Reformat-au reformat, însă n-au mai reformat

Reformat-au reformat, însă n-au mai reformat

După un sfert de secol de reformare a sistemului moldovenesc de educație experții spun că acesta necesită reforme radicale, pentru a reveni la ceea ce a fost. Mulți menționează că pe parcursul multor ani această ramură strategică a fost lăsată ”în mila” politicienilor, nu a specialiștilor, iar aceştia un implementau reformele reieșind din interesele politice imediate.

Un șir de țări din fosta URSS deja de mai bine de un sfert de secol se tot debarasează de tot ce se practica pe vremea țării unite. Printre cele ”inacceptabile” s-au pomenit a fi sistemele sovietice de educație și de sănătate. Acum în ţara noastră totul este reorganizat ca în Europa. În discursurile guvernanților de diverse ranguri termenul ”european” mai că a devenit o mantra, sonorizată la lansarea proiectelor, darea în exploatare a unităților de menire social-culturală, la evenimentele festive și chiar la parastase.

Englezii nu încetează să ne mire

Între timp, nimănui nu-i trece prin cap că ura față de trecutul sovietic ne lipsește de practicile bune ale acestui sistem educațional, care și acum este considerat unul dintre cele mai bune din lume. Și dacă pentru mulți dintre cetățenii noștri contează opiniile liderilor țărilor europene și SUA, există asemenea exemple. John Kennedy, cel de-al 35-lea președinte SUA spunea: ”Educația sovietică este cea mai bună din lume. Noi trebuie să preluăm multe de la ei. URSS a cîștigat războiul cosmic pe băncile școlii”. Și activistul public izraelian Iacob Kedmi apreciază înalt educația sovietică: «Țara noastră este faimoasă prin dezvoltarea tumultoasă a industriilor bazate pe tehnologii avansate, nivelul cărora nu cedează în fața celor americane și sînt mai bune ca cele europene, ba chiar le şi depășesc. Dar aceasta a fost posibil grație faptului că în Israel au venit foștii cetățeni sovietici și au construit aceste industrii. Ceea ce demonstrează că URSS avea cel mai bun sistem de învățămînt general și profesional din lume».

Despre influența sistemului sovietic de educație asupra actualului sistem educațional englez relatează revista „Economist”. În articolul publicat recent se vorbește despre Școala de matematică a Colegiului regal din Londra (King's College London Mathematics School, KCLMS), creată după modelul școlii moscovite, care poartă numele lui A. N. Kolmogorov, care de la mijlocul anilor 60 ai secolului trecut înmatriculează elevi capabili, care au împlinit 15 ani și le asigură cea mai bună instruire matematică din țară. Michael Gove, ministru britanic al Educației între anii 2010-2014, «a importat» modelul sovietic pe teren britanic. Gove şi-a propus atunci următorul scop: tuturor copiilor, indiferent de nivelul bunăstării lor materiale, să li se ofere posibilitatea de a primi cunoștințe la matematică și fizică «de nivelul Eton». Adică, Michael Gove a calchiat sistemul sovietic, în care copiii capabili aveau acces gratuit la studii în școlile specializate în matematică.

Acum Guvernul Marii Britanii a anunțat că numărul școlilor de acest fel trebuie să crească.

Educația se află la coada priorităților

În Moldova sistemul educațional se reformează de 27 ani, numai că tot mai proastă devine calitatea cunoștințelor tineretului studios. Vorbind la diverse surse media, expertul în educație Anatol Gremalschi menționează că în prezent sistemul moldovenesc de educație necesită reforme radicale. Și asta după mai bine de două decenii de reforme deja implementate. Astăzi, avem acumulate multe probleme, care cer o soluționare imediată: îmbunătățirea curriculumului școlar, ridicarea statutului pedagogului, majorarea salariului acestuia, schimbarea mentalității societății în sine.

Anatol Gremalschi consideră că toate aceste probleme au apărut din cauza că în anii de independență a Moldovei, din cauza mentalității societății, sfera educației s-a aflat mereu la coada priorităților. Apropo, fiecare ministru al Educației (deseori fără a avea studii și experiență în domeniu) a dorit neapărat să reformeze ceva, de regulă înrăutățind ceea ce a fost reformat anterior.

- Cu deindustrializarea țării, cunoștințele nu mai au aceeași valoare în percepția publică, - a menționat Gremalschi într-un interviu pentru un post de radio local. – De cele mai multe ori oamenii își doresc diplomă, nu și cunoștințe, iar alegătorii atrăgeau atenția autorităților asupra altor probleme, nu mai puțin importante în opinia lor. Probabil, autoritățile răspund așteptărilor alegătorilor. Dacă pentru oameni educația nu mai este așa de importantă, ele se concentrează asupra altor sfere. Apropo, conform rezultatelor Barometrului Opiniei Publice (BOP) pentru anul 2018 doar 6% dintre respondenții din diferite sfere au pus educația pe primul loc în lista priorităților. Iar studiul, realizat de o instituție străină a arătat că, de facto, această cifră este de 4%. 4% sau 6% - devine clar că majoritatea cetățenilor nu consideră că educația ar fi o prioritate.

Feudă partinică

Faptul că educația nu este prioritară nu-i cea mai mare nenorocire. O altă nenorocire este că mulți ani această sfera a fost lăsată ”în mila” nespecialiștilor în domeniu, a politicienilor care implementau anumite lucruri, reieșind din interesele lor de partid. Cel mai rău e că aceste interese nu coincid cu interesele statului.

După schimbarea puterii în anul 2009 Ministerul Educației a fost condus de mai multe persoane. Și dacă despre Leonid Bujor și Mihail Șleahtițchi mai putem vorbi ca despre niște specialiști (primul a predat istoria, cel de-al doilea este doctor în pedagogie), apoi despre Maia Sandu, venită în anul 2012, care nu are nici studii de profil, nici experiența respectivă, nu putem spune acelaşi lucru. Însă lovitura cea mai zdrobitoare a dat-o sistemului educațional de la noi protejata Partidului Liberal Corina Fusu, venită în fruntea ministerului în anul 2015. Aceasta nu numai că nu era un specialist, nu numai că a devenit celebră prin ignoranța sa, ea își ascundea viziunile reacționare, unioniste și de facto a transformat sistemul educațional în feuda Partidului Liberal. Anume la indicațiile sale în toate școlile țării au avut loc evenimente consacrate aniversării «unirii Basarabiei cu România». Anume Corina Fusu a propus ca directorii de școli să fie înlocuiți cu manageri, pentru a optimiza instituțiile preuniversitare.

Așa că semințele semănate de această doamnă odioasă va trebui să le dezrădăcinăm încă mult timp.

Manualul nu garantează cunoștințele

În formarea cunoștințelor elevilor o importanță mare o au manualele acestora. Despre nivelul scăzut al manualelor școlare se vorbește de mulți ani. Observă acest lucru și părinții elevilor. Ei vorbesc nu numai despre conținutul manualelor, dar și despre calitatea materialelor din care acestea au fost confecționate. În opinia lor, chiar și lipsa copertelor tari te face să crezi, că pentru aceste cărți sînt folosite intenționat materiale proaste, pentru ca ele să fie reeditate mai des și astfel să fie spălați banii din granturi. Poate că acest punct de vedere nu este chiar greșit, doar legislația moldovenească prevede reeditarea manualelor școlare odată la patru ani.

Iar calitatea mereu proastă a conținutului manualelor, din cele aflate de Noi.md, se datorează lipsei experților capabili să evalueze manualele la diferite discipline școlare. De aceea și copiii, și profesorii, și părinții găsesc în aceste manuale așa de multe absurdități și probleme ciudate, încît ai impresia că la alcătuirea lor autorii se aflau în stare inadecvată.

Și copiii, și părinții spun că programul este supraîncărcat, copiii pregătesc temele pentru acasă ore în șir. În același timp, a fost redus numărul orelor predestinate științelor exacte. Și cum poți deveni un specialist pregătit să se confrunte cu noile provocări și cerințe, dacă nu primești cunoștințele de bază la fizică, matematică, tehnică încă de pe băncile școlii? De unde să apară ulterior inginerii calificați?

Pedagogi fără un statut social

Boris Șapovalov, politolog, doctor în filozofie și istoric, care a activat mulți ani ca profesor școlar, cunoaște problemele sistemului moldovenesc de educație din interior. În comentariul pentru Noi.md dînsul a menționat că în anii de reformare a sistemului educațional din RM adesea se schimbă conținutul curriculumului la anumite discipline și adesea învățătorii predau disciplina ani în șir fără a dispune de un manual, ceea ce este inadmisibil într-un stat civilizat.

- În metodica predării unui șir de discipline introducem forme, care s-au recomandat pozitiv în unele țări europene, dar nu-s adaptate deloc realităților moldovenești, - spune Boris Șapovalov. – Este o mare problemă faptul că autorii manualelor nu țin cont de bazele psihologiei copilului, dar şi de vîrsta acestuia, adesea supraîncărcînd manualele cu terminologie și materiale, care se potrivesc mai mult cursurilor universitare. De mai multe ori au fost modificate formele atestării pedagogilor, cărora le erau înaintate cerințe supraevaluate sau improprii pentru nivelul instituțiilor de învățămînt mediu general. Spre exemplu, scrierea obligatorie a articolelor științifice sau desfășurarea a 5-7 evenimente obligatorii de atestare, aidoma examenelor de absolvire a Universității Pedagogice, pregătirea unor rapoarte voluminoase privind activitatea în perioada de atestare.

Pedagogul nu a trecut cu vederea nici cea mai arzătoare problemă a pedagogilor - nivelul salarizării lor, care nu ține cont de timpul real de care are nevoie învățătorul pentru a se pregăti de lecții. El a pomenit și sistemul inadecvat de adaosuri salariale pentru controlul caietelor, dirigenție, activitatea în cercuri, sarcinile suplimentare.

- Toate acestea au făcut ca profesia de învățător să fie azi printre cele mai puțin populare în societate: la specialitățile pedagogice înregistrăm un deficit cronic de studenți, iar absolvenții universităților pedagogice nu vor să lucreze în școală, - regretă interlocutorul Noi.md. – Salariul tarifar mizer de 3-5 mii lei este total neatractiv pentru tinerii specialiști. Iată de ce majoritatea profesorilor din școli au vîrsta pensionară, între generațiile de profesori s-a format o prăpastie, practic nu există profesori-bărbați, ceea ce în viitorul apropiat poate crea mari probleme pentru sistemul educațional.

Sistemul de la Bologna seceră pe toți

Multe nemulțumiri trezește și Sistemul de la Bologna, introdus în Moldova, acesta avînd scopul socializării și includerii persoanelor din țările în curs de dezvoltare în sistemele occidentale. Nu doar în țara noastră, dar și în Federația Rusă implementarea acestuia trezește nemulțumiri.

În cadrul audierilor pe problemele educației organizate de Camera Publică a FR, Serghei Rukșin, profesor la Catedra Analiză Matematică Universitatea Pedagogică de Stat din Rusia „A. Gherțen”, a spus că sistemul de la Bologna este unul dintre punctele nevralgice ale sistemului educațional rus, enumerînd ce a obținut țara după implementarea acestuia. «Ce avem acum? Cei mai buni absolvenți, după ce iau bacalaureatul, merg să facă magistratura peste hotare, iar noi îi pierdem ireversibil, deoarece bursa unui aspirant nu-i permite acestuia să facă știință, pe cînd și cea mai modestă bursă a unui aspirant străin îi permite să se concentreze asupra lucrului științific și să-ș întrețină familia, fie și modest. Sistemul de la Bologna a distrus logica tradițională de instruire a specialiștilor. Noi obținem bacalaureați cu o pregătire practică mai slabă ca cea a absolvenților școlilor tehnice și magiștri, care nu cunosc deloc procesul de producere».

Specialiștii și experții noștri spun același lucru și despre rezultatele implementării Sistemului de la Bologna în Moldova. Odată cu acesta, toți absolvenții ciclului liceal trebuie să susțină examenele de bacalaureat. Cu introducerea BAC-ului, ne așteptam la perfecționarea sistemului de evaluare a cunoștințelor elevilor, însă a scăzut nu numai calitatea cunoștințelor, ci și sistemul de evaluare a lor. Dacă anterior componenta de corupție era concentrată la comisiile de admitere din universități, cu introducerea bacalaureatului aceasta s-a mutat în instituțiile școlare. Înainte de introducerea supravegherii video, absolvenții adunau bani pentru profesorii care, cu fițuici, le ajutau absolvenților să susțină examenele. Acum e ceva mai complicat să o facă, dar oricum există metode.

Corneliu Popovici, consilier prezidențial pe problemele educației, culturii și cercetării, a confirmat în emisia directă a unui post TV privat, că în sistemul educațional din Moldova există scheme de corupție. El a declarat că în prezent anumite grupuri de persoane controlează toate procesele din diverse comisii. În rezultat, solicitanții bacalaureatului primesc la examenele de absolvire note reduse, pe care ulterior elevii le contestă.

Conform Ministerului Educației, Culturii și Cercetării, în anul 2018 după finalizarea sesiunii de bacalaureat au fost depuse 11558 contestări. După verificarea repetată a testelor, în cazul a 3005 de lucrări punctajul final a fost majorat, iar 240 de elevi au evitat susținerea repetată a bacalaureatului, deoarece notele negative au fost corectate și au devenit pozitive. Apropo, în anul 2017 au fost revăzute lucrările și majorate notele pentru 2500 absolvenți. Consilierul prezidențial a menționat că dacă anterior apelările erau semnate de părinți și profesori, acum înșiși absolvenții o fac destul de activ. Și la Președinție vin multe reclamații privind notarea incorectă a lucrărilor, precum și întrebări referitoare la ceea ce se petrece în sfera educației.

- În general, sistemul de evaluare este o mare problemă pentru Moldova, - crede C. Popovici. – Incredibil, cum pot fi modificate așa de multe note. Apare întrebarea firească: cine și de ce a greșit? Cei care inițial au apreciat lucrările în comisii sau acei care după contestări au modificat notele în cazul a 3005 de lucrări? Anul acesta notele a peste 240 de copii au fost schimbate din negative în pozitive. Nu zic e bine sau rău, zic că e straniu. Apar întrebări față de acei care au evaluat aceste lucrări. Un conferențiar universitar mi-a spus că nu e nimic straniu aici, dacă cerem de la Ministerul Educației listele membrilor comisiilor de evaluare a lucrărilor vom ajunge la concluzia uimitoare că an de an acolo muncesc aceleași persoane. Mai mult, aceste persoane fac parte și din comisiile de selectare și alcătuire a manualelor. De acțiunile lor ar trebui să se preocupe Procuratura și organele competente.

Lidia Ceban

(Va urma)

Urmărește-ne pe Odnoklassniki, dacă vrei să afli mai multe

Ați găsit o eroare în text? Marcați-o și tastați Ctrl+Enter

Mai multe

Sondaj Toate

load