TEMELE PRINCIPALE Toate Știrile

mai multeminimizează

"Războiul" pentru serviciile speciale: Cine va controla SIS-ul?

Printre primele întîlniri de lucru pe care le-a avut Maia Sandu la sfîrșitul lunii decembrie, după preluarea funcției de șef al statului, a fost și cea cu directorul Serviciului de Informații și Securitate (SIS), Alexandr Eusaulenco.

În Moldova, de obicei politicienii acordă o atenție sporită acestei instituții. SIS-ul deține informații exclusive pe diferite teme care asigură persoanele interesate care au acces la ele, cu pîrghii suplimentare de influență și posibilități de control al situației din țară.

Cu o lună în urmă, deputații au votat pentru o inițiativă legislativă prin care serviciile speciale trec în subordinea Parlamentului. Printre motivele enunțate se numără revenirea la situația normală pentru o republică parlamentară și deținerea de către președintele nou ales a cetățeniei române, ceea ce, în opinia unor deputați, creează riscuri pentru securitatea națională. Opoziția parlamentară nu este de acord cu această abordare și insistă asupra menținerii SIS în zona de influență a șefului statului. Între forțele politice au apărut lupte aprinse, la care s-a conectat și Curtea Constituțională.

Împuterniciri exclusive

În Moldova, printre obiectivele-cheie ale serviciilor speciale se află nu atît lupta cu organizațiile teroriste internaționale, cu toate că și acestei direcții se acordă multă atenție. Participanții și complicii acestor organizații se ocupă cu recrutarea și trecerea cetățenilor din țările din regiune în taberele de peste hotare de pregătire a militanților, folosind Moldova ca zonă de tranzit. În mod regulat, străinilor implicați în activități teroriste li se interzice intrarea în țara noastră. Există, de asemenea, cazuri de condamnare a persoanelor pentru acțiuni cu caracter extremist și terorist.


SIS are puteri largi de control al traficului pe internet și de urmărire electronică, deoarece multe crime se comit prin folosirea tehnologiilor moderne, inclusiv grupurilor de pe rețelele sociale. Unitatea specială a instituției blochează periodic resursele web cu conținut interzis și colaborează activ cu organele de drept atunci cînd astea au nevoie de acces la sistemul de interceptare și monitorizare electronică în anumite cauze penale. Totodată, la adresa sa au răsunat în repetate rînduri acuzații de utilizare a acestor competențe în scopuri politice.

Alte domenii în activitatea serviciilor speciale moldovenești este lupta cu influența distructivă a țărilor străine, contracararea noilor amenințări biologice, provocări în domeniul informațional, precum și alte amenințări la adresa securității naționale. Astfel, SIS deține puteri exclusive și informații cu privire la o gamă largă de teme, fapt ce asigură persoanelor interesate, care au acces la ele, mecanisme suplimentare de influență. În acest sens, nu este surprinzător faptul că politicienii acordă o atenție deosebită pîrghiilor de control asupra acestei instituții.

Maia Sandu s-a întîlnit cu șeful SIS sîmbătă, 26 decembrie, despre care a comunicat pe pagina sa de socializare. "Am discutat despre situația actuală din Republica Moldova și despre riscurile la adresa securității statului. Am reiterat poziția mea în calitate de președinte în legatură cu lupta împotriva corupției și consolidarea instituțiilor statului pentru a asigura securitatea națională. Cetățenii așteaptă ca instituțiile statului să lucreze în interesul oamenilor și să se ghideze în activitatea lor de lege", a scris șeful statului.

Pînă în iunie 2019, Serviciul de Informații și Securitate se afla sub controlul Parlamentului, așa cum este prevăzut de obicei înrt-o republică parlamentară. Apoi SIS, împreună cu Serviciul Pază de Stat, au trecut în subordinea președintelui. Șeful statului a obținut dreptul de a înainta și demite conducerea instituției, de a stabili structura și numărul personalului. După alegerile parlamentare din noiembrie 2020, PSRM a înaintat o inițiativă privind revenirea la schema anterioară. Modificările exclud din competența președintelui posibilitatea de a coordona activitatea SIS și de a numi conducerea, stabilind că activitatea instituției trebuie gestionată de parlament.

Maia Sandu a fost indignată de această decizie, numind-o abuz, contrar principiilor democrației. În cadrul unui briefing, ea a declarat că nu va permite restricții suplimentare asupra puterilor șefului statului. "Potrivit Constituției, președintele este comandantul-șef al forțelor armate, servește ca garant al suveranității naționale și al integrității teritoriale. Pentru executarea eficientă a puterilor, el deține anumite pârghii. Instituțiile de stat aflate sub autoritatea președintelui sunt deosebit de importante și nu ar trebui să devină subiectul negocierilor politice sau să fie subordonate cuiva, ca să le facă pe plac", subliniază Sandu.

Curtea Constituțională vs Parlament

La începutul lunii decembrie, pe fundalul protestelor opoziției, deputații PSRM și din grupul "Pentru Moldova", inclusiv Partidul "Șor", au votat pentru revenirea SIS în subordinea Parlamentului. Reprezentanții altor partide au cerut excluderea proiectului de pe ordinea de zi, însă propunerea nu a adunat numărul necesar de voturi. După cîteva zile, Igor Dodon, care și-a exercitat atribuțiile de președinte pînă pe 24 decembrie, a promulgat Legea privind trecerea serviciilor speciale în subordinea Parlamentului. Apoi ea a fost publicată în Monitorul Oficial.

În ajun, la solicitarea opoziției parlamentare, Curtea Constituțională (CC) a suspendat acțiunea legii pînă la examinarea în fond a sesizării. Sesizările au venit din partea deputaților partidelor "Acțiune și Solidaritate" și "Platforma Demnitate și Adevăr". Autorii consideră că modificările legislative aprobate de Parlament contravin Constituției, iar la votarea acestora a fost încălcat regulamentul.

Deputatul Sergiu Litvinenco a publicat pe rețelele de socializare sesizarea sa la CC și argumentarea expusă pe 15 pagini. În special, el indică încălcarea articolelor din Constituție, potrivit cărora Preşedintele Republicii Moldova poate lua măsuri pentru asigurarea securităţii naţionale şi a ordinii publice. Potrivit autorului sesizării, modificările adoptate îl privează pe șeful statului de aceste împuterniciri. Deputatul atrage atenția asupra faptului că ”la adoptarea legii au fost încălcate mai multe prevederi ale Constituției Republicii Moldova atât pe fond, cât și pe procedură”. Litvinenko îndeamnă "oprirea oricăror derapaje de la principiile democratice și ale statului de drept".

Potrivit lui Igor Dodon, opoziția parlamentară atrage Curtea Constituțională în calitate de pîrghie politică, ceea ce contravine sarcinilor și statutului său independent. "Ei încearcă să folosească instrumentele pe care le folosea și Vladimir Plahotniuc. CC este folosită ca instrument politic. Sper foarte mult că Curtea Constituțională nu va participa la tot ce ține de lupta politică în Parlament. Acesta este forumul legislativ suprem, care exprimă voința poporului", spune fostul președinte.

În opinia sa, CC se poate pronunța asupra proiectelor de lege care nu corespund prevederilor Constituției, dar nu și asupra procedurilor de votare în legislativ. "Atunci cînd există legi care contravin Constituției, este un lucru, dar atunci cînd încep să spună că Parlamentul are sau nu are dreptul în conformitate cu procedurile, este altceva. Procedurile sînt stabilite de Parlament", subliniază Igor Dodon.

De asemenea, el neagă afirmațiile privind dorința de a limita competența președintelui nou ales, Maia Sandu. "Eu încă mă opun reducerii atribuțiilor șefului statului, întotdeauna am pledat pentru forma prezidențială de guvernare. Serviciul de informații și securitate a fost întotdeauna în subordine dublă – a președintelui și a Parlamentului", a menționat Dodon pe o rețea de socializare. El consideră că, de fapt, nimic nu s-a schimbat, deoarece "directorul SIS a fost numit pînă în prezent de Parlament, așa va fi și în continuare".

Potrivit fostului președinte, directorul Serviciului de Informații și Securitate, Alexandr Esaulenco, a fost aprobat în funcție în 2019, cu participarea actualei opoziții de dreapta. "Nu văd nici o problem în faptul că Sandu acum nu va putea numi un nou conducător, deoarece actualul șef al SIS a fost numit anul trecut prin voturile Socialiștilor și partidelor de dreapta. Singurul lucru pe care l-au schimbat este numirea vicedirectorilor SIS. Anterior aceștia erau numiți de președinte la propunerea directorului SIS, acum acest lucru va fi de competența Parlamentului", spune Dodon. El subliniază că, la sfîrșitul mandatului său, el nu a numit șefii adjuncți ai instituției: "Las să facă acest lucru deja Parlamentul".

Nicolae Eșanu, consilier al prim-ministrului pe probleme juridice în guvernul Ion Chicu, pe pagina sa de pe rețelele de socializare a criticat atît acțiunile majorității parlamentare, care a votat în grabă o serie de legi, cît și deputații din opoziție. El a numit un fapt "grav" încercării de a implica Curtea Constituțională în lupta politică. Fostul consilier al lui Chicu nu împărtășește opiniile celor care cred că ”există temeiuri vădite pentru invalidarea de către CC a actelor adoptate de Parlament".

"Revenirea la normalitate"?

Deputatul PSRM Vasile Bolea, unul dintre semnatarii Legii privind transferarea subordinii Serviciului de Informații și Securitate, susține că la baza inițiativei se află faptul că Maia Sandu are cetățenie română, ceea ce va pune în pericol securitatea Moldovei. Potrivit lui, de acest domeniu ar trebui să răspundă șeful statului, dar în urma alegerilor din 15 noiembrie a fost ales un președinte cu pașaportul unei alte țări. Bolea menționează că Maia Sandu, obținînd o a doua cetățenie, a depus jurămînt de credință altui stat.

"În opinia noastră, aceasta ar putea fi o problemă, deoarece activitatea SIS ar putea fi împiedicată sau folosită instituția în detrimentul securității naționale. SIS este o instituție controlată de Parlament. Ultimele declarații ale președintelui nou-ales provoacă suspiciuni că ar putea fi luate măsuri pentru a destabiliza situația din țară", spune deputatul. El precizează că amendamentele nu au fost adoptate în interesul lui Igor Dodon, deoarece liderul PSRM nu este deputat.

Vicepreședintele Partidului "Șor", deputata Marina Tauber, a explicat susținerea proiectului prin faptul că transferul SIS înapoi în subordinea Parlamentului înseamnă "revenirea situației la normalitate". Ea consideră că în 2019 Maia Sandu a susținut transmiterea SIS, iar în același timp și a Serviciului de Protecție și Pază de Stat președintelui Igor Dodon, în schimbul funcției de premier. "Activitatea normală a serviciilor speciale nu trebuie să depindă de acordurile de moment între foștii parteneri de coaliție, care astăzi se consideră dușmani. SIS nu se poate transforma într-un instrument de răzbunare personală între acești parteneri dezorientați. El trebuie să asigure securitatea statului", a scris Tauber pe pagina sa de socializare.

Potrivit ei, organul reprezentativ din Moldova rămîne a fi Parlamentul, unde se întrunesc în ședințe partidele politice, cărora alegătorii le-au acordat încrederea. "Deoarece partidele aparțin diferitor tabere politice, ele se urmăresc îndeaproape. Așa funcționează sistemul de control și balanțe, menținînd tentația de a folosi serviciile speciale în scopuri personale și politice", a menționat deputatul. Ea a sfătuit noul președinte să studieze cu atenție atribuțiile șefului statului și să se concentreze asupra executării lor.

Șeful reprezentanței TASS în Moldova, Valeriu Demidețchi, reamintește că Maia Sandu a preluat funcția de șef al statului într-un moment extrem de dificil. Potrivit lui, devenind președinte, ea și-a dat seama că a primit un scaun gol, fără nici o autoritate eficientă. "Dragostea poporului este scurtă. Și doamna Sandu înțelege foarte bine că, ocupînd funcția de președinte, în perioadă de pandemie, criză economică, trezorerie goală, instabilitate politică, peste cîteva luni riscă să se transforme într-o rață șchioapă", a declarat Demidețki în emisia unui post privat de televiziune.

Experții menționează că, în condițiile actuale, rezultatul "războiului" pentru deținerea controlului asupra serviciilor speciale poartă, mai degrabă, un caracter simbolic – cu extinderea competențelor președintelui, aceste lupte au doar o legătură indirectă. Potrivit lor, chiar și în cazul înclinării talerului cu greutăți al CC în favoarea neconstituționalității inițiativei de schimbare a subordinii SIS, situația nu se va schimba semnificativ. În același timp, indiferent de evoluția evenimentelor, recentele modificări nu vor afecta prea mult activitatea curentă a Serviciului de Informații și Securitate. Legislația moldovenească este construită în așa fel, încît, indiferent sub controlul cui se află SIS, el se supune și președintelui, și Parlamentului. În plus, serviciile speciale vor continua să fie conduse de Alexandr Esaulenco, numit în funcție în iunie 2019 pe o perioadă de cinci ani: mandatul său expiră abia în 2024.

Victor Surujiu

Urmărește-ne pe Odnoklassniki, dacă vrei să afli mai multe

Ați găsit o eroare în text? Marcați-o și tastați Ctrl+Enter


Mai multe

Sondaj Toate

load