X 
Transnistria stiri: 1354
Eurovision stiri: 497

Reformat-au reformat… conform unor șabloane străine

25 dec. 2018,, 01:33   Societate
10227 3

Partea II (Începutul - 21.12.2018)

După 25 de ani de reforme în sistemul educațional calitatea predării s-a înrăutățit constant, iar deficitul de cadre didactice se face tot mai simțit. Despre aceasta am vorbit în prima parte a materialului. Cele mai mari prejudicii le aduc învățămîntului național aceia, care încearcă să-i altoiască tineretului nostru viziuni și valori străine.

După cunoștințe – peste hotare

În ţara noastră schemele de corupție au fost depistate și în cadrul instituţiilor superioare de învăţămînt. Periodic, Centrul Național Anticorupție anunță numele șefilor și profesorilor universitari, reținuți pentru participare la escrocherii. Pentru mită, studenții obțineau note la examenele, la care nici măcar nu se prezentau, pentru tezele de curs sau diplomă, scrierea și apărarea cărora se făcea fără participarea lor. Despre careva cunoștințe nici nu poate fi vorba aici. Cum spunea anterior expertul A. Gremalschi, „are loc o veritabilă goană pentru o diplomă de studii superioare”.

Nu-i destul că la noi numărul de studenți scade din cauza problemelor demografice (timp de 10 ani numărul lor s-a redus cu peste 40%, iar 14 universități au fost închise), experții mai menționează și un procent înalt al migrației tineretului. Tinerii, care doresc să învețe și să obțină cunoștințe bune, preferă să o facă în afara Moldovei, spre exemplu, în România (țara vecină fiind interesată de un flux al forței de muncă, dat fiind că mulți dintre specialiștii acesteia au plecat să muncească în alte țări europene).

În opinia lui Veaceslav Berbeca, coordonator de programe la IDIS «Viitorul», mai ales, părinții vor ca odraslele lor să învețe peste hotare și de aceea caută variante de studii în Franța, Italia, Germania, Marea Britanie și în alte țări.


- Este dovada faptului că populația nu are încredere în sistemul educațional din Republica Moldova - susține interlocutorul NOI.md. – Deși noi implementăm niște reforme, trebuie să constatăm că situația nu se schimbă înspre bine, din contra, se agravează și mai mult. Atît timp cît nu vom avea o educație de calitate, copiii vor căuta variante de a pleca peste hotare după cunoștințe. Iar calitatea presupune, în primul rînd, aplicarea metodelor noi, implementarea tehnologiilor avansate. În multe universități din afară au loc numeroase studii, iar noi nu avem bani pentru ele. Nu avem bani nici pentru a le achita profesorilor universitari salarii decente, din care cauză și ei au început să plece peste hotare. Iar cei rămași ori plănuiesc să plece degrabă, ori lucrează la mai multe locuri de muncă, pentru a-și putea întreține familiile.

Despre sărăcia statului și despre faptul că instituţiile de învăţămînt superior din RM se confruntă cu probleme, care au caracter sistemic vorbește și Angela Colațchi, docent la Catedra științe politice a Universității de Stat din Moldova. Și salariile mici ale cadrelor didactice, și motivația insuficientă a tinerilor savanți și specialiști de a face știință și de a preda, afectează calitatea educației. Mulți și-ar dori să se consacre științei, dar nu văd rostul – să înveți ani în șir pentru a obține niște rezultate plătite mizerabil, nu-i inspiră pe tinerii cu viitor. Mulți pleacă la muncă peste hotare, la fel ca studenții și tinerii specialiști din Rusia, care „au nimerit în mașina de tocat carne” a sistemului de la Bologna.

- Noi adesea nu avem nici resurse suficiente, nici experiența necesară, - a comentat pentru NOI.md Angela Colațchi. – Unde mai pui că există și o concurență serioasă, care ține de faptul că tinerii, care pleacă la studii în țările UE sau SUA, în special, obțin diplome recunoscute oriunde în lume. Situația privind diplomele noastre și recunoașterea lor este foarte complicată.

Totuși, în pofida acestor probleme, instituţiile de învăţămînt superior de stat din Moldova, în care s-au păstrat multe lucruri bune din perioada sovietică, oferă doritorilor de a învăța o educație suficient de bună. Despre aceasta ne vorbesc succesele acelora care absolvind universitatea în Moldova, aplică pentru magistratură la universitățile occidentale de prestigiu. Dar riscăm să-i pierdem și pe aceştia.

Iată așa o istorie

Din anul 1990 în școlile din Republica Moldova a fost introdus cursul ”Istoria românilor”. S-a făcut totul cu susținerea politică și materială directă a Bucureștiului. Conținutul manualelor era așa de odios că i-a neliniștit chiar și pe partenerii externi.

În anul 2002 Comitetul Miniștrilor Consiliului Europei a analizat cursul ”Istoria românilor” și a făcut un șir de recomandări, pentru a-l exclude din programul școlar, numindu-l «xenofob», «care separă societatea» și «care ofensează minoritățile naționale». «Actualele metode de predare-studiere a «Istoriei românilor»… reflectă atitudinea naționalistă și deci lipsa de respect față de istoria grupurilor etnice și religioase din Moldova. Aceste metode vor crea în continuare probleme, dat fiind faptul că împiedică înțelegerea și toleranța», era specificat în document. Experții CE mai remarcau lipsa obiectivității și a abordării științifice a autorilor manualelor «Istoria românilor». «Elevii moldoveni… după asimilarea materialului propus pleacă din școală cu o percepție subiectivă a trecutului propriului popor. Această viziune asupra trecutului dînşii o proiectează asupra viitorul lor și o transmit inevitabil generațiilor viitoare», era menționat în recomandările Consiliului Europei.

În anul 2006 disciplina «Istoria românilor» a fost înlocuită cu «Istoria integrată». Dar deja în anul 2010 «Istoria românilor» a revenit în școlile moldovenești. Anul trecut președintele Igor Dodon a venit cu inițiativa de a introduce cursul «Istoria Moldovei». În scrisoarea adresată Guvernului Dlui vorbea despre aceea că disciplina «Istoria românilor», studiată în prezent în școlile moldovenești, nu contribuie la consolidarea statalității Moldovei și provoacă tensiuni în societate.

Însă inițiativa președintelui nu a fost susținută nici de Guvern, nici de majoritatea parlamentară, așa că toate au rămas pe vechi.

Patrioții… altei țări

Deci, școala moldovenească educă în continuare nu patrioți ai Republicii Moldova, ci patrioți și cetățeni ai statului vecin. În special, acest lucru se referă la școlile cu predare în limba moldovenească. Despre aceasta vorbește Boris Șapovalov, politolog, doctor în istorie.

- Nu putem educa un patriot al Moldovei studiind cursul de „Istorie a românilor” - este convins interlocutorul Noi.md. – Nu întîmplător multe dintre manualele de istorie au fost tipărite pe bani românești. În manualele școlare multe evenimente din trecutul poporului moldovenesc au fost falsificate, perioada sovietică este prezentată expres într-o lumină negativă, iar unele exemple și concluzii ale autorilor poartă un caracter vădit rusofob. Manualele de istorie au fost criticate, în mod repetat, pentru abordarea unilaterală a multor evenimente istorice, care se referă, în fond, la perioada secolelor XVIII-XX.

Valentin Crudu, șeful Departamentului învățămînt general al Ministerului Educației, Culturii și Cercetării, a menționat că în școlile medii istoria Republicii Moldova este studiată, dar nu ca disciplină aparte.

- Istoria Republicii Moldova este studiată în cadrul disciplinei obligatorii «Istoria românilor și istoria universală», a menționat V. Crudu. – A fost elaborat un modul special, care a și fost inclus în programul școlar. Istoria se studiază conform principiului: de la local - spre universal. Toate evenimentele istorice se văd prin această prismă. Și dacă azi cineva susține că în țara noastră nu este studiată istoria Moldovei în conținutul manualului «Istoria românilor, istoria universală», acesta este un neadevăr.

Dar plus la problemele ce țin de disciplina «Istoria Moldovei», probleme și mai mari avem la predarea cursului «Educația civică», care prin conținutul său ar trebui să educe cetățeni și patrioți ai statului moldovenesc.

- Dacă pînă nu demult conținutul vechilor manuale la această disciplină așa sau altfel îndeplineau această sarcină, atunci în anul 2018 la cererea Uniunii Europene, Ministerul Educației a aprobat un curriculum experimental nou, destul de controversat, care urmărește scopul educării nu a cetățeanului Moldovei cu toate calitățile respective, ci a unei ființe total tolerante în cadrul culturii comportamentului «democratic» - se revoltă B. Șapovalov. - Și iarăși, disciplina în cauză este predată fără manualele respective ale statului și fără asigurarea metodică deplină, lucru inadmisibil în procesul de studii.

Amestecul politicului în sistemul educațional moldovenesc îl observăm nu doar în refuzul statului să educe patrioți în baza istoriei propriei țări, Moldova, dar și în exploatarea școlilor cu studierea în limba română pe post de ”forjerie de cadre” pentru mișcările, organizațiile, formațiunile politice naționaliste radicale.

România acționează foarte activ în această direcție. De prin anii 1990 anume ea este lider la alocarea cotelor de studii pentru tinerii cetățeni ai Moldovei. Practic, în fiecare an această cotă este dublată. Numai pentru anul de studii 2017-2018 au fost alocate cca 6000 locuri și concursul de selectare este organizat de partea română. Din păcate, în ultimul timp poate fi observată tendința nefastă: autoritățile române reușesc să intre ilegal în posesia rezultatelor examenelor de bacalaureat ale absolvenților moldoveni, cu mult înainte de anunțarea concursului anual pentru bursele românești. Aceasta îi permite părții interesate să facă o selecție prealabilă a tinerilor dotați, pentru care se fac oferte ”atrăgătoare” de studii și muncă în România. Asta în timp ce nivelul studiilor în această țară, potrivit angajatorilor moldoveni, nu este mai înalt ca în Moldova, iar cel al studiilor preuniversitare adesea este chiar inferior. Prin distrugerea sistemului nostru de educație România astupă propriile breșe.

- Se știe că anume pe creșterea studenților-unioniști din elevii-unioniști în Moldova s-a axat România la vremea sa, - și-a expus punctul de vedere pentru Noi.md Mihail Ahremțev, președintele Organizației Obștești «Zarea – Za russkii iazîk!». – Materialul didactic, lecțiile tematice, atragerea elevilor, începînd cu clasele primare, la acțiunile și manifestațiile politice și naționaliste, - toate acestea nu au nimic în comun cu ceea ce trebuie să facă o instituție de învățămînt. Într-un final, acestea se soldează cu aceea că o parte dintre tinerii studioși pleacă forțat din instituția în care există o persecuție deschisă a ”disidenților”, iar procesul educațional este înlocuit cu cel propagandistic. Iar cealaltă parte, cu psihicul și normele moral-etice distruse, își ocupă locul printre național-radicalii obsedați de ideea utopică a României mari”. Deficitul educației de calitate și surplusul de ritorică radicală național-șovinistă deja s-a făcut simțit în majoritatea sferelor din țara noastră: avem un deficit de profesioniști, ne lipsesc abilitățile și cunoștințele, chiar și cele elementare.

Din acei vreo zece directori și profesori școlari din Moldova, care predau în limba de stat, pe care jurnalistul Noi.md i-a rugat să spună cum le altoiesc elevilor dragostea pentru patria lor – Moldova, dacă nici măcar nu este studiată istoria țării natale, majoritatea dintre ei au refuzat să comenteze. Iar acei care au răspuns la întrebare, au dorit să nu le fie divulgate numele, cică totul e șubred în lume: autoritățile se schimbă și cu ele se modifică prioritățile, dar trebuie să trăiești cumva.

Dar dacă din motive etice nu putem da numele interlocutorilor Noi.md, care ne-au cerut această favoare, nimeni nu ne poate interzice să redăm pe scurt opinia lor. Învățătoarea de istorie de la o școală sătească, care a fost de acord să vorbească despre studierea «Istoriei românilor» și românizarea instituțiilor de învățămînt general cu predare în limba de stat doar în condiții de anonimat, a menționat că studierea acestei discipline «permite educarea spiritului și a conștiinței naționale a elevilor». Cică acum că «Istoria românilor» este studiată ca disciplină aparte, «este foarte bine prezentată așa o informație necesară în educația națională, cum este cea despre Marea Unire». Învățătoarea mai crede că în instituția sa «se observă o dinamică pozitivă a influenței manualului asupra elevilor și atitudinea lor față de el», chiar dacă materialul expus este prea masiv și uneori nu este pe înțelesul elevilor. Dar pentru asta există învățătorul, ca să le ajute copiilor să înțeleagă ”corect” istoria ”țării integre”, ne-a spus interlocutoarea.

Românizarea instituțiilor școlare din Moldova cu predare în limba de stat are loc nu numai prin predarea istoriei țării vecine, dar și prin înfrățirea activă a instituțiilor educaționale din cele două țări. Acum multe dintre ele au propriile pagini pe rețelele de socializare, pe care povestesc despre evenimentele, pe care le organizează. În acest an, spre exemplu, s-au desfășurat numeroase evenimente consacrate centenarului ”marii uniri”. În acest context, este popular proiectul inițiat de ambele părți «Ambasadorii limbii și culturii române». În cadrul acestuia, școlile înfrățite au efectuat vizite reciproce, după care relatau cu admirație despre influența benefică a proiectului dat asupra elevilor, care acum cunosc mai multe despre tradițiile, cultura și istoria ”națiunii române integre».

Însă de faptul cum va fi sistemul de educație, de ce calitate vor fi cunoștințele obținute de tineri depinde viitorul țării noastre. Din fericire, în pofida dificultăților, noi tot mai avem mulți tineri talentați – e suficient să vedem numărul premiilor, pe care le aduc ei de la diverse olimpiade. Important e ca ei să fie îndrumați de pedagogi-specialiști, patrioți ai țării lor. Atunci le vom reuși pe toate.

Lidia Ceban

0
0
0
0
0

Adăuga comentariu

500

Ați găsit o eroare în text? Marcați-o și tastați Ctrl+Enter

Ce părere aveți despre inițiativa președintelui Franței, Emmanuel Macron, de a deschide în următoarele luni o misiune permanentă de apărare la Chișinău?