Procuratura decapitată. Ce scenarii iau în considerare autoritățile ?

Pentru 27 decembrie este preconizată prima ședință în dosarul lui Alexandr Stoianoglo, procurorul general suspendat din funcție.

În ajun, Comisia de la Veneția a Consiliului Europei (CV) a exprimat opinia, că procedura de evaluare a activității lui trebuie revizuită substanțial, la fel și componența Consiliului superior al procurorilor (CSP). Experții europeni au atras atenție grabei cu care au fost adoptate amendamentele, și au menționat lipsa consultărilor publice preliminare, a pozițiilor instituțiilor competente și a părților interesate.

În opinia lor, inovațiile introduse lasă impresia că orice majoritate parlamentară poate schimba componența CSP în interesele proprii. Comentatorii numesc avizul CV ”cartonașul galben” nu doar pentru majoritatea parlamentară, care a promovat și aprobat modificările la Legea privind procuratura, dar și pentru judecătorii Curții Constituționale (CC), care nu au reacționat la aceste încălcări.

Experții vorbesc despre mai multe scenarii, spre care se tinde în Moldova pentru a elibera definitiv fotoliul de procuror general. Căci un nou concurs poate fi desfășurat numai în cazul în care funcția respectivă va deveni vacantă.

În grabă și netransparent

Săptămîna trecută Comisia de la Veneția a criticat modificările la Legea privind procuratura, adoptate la 24 august de majoritatea parlamentară a Partidului ”Acțiune și Solidaritate”. Opoziția e refuzat să voteze pentru această inițiativă. Amendamentele introduc mecanisme noi de demitere a procurorului general. Unul dintre acestea constă în evaluarea activității acestuia, care poate fi pornită la inițiativa președintelui sau a trei membri ai Consiliului superior al procurorilor. Altul presupune deschiderea unei proceduri disciplinare împotriva procurorului general. Și acesta poate fi inițiat de președinte sau de trei membri CSP.

A fost modificată și componența Consiliului superior al procurorilor, redusă de la 15 la 12 persoane. Din consiliu au fost eliminați procurorul general, președintele Uniunii avocaților, precum și procurorul Găgăuziei, incluși în CSP din oficiu. Conform legii renovate, membrii CSP dintre reprezentanții sistemului trebuie aleși de adunarea generală a procurorilor, și procurorul Găgăuziei a pierdut dreptul de a face parte din consiliu.

Iar prezența procurorului general, în opinia autorilor modificărilor legislative, știrbește independența CSP și influențează poziția procurorilor, le influențează imparțialitatea. «Mandatul procurorului general este de 7 ani, iar cel de activitate a procurorilor în componența CSP - 4 ani, ei depind de șeful instituției și-s predispuși să adopte decizii conforme propunerilor procurorului general», - spune Serghei Litvinenco, ministrul justiției. Ministerul insistă ca procurorul principal să nu facă parte din CSP.

În același timp, experții CE au îndemnat guvernul să perfecționeze amendamentele la legislația privind procuratura. CV a menționat, că un șir de amendamente ridică semne de întrebare cu privire la conformitatea lor standardelor internaționale de drept. Adoptarea lor nu a fost precedată de o pregătire minuțioasă, de dezbateri în comunitatea experților și societatea civilă, iar procedura nu arată destul de transparent. Din aviz reiese, că graba cu care a fost adoptată și promovată legea trezește suspiciuni rezonabile cu privire la existența anumitor interese ale clasei politice.

Comisia de la Veneția recomandă insistent Moldovei să revizuiască mecanismul de evaluare a activității procurorului general, dat fiind că acest amendament ridică cele mai multe întrebări. Legea conține formulări imprecise, care oferă temei pentru interpretări diferite. Se propune introducerea obligatorie, în componența comisiei de evaluare, a reprezentanților procuraturii. Experții CV cred că trebuie explicat clar prin ce evaluarea performanței procurorului general diferă de procedurile disciplinare. În plus, legea trebuie să elucideze clar caracterul și principalii indici ai activității evaluate.

Întrebări au apărut și în contextul demiterii adjuncților procurorului general la suspendarea atribuțiilor acestuia, această practică nu are temei legal. Legea prevede că în cazul suspendării șefului instituției, atribuțiile sale le preia unul dintre adjuncți. În același timp, în Moldova a fost creată în mod artificial situația, în care instituția s-a pomenit decapitată la un moment dat.

Se propune reîntoarcerea funcției de procuror general în numărul membrilor permanenți ai CSP. Comisia a criticat schimbarea componenței organului de autoadministrare. În opinia experților europeni, asta ”creează impresia că orice majoritate parlamentară poate modifica componența CSP în interesele proprii”. Experții CV au recomandat ca activitatea CSP să fie elucidată în Constituție, pentru a evita o posibilă introducere a modificărilor ilegale în lege.

«Există critici la fiecare etapă»

Nicolae Eșanu, fost secretar de stat la Ministerul justiției, constată că obiecțiile CV au fost foarte vaste: «Există critici la fiecare etapă. Cum începe, cum este formată comisia, care-s criteriile activității ei. Dacă actuala majoritate ar fi fost destul de înțeleaptă, ar fi încetinit evaluarea procurorului». Din spusele sale, situația este urmărită atent de repezentanțele diplomatice din țara noastră: «Reacția la avizul CV va fi un test pentru guvern, în ce măsură declarațiile corespund acțiunilor lui. Cu regret, eu văd puține șanse ca ei să nu pice testul. Am vorbit cu mai mulți ambasadori, unii dintre ei se află în stare de șoc ».

Politologul Dionis Cenușa crede că opinia negativă a Comisiei de la Veneția privind Legea procuraturii era previzibilă. «Guvernul din start știa că nici un expert în drept, dacă este imparțial, nu va sprijini noile aspecte ale legii, care permite politizarea urmăririi penale», - spune el. Potrivit lui Cenușa, «alte surprize de acest fel vor urma, dacă Moldova va pierde la CEDO procesul pornit la cererea lui Stoianoglo, dacă guvernul nu va asigura transparența decizională și supremația legii în general ».

«Amendamentele au fost introduse în lege în așa fel, ca președinta Sandu (pe care Bruxelles o laudă pentru că tinde spre supremația legii) să dispună de posibilități enorme în procesul de evaluare a procurorului – inițierea procedurii de evaluare, delegarea unui membru în comisia de evaluare, numirea unui membru al Consiliului procurorilor», - susține expertul. El atrage atenția asupra faptului, că din motive necunoscute modalitatea incorectă de amendare a Legii privind procuratura nu a fost reflectată în Raportul UE privind îndeplinirea Acordului de asociere, în timp ce «cu regret, UE și alți actori occidentali, care de obicei folosesc activ documentele CV, au ignorat opinia critică a comisiei ».

Potrivit ex-premierului Ion Chicu, liderul Partidului dezvoltării și consolidării Moldovei, «Comisia de la Veneția arată clar că modificările introduse de PAS în Legea privind procuratura nu-s compatibile cu normele statului democratic și duc la subordonarea completă a Procuraturii generale de către președintă». «Desigur, CV nu-i poate ordona Maiei Sandu să anuleze aceste modificări legislative, care îi permit să captureze procuratura. Comisia poate doar recomanda autorităților să revină la constituționalitate. Însă curatorii externi, instalați deschis la președinție, îi vor spune să ignore acest aviz », - crede fostul premier.

El se arată convins că Maia Sandu «așa și va face, căci dacă nu-și arestează oponenții politici , Stoianoglo va reveni și va continua ancheta privind furtul miliardului, în care a înaintat destul, apropiindu-se de cei ”de care nu trebuie”. Din spusele ex-premierului, juriștii președintei «muncesc grăbit asupra pregătirii unei noi manipulări murdare, care să atenueze efectul acestui aviz al CV, umilitor pentru autorități », care «le-a căzut în cap la fel ca și facturile pentru gaze și căldură, care vin acum la oameni ».

Vice-spicherul Vlad Batrîncea, deputat PCRM-PSRM, a caracterizat avizul Comisiei de la Veneția ca «cel mai dur în 30 ani de independență ». Din spusele sale, în rezultatul adoptării amendamentelor a fost instituit controlul politic asupra Procuraturii generale, iar modificarea ilegală a componenței CSP a creat premize pentru înlăturarea din funcție a lui A.Stoianoglo. Deputatul a amintit, că în afară de șeful Uniunii avocaților, procurorul general și procurorul Găgăuziei, din CSP a fost eliminat Dumitru Pulbere, ex-președinte al CC , în baza faptului că a atins vîrsta de pensionare. Deși legea prevede, că persoana care deja deține această funcție își poate exercita funcțiile pe durata mandatului.

«Comisia de la Veneția a făcut concluzii foarte clare: Legea procuraturii trebuie revizuită de urgență, trebuie restabilită independența procuraturii, restabilită componența adecvată a CSP, readus în ea procurorul general », - a rezumat V.Batrîncea. Din spusele sale, ignorarea recomandărilor CV se va solda cu izolarea Republicii Moldova pe arena internațională. El crede că avizul CV este «un cartonaș galben» nu doar pentru majoritatea parlamentară, care a promovat și adoptat modificarea Legii privind procuratura, dar și judecătorilor CC, care nu au anunțat despre aceste încălcări.

Și Fadei Nagacevschii, ex-ministrul justiției, a atras atenție la poziția dubioasă a CC. El a amintit despre vara lui 2019, atunci «cu sprijinul CC transmiterea pașnică a puterii către PAS - Platforma DA-PSRM a fost blocată din cauza tălmăcirii eronate a termenului de 3 luni pentru formarea guvernului». Din spusele sale, peste puțin timp la Veneția au fost criticate deciziile CC ca fiind contrare supremației legii și s-a subliniat, că rolul primordial al acestui organism este să mențină distanța egală față de autoritățile guvernamentale și să acționeze ca un arbitru imparțial în cazul conflictelor de interese.

Nagacevschii amintește, că în avizul său CV critică și decizia CC din septembrie,2021 cu privire la amendamentele antidemocratice la Legea procuraturii, ceea ce «este foarte grav din punctul de vedere al legitimității CC». Dar dacă în iunie, 2019 vechea componență a CC a demisionat, atunci în decembrie, 2021 Curtea tace și astfel alimentează suspiciunile că s-ar afla sub protecția statului și adoptă decizii politice. Ex-ministrul atenționează asupra poziției autorităților, care intenționează să continue evaluarea procurorului general indiferent de avizul CV. În rezultat, spune el, «autoritatea și legitimitatea instituțiilor se distruge, încrederea externă pentru țară scade, cu fiece zi actualei guvernări îi va fi tot mai complicat».

«Rezultatul estre știut»

Decizia privind evaluarea activității procurorului general A.Stoianoglo, suspendat din funcție, a fost luată de CSP la cererea președintei Maia Sandu. Ea și-a motivat pasul prin necesitatea de a consolida încrederea societății față de procuratură, care în opinie sa a fost compromisă. Șefa statului îl acuză pe Stoianoglo de lipsa rezultatelor, în special în dosarele de rezonanță, în perioada aflării acestuia în fruntea instituției. Dacă nota va fi nesatisfăcătoare, CSP va înainte președintei propunerea de a-l demite pe procurorul general. Regulamentul în baza căruia va fi evaluată activitatea procurorului general A.Stoianoglo, suspendat din funcție, a fost elaborat de ministrul justiției A.Litvinenco.

În pofida avizului critic al CV, autoritățile nu renunță la intențiile lor. Olesea Stamate, președinta comisiei parlamentare pentru drept, numiri și imunități, pe de o parte recunoaște greșelile comise la adoptarea amendamentelor la Legea privind procuratura, și transparența insuficientă la promovarea acestei inițiative. Pe de alta, declară că activitatea procurorului general va fi evaluată, deoarece «în principiu, Comisia de la Veneția a fost de acord cu efectuarea ei ». În același timp, de unele recomandări ale experților CV se va ține cont la amendarea Legii privind procuratura. Printre altele, din spusele ei, legea va conține criteriile de evaluare a procurorului general, care nu trebuie să fie lăsate la discreția CSP. Ministerul justiției va elabora un proiect de lege cu indicarea regulilor clare de organizare a procesului în cauză.

Aceeași poziție a sonorizat-o și ministrul justiției S.Litvinenco, care crede că avizul Comisiei de la Veneția nu poate obliga să fie suspendată sau încetată procedura de evaluare a performanței unui procuror general, suspendat temporar din funcție. Dar, potrivit lui, decizia aparține CSP, care trebuie să discute situația creată. Și Igor Grosu, președintele parlamentului, a declarat că «nu vede motive ca să nu fie evaluat procurorul general, suspendat temporar din funcție ».

Alexandru Tănase, ex-președinte CC, crede că rezultatul evaluării procurorului general este știut din timp, iar discuțiile la această temă – fățarnice. «Cu toții știm perfect la ce concluzii va ajunge comisia. Rezultatul este știut, el va fi negativ. Este clar că scopurile diferă de cele anunțate. Pot spune că persoana poate fi evaluată numai prin raportarea acțiunilor ei la obligațiile de serviciu. Poate fi apreciată doar acea competență a procurorului general, care îi este atribuită prin lege. Nu pot fi apreciate unele aspecte care nu fac parte din competențele lui », - spune Tănase.

Între timp, demnitarii europeni recomandă autorităților să nu se grăbească cu poziția oficială. Janis Mazeiks, șeful delegației UE în Moldova, declara în emisia unui post TV, că autoritățile trebuie să examineze atent recomandările Comisiei de la Veneția, să mai cugete, apoi să-și anunțe decizia. Potrivit lui, opinia CV este foarte importantă, dacă este vorba despre reforme, în special cele ce țin de Legea procuraturii. Șeful delegației UE menționează că la reformarea justiției este foarte importantă transparența.

Experții cred că autoritățile doresc să realizeze scenariul care duce la demiterea lui A.Stoianoglo. Mai ales că procurorul general suspendat din funcție a spus clar că nu va demisiona. Însuși Stoianoglo, care recent a fost eliberat din arestul la domiciliu și plasat sub control judiciar, spune că instanța i-a interzis să participe la emisiuni televizate și să ofere interviuri. Însă unul dintre avocații săi, Iurie Mărgineanu, a dat de înțeles că varianta demisiei nu este examinată. «Stoianoglo crede că Procuratura generală încă mai ere nevoie de el, și că va pleca după ce procuratura va fi depolitizată și nu va fi dependentă politic », - a spus Mărgineanu.

Procurorul general ar putea fi demis nu numai în rezultatul unei concluzii negative a comisiei de evaluare, dar și în cazul condamnării sale. Dosarul penal, care va fi examinat în prima ședință la 27 decembrie, îi incriminează lui A.Stoianoglo abuzul de putere la achitarea indemnizației de concediere fostului șef al Procuraturii pentru combaterea crimei organizate și cauze speciale Nicolae Chitoroagă. Asta chiar dacă lipsește prejudiciul: banii în sumă de 163 mii de lei au fost întorși în buget. Experții se îndoiesc de obiectivitatea acestei acuzații și a altor episoade incriminate lui Stoianoglo, și cred că acestea se vor risipi în instanță din lipsa infracțiunii – dacă nu la Chișinău, atunci cu siguranță la Strasbourg.

Pe acest fondal, zilele trecute procuratura a mai plusat două capete de acuzare la cele cinci precedente, și a anunțat pornirea unui nou dosar penal împotriva lui A.Stoianoglo. I se incriminează încălcarea vieții private și dezvăluirea datelor ce țin de urmărirea penală. Este vorba despre publicarea corespondenței telefonice a lui Viorel Morari, fostul șef al Procuraturii anticorupție, făcută în cadrul conferinței de presă din 4 octombrie. dpe care a

«Eu am prezentat dovada acțiunilor concertate de discreditare a mea ca procuror general numai pentru că nu-s pe placul cuiva, iar toată puterea în țară este un fel de corporație a oamenilor buni, în care nu există loc pentru alții. Această informație a trezit un interes social sporit, și eu ca procuror general nu numai că aveam dreptul, dar eram obligat să public această informație, ca oamenii să cunoască cine formează spațiul media și care este adevăratul lor scop », - a menționat Stoianoglo în acest context.

El a amintit, că în februarie, 2008 guvernul a fost condamnat la Strasbourg în dosarul Guja contra Moldovei. Atunci Curtea Europeană a recunoscut ilegale și inacceptabile acțiunile autorităților de limitare a dreptului de a exprima și a difuza informații ce țin de un angajat al procuraturii. «Cu regret, ca întotdeauna, noi nu am tras învățăminte din această lecție. Așteptăm alte condamnări. Altă cale nu există, reieșind din acțiunile autorităților », – a conchis Alexandr Stoianoglo .

Victor Surujiu