TEMELE PRINCIPALE Toate Știrile

MAI multeminimizează

Prioritățile noului CSS: să ne așteptăm la o ”resetare”?

Actualul Consiliu Suprem de Securitate (CSS), devenit unul dintre cele mai numeroase, a provocat polemici aprinse în mediul experților și cel al politicienilor. În CSS-ul renovat s-a schimbat nu numai raportul forțelor politice, au survenit și alte inovații importante.

Președinta Maia Sandu l-a format reieșind din niște reguli noi, a inclus în componența lui mai mulți consilieri ai săi, deputați afiliați și reprezentanți ai ONG-urilor care nu au tangențe cu structurile publice executive. Numeroase întrebări au apărut și pe marginea agendei extinse, deoarece sarcinile puse în fața CSS se încadrează cu greu în statutul acestei instituții consultative

Din declarațiile publice ale Maiei Sandu se creează impresia, că ea și-ar dori să utilizeze mai activ resursele CSS, dar experții privesc cam sceptic aceste intenții, și cred că este puțin probabil ca în timpul apropiat Consiliul se devină un centru decizional.

Astăzi în Moldova CSS nu joacă vre-un rol important și este recepționat mai degrabă ca o platformă pentru un schimb periodic de informații și opinii privind problemele actuale de pe agenda președintelui. În plus, realizarea practică a recomandărilor CSS poate fi împiedicată de faptul, că adepții politici ai Maiei Sandu nu au o majoritate parlamentară și sprijin suficient în instituțiile publice.

Locul unor întruniri formale


Consiliul Suprem de Securitate este un organism consultativ al șefului de stat, care are menirea să analizeze activitatea ministerelor și departamentelor în domeniul asigurării securității statului și să ofere președintelui recomandări privind politica externă și internă. Agenda consfătuirilor include probleme de securitate socială, energetică, economică, informațională, alimentară, ecologică.

În opinia unor analiști, cel mai eficient a utilizat resursele CSS ex-președintele Vladimir Voronin, care s-a aflat în fruntea statului timp de 8 ani. El convoca CSS cu regularitate, folosindu-i ședințele nu doar pentru a face declarații sonore, difuzate apoi de mass-media, dar și pentru a lansa inițiative și reforme concrete. În acea perioadă, în cadrul ședințelor CSS erau luate decizii importante pe marginea unor chestiuni-cheie.

Succesorii lui Voronin, inclusiv președinții interimari, au apelat la ajutorul acestui organism consultativ mult mai rar. În deceniul din urmă, CSS și-a pierdut simțitor pozițiile de forță administrativ-politică, el este perceput mai degrabă ca locul unor întrevederi formale ale demnitarilor de rang înalt pentru a dezbate careva chestiuni privind securitatea statului, asupra cărora și-a concentrat atenția șeful statului.

Prima ședință a CSS în componență noua a avut loc la 26 ianuarie. În ajun, Maia Sandu a numit consilierul în probleme de apărare și securitate națională, care mai deține și atribuțiile de secretar CSS. Este vorba despre Ana Revenco – fondatoare și directoare executivă a organizației La Strada. Anterior ea ocupa funcția de director al Centrului de combatere a traficului de persoane din cadrul MAI.

Reieșind din doleanțele președintei, Ana Revenco va trebui să-i reîntoarcă CSS ponderea de altă dată. Secretarul CSS se supune în mod direct șefului de stat, conduce activitatea CSS, împreună cu alte organisme elaborează decretele prezidențiale de profil, pregătește pentru președinte propuneri și materiale privind securitatea statului. Se preconizează, că CSS se va întruni în ședință cel puțin o dată pe lună, în funcție de chestiunile de pe ordinea de zi.

Maia Sandu a propus o resetare a CSS, aceasta fiind unul dintre scopurile strategice. Ea deja a pus în fața echipei sale sarcina de a explora modalitățile de lucru ale Consiliului, «care îi vor permite să devină funcțional, și să se asigure că și alte agenții guvernamentale au început să activeze așa cum o cere legea ». «CSS va deveni o platformă pentru dezbaterea riscurilor interne și externe ale țării, precum și a acțiunilor care urmează a fi întreprinse pentru diminuarea acestor riscuri. La CSS fiecare instituție va raporta despre acțiunile și inițiativele proprii, și va răspunde pentru ele », - a menționat Sandu .

Zece priorități ale CSS

Conform prognozelor, majoritatea ședințelor imediat următoare , dacă nu vor avea loc evenimente extraordinare, vor fi consacrate luptei cu pandemia de coronavirus, dosarelor de rezonanță și depășirii situațiilor de criză în sfera economică, politică ș.a.

La prima ședință, Maia Sandu a formulat zece priorități: ancheta privind furtul miliardului, concesionarea Aeroportului Chișinău, situația pe piața asigurărilor, delapidarea proprietăților moldovenești din Ucraina, finanțarea ilegală a partidelor politice și a campaniilor electorale, investigarea ” laundromatului” , contrabanda .produselor de tutungerie, traficul cu droguri și anabolizante, defrișarea ilegală a pădurilor și potențialul statului în lupta cu COVID-19. Lista va fi completată cu regularitate: Sandu a cerut membrilor CSS să propună și alte direcții importante de activitate.

În același timp, șefa statului consideră că lupta cu corupția este o prioritate necondiționată. «Avem cea mai coruptă țară din regiune », - a declarat Maia Sandu. Ea a subliniat, că deși în Moldova există o legislație complexă și o infrastructură instituțională, nu se resimte lupta reală a instituțiilor responsabile contra acestui fenomen. «Dacă ați fi investigat măcar 2–3 cazuri de corupție, azi nu ne-am fi pomenit în această situație », - a menționat președinta.

Potrivit ei, în loc să activizeze eforturile, conducătorii instituțiilor responsabile se arată reciproc cu degetul: procuratura declară că judecătorii emit decizii ilegale, judecătorii – că procuratura nu urmărește oficialii corupți. Sandu le-a recomandat celor «care au nimerit în capcana schemelor de corupție» să renunțe la mandat și a menționat, că dacă sistemul corupt va continua să funcționeze, «oamenii vor ieși în stradă și vă vor pedepsi ».

E de menționat, că apeluri similare către judecătorii și oficialii corupți au făcut și alți președinți – Vladimir Voronin, Nicolae Timofti, Igor Dodon. Tema corupției era mereu pe ordinea de zi a CSS. Astfel, problemele prevenirii și combaterii acestui fenomen în Moldova au fost discutate la prima ședință a CSS, convocată de președintele Timofti. A fost audiată atunci informația structurilor de profil care au sarcina să contracareze diverse manifestări ale corupției.

Unul dintre cele mai numeroase

Între timp, noua componență a CSS a fost percepută neunivoc chiar și de unii simpatizanți ai președintei. Echipa acesteia a pregătit amendamente la Regulamentul Consiliului Suprem de securitate, care a fost elaborat acum aproape un sfert de secol, pe timpul președinției lui Petru Lucinschi.

Maia Sandu a prevenit din start că din componența CSS vor face parte oficiali care nu-s prevăzuți de legislație. Nimic neobișnuit în această abordare: legea stabilește membrii din oficiu ai CSS și admite că la discreția președintelui pot fi incluse și alte persoane. Cu respectarea anumitor criterii. Este vorba despre persoanele responsabile pentru apărarea și securitatea națională a statului, sau implicate nemijlocit în aceste domenii.

Amendamentele incluse de Sandu extind mult aceste criterii. În locul cerinței privind «îndeplinirea funcțiilor responsabile» au fost introduse condiții noi față de membrii CSS: deținerea cetățeniei RM, posedarea limbii de stat, lipsa antecedentelor penale, o reputație impecabilă. Se menționează, că aceste persoane pot avea garantat accesul la secretul de stat.

În rezultat, CSS-ul Maiei Sandu a devenit unul dintre cele mai numeroase din ultimii ani: include peste 20 de persoane. Pe timpul lui Vladimir Voronin, fiind creat fără a ține cont de algoritmii politici, componența lui era de două ori mai mică – doar 11 membri.

Conform legii, din componența CSS fac parte din oficiu președintele parlamentului, premierul, președintele comisiei parlamentare pentru securitate naționale, apărare și ordine publică, ministrul apărării, ministrul de interne, directorul SIS, procurorul general și guvernatorul BNM. CSS este condus de șeful statului, care este și comandat suprem al Forțelor Armate ale RM, iar pe post de secretar este consilierul de profil al președintelui. Fără aceste persoane componența CSS nu va fi legitimă.

Astfel, acolo figurează Maia Sandu, Ana Revenco, Zinaida Greceanîi, Aureliu Ciocoi, Alexandru Jizdan, Victor Gaiciuc, Pavel Voicu, Alexandru Esaulenco, Alexanru Stoianoglo și Octavian Armașu. De altfel, prezența majorității dintre ei în componența actualului CSS poate fi considerată una formală. Sandu a declarat că își rezervă dreptul de a nu-i invita pe unii membri la toate ședințele, deoarece «se îndoiește de onestitatea și capacitatea lor de a lua decizii corecte în probleme de securitate națională ». Așa va fi, din spusele președintei, în cazurile în care ea va vedea că «există un conflict de interese sau riscul unui de conflict de interese».

În total, în componența CSS au fost incluse încă 11 persoane, inclusiv Vladimir Munteanu, adjunctul guvernatorului BNM , Vladislav Culminschii, expert în politică internă și securitate, președintele Institutului de inițiative strategice, Serghei Gaibu, analist economic Expert-group, și Tatiana Răducanu, judecătoare pensionată, președinta consiliului de administrare a «Centrului pentru resurse juridice » .

În plus, în componența CSS au mai fost incluși deputații PPDA și PAS Chiril Moțpan și Serghei Litvinenco, precum și Igor Grosu, vicepreședintele comisiei parlamentare pentru securitate națională, apărare și ordine publică. Are o prezență largă și Aparatul președintei RM, în afară de Ana Revenco mai este prezent și secretarul general Andrei Spînu, și consilierii prezidențiali Olesea Stamate, Veaceslav Negruța și Ala Nemerenco.

Simpatii personale și standarde duble

Această componență a Consiliului suprem de securitate a ridicat numeroase semne de întrebare. Pe de o parte, în comunitatea experților unii o consideră bună. Satisfăcuți de echipa formată s-au arătat deputații PAS și unii adepți ai președintei, care-s de părere că oamenii cu viziuni noi, proaspete vor putea începe o analiză minuțioasă a situației, vor veni cu inițiative de reducere a riscurilor în diverse domenii, și vor propune instrumentele optime în acest sens.

În același timp, experții menționează că CSS a fost format în baza simpatiilor personale ale președintei și reieșind din interesele de partid. Mai mult, au răsunat opinii că alegerea președintei a fost influențată nemijlocit de colegii ei de partid. De aceea în actualul CSS nu se regăsesc reprezentanții Centrului național anticorupție, ai Ministerului justiției și a unui șir de alte structuri. Pentru prima dată nu și-a găsit locul nici bașcanul Găgăuziei.

Din spusele ministrului justiției Fadei Nagacevschii, el deține informații cum că propunerea de a-l exclude din componența CSS a venit din partea lui Igor Grosu. Ca regulă, anterior, ministrul justiției intra în CSS, explicația fiind importanța reformei justiției, de implementarea căreia era responsabilă instituția. Dar decizia mereu a aparținut președintelui, dat fiind că, reieșind din buchea legii, această figură nu este una obligatorie. Spre exemplu, la începutul a. 2015 – cu pornirea anchetei privind ”jaful secolului” și situația pe piața valutară a țării, dar și cu acutizarea contradicțiilor coaliției de guvernare, - Nicolae Timofti nu i-a inclus în CSS pe Oleg Efrim, ministrul de atunci al justiției, și pe Dorin Drăguțanu, guvernatorul BNM.

Au răsunat multe pretenții privind prezența masivă a camarazilor politici al Maiei Sandu din partidele de dreapta și administrația președintei. Igor Dodon, președintele PSRM, a declarat că practica vicioasă de numire în CSS a funcționarilor de partid a avut loc în anii de guvernare a alianțelor pentru integrare europeană și a PDM, atunci Filat și Plahotniuc numeau la bunul lor plac în componența CSS persoane convenabile lor, fără a ține cont de lege și proceduri juridice. Dodon a numit ”fără precedent” ultimele numiri și a menționat că dacă el, ca președinte, și-ar fi permis să facă așa ceva , ar fi fost învinuit de tot ce vrei.

Este de acord cu el și președintele PDM Pavel Filip: «Dacă altcineva și-ar fi adus la CSS colegii de partid sau consilierii, spre exemplu – Dodon, ar fi fost aspru criticat ». Potrivit lui, Maia Sandu ar trebui să renunțe la folosirea vechilor instrumente și a standardelor duble, precum și să «facă diferență între securitatea națională și politică». Filip a amintit, că pe timpul președintelui Nicolae Timofti din componența CSS făceau parte liderii celor trei partide din Alianța pentru integrare europeană, deoarece «ei toți erau deputați și se aflau la putere».

Dionis Cenușa, politolog Expert Grup, presupune că în ajunul posibilelor alegeri parlamentare anticipate Maia Sandu utilizează puterea în favoarea partidului pe care l-a creat și care a ajutat-o să devină președintă. El crede că în CSS trebuia să fie incluși ori reprezentanți ai tuturor partidelor, ori niciunul. «În caz contrar, este favorizată o anumită forță politică, cu utilizarea instrumentelor puterii », - a scris Cenușa pe o rețea socială. În opinia sa, pentru a exclude bănuielile de angajare politică a membrilor CSS, Sandu trebuie să publice și să argumenteze criteriile de selectare a lor.

E greu să-i combați pe comentatori: anterior, devenise o tradiție includerea în componența CSS a liderilor fracțiunilor parlamentare, care reprezintă partidul aflat la guvernare. Chiar dacă ei nu ocupau funcții publice care direct sau indirect țin de problemele securității naționale, de politica internă și externă a statului. Din aceste motive, spre exemplu, la timpul lor s-au regăsit în CSS Marian Lupu și Vladimir Filat. Dar atunci nu era vorba despre promovarea în CSS a unei forțe politice concrete.

Atenție: secret de stat!

Unii politicieni și experți presupun că actualul CSS nu numai că nu poate consolida sistemul de securitate națională, dar chiar prezintă riscuri pentru acest sistem. Ei amintesc, că numirea în componența CSS a reprezentanților unor ONG-uri finanțate din exterior este o amenințare directă intereselor și securității țării. Căci multe probleme discutate la ședințele CSS prezintă un secret de stat. Membrii CSS au acces la informații confidențiale, inclusiv absolut secrete, în acest scop există o procedură specială, reglementată de Serviciul informații și securitate.

Deputatul PSRM, politologul Bogdan Țîrdea a opinat pe rețelele sociale, că «președinta îi predă lui Soros în totalitate una dintre instituțiile strategice ale puterii în Moldova ». El a calculat, că 7 din cei 11 membri «suplimentari» ai CSS reprezintă ONG-urile din rețeaua lui George Soros.

În opinia experților, riscuri semnificative reprezintă în sine și faptul că membrii CSS dețin pașapoarte ale statului vecin. Mark Tcaciuc, unul dintre liderii partidului «Congresul civic» se întreabă pe canalul său de telegram: «Cîți dintre membrii CSS au nu doar cetățenia moldovenească? Căror țări, în afară de Moldova, au mai jurat credință acești domni? Cui au mai promis să apere libertatea, independența și interesele naționale ?». El a subliniat, că mulți dintre acei care răspund de securitatea Moldovei au cetățenia altor țări, inclusiv șefa statului.

Stanislav Pavlovschii, fost judecător CEDO, menționează că după ce a luat cunoștință de componența CSS a ajuns la o concluzie simplă, dar alarmantă: în Moldova se face resimțit un deficit enorm de cadre bine pregătite, care înceleg ce înseamnă securitatea statului. «Am certitudinea, că din acest consiliu, pentru ca el să fie capabil să funcționeze, trebuie să facă parte conducătorii instituțiilor publice, care răspund de elaborarea politicii statului în cele mai importante domenii de activitate, domenii ce țin nemijlocit de asigurarea apărării statului », - a scris Pavlovschii pe pagina sa de pe o rețea socială.

Mulți cred că în țara noastră Consiliului suprem de securitate și activității lui i se acordă prea multă atenție. Nicolae Eșanu, fost secretar de stat al ministerului justiției și consilier al primului ministru, menționează că CSS unește oameni care ocupă funcții importante în stat, care răspund pentru anumite direcții de activitate și iau decizii. Dar, potrivit lui, trebuie să se țină cont de faptul , că el este un organ consultativ și nu dispune de mecanisme care asigură îndeplinirea recomandărilor făcute. De aceea, crede el, nu face să punem mari speranțe în acest consiliu și să așteptăm că el va avea posibilități legale să schimbe ceva. În același timp, cred experții, să nu subapreciem acest instrument: din punct de vedere al securității naționale, CSS este o platformă-cheie, de pe care se trimit semnale celor mai importante structuri ale statului. .

Victor Surujiu

Ați găsit o eroare în text? Marcați-o și tastați Ctrl+Enter


MAI multe

Sondaj Toate

load