia Sandu? Interlocutorul nostru nu a exclus, că șefa statului va fi precaută și la summit va merge ”cineva din MAEIE”. Totul va depinde, în opinia sa, de atitudinea UE și a principalilor actori politici europeni față de platforma de negocieri privind peninsula Crimeea.

Analistul politic Corneliu Ciurea crede însă, că Chișinăul oficial ”trebuie să măsoare de 100 de ori” înainte de a se implica în acest proiect internațional al oficialilor din Kyiv.

“Dacă reieșim din declarațiile anterioare ale oficialilor ucraineni, inițiativa “Platforma Crimeii”, va avea, probabil, o orientare mai antirusească ca cea a unui șir de platforme regionale active. De exemplu, Organizația pentru democrație și dezvoltare economică (GUAM), cunoscută demult pentru orientarea ei antirusească. De aceea Moldova trebuie de 100 de ori să analizeze și să determine exact măsura participării sale în cadrul acestei platforme. Deocamdată, în urma vizitei Maiei Sandu la Kyiv, noi am văzut că, cel puțin în documentele oficiale ale negocierilor, această platformă nu a fost pomenită, ceea ce înseamnă că încă nu există înțelegeri privind participarea Republicii Moldova la acest proiect. Chișinăul, după cum se vede, este precaut. Ceea ce, în principiu, este corect”, - crede expertul. Căci, implicarea în "reglările de conturi" între marile puteri, care ambele ne sînt prietenoase, iar una dintre ele este globală, va fi în dezavantajul nostru.

Xenia Florea

Ați găsit o eroare în text? Marcați-o și tastați Ctrl+Enter


Mai multe

Sondaj Toate

load