Transnistria stiri: 1356
Eurovision stiri: 497

Prin ce s-au făcut remarcați noii membri ai Curții Constituționale?

20 dec. 2018,, 18:02   Politică
12915 8

În anul 2018 componența Curții Constituționale a Moldovei (CC) a fost modificată cardinal: în martie fotoliul de președinte a fost ocupat de Mihail Poalelungi, săptămîna trecută în urma unui șir de demisii ale judecătorilor au depus jurămîntul alți trei judecători.

Astfel, în doar patru zile, între 11 și 14 decembrie, autoritățile au schimbat jumătate din membrii Curții Constituționale (CC are 6 judecători). Deputatul-democrat Raisa Apolschi a fost desemnată de Parlament în componența CC, colegul ei Artur Reșetnicov – de Guvern, iar fostul procuror general Corneliu Gurin – de Consiliul Suprem al Magistraturii. Noi.md și-a propus să-și amintească prin ce s-au făcut remarcați noii membri ai unicei autorități de jurisdicție constituțională din Moldova și cum anume a evoluat cariera lor juridică și politică.

Raisa Apolschi

La 14 decembrie 2018 Parlamentul a desemnat-o pe deputata PD-istă Raisa Apolschi, de 54 ani, judecător la CC. Pentru numirea ei au votat 54 deputați. Ea îl va înlocui pe Victor Popa, care a ocupat funcția de judecător CC din martie, 2013 și a demisionat anticipat din motiv că ar avea probleme de sănătate. Înainte de a fi ales la CC el a fost deputat în Parlament din partea PL.

Raisa Apolschi a devenit deputată în urma alegerilor din noiembrie, 2010 și a fost realeasă în noiembrie, 2014, fiind nr.14 în lista candidaților PDM. Din anul 2013 a condus Comisia parlamentară drept, numiri și imunități, este membru al Consiliului Politic Național al PDM. Acum este nevoită să renunțe la funcțiile din partid: trecerea la CC cere respectarea unor formalități, printre care și renunțarea la activitatea politică.


Înainte de a deveni deputată, Apolschi a avut diverse activități juridice. Cariera în drept și-a început-o ca dactilografă în Cancelaria Judecătoriei, apoi a devenit grefier. După absolvirea Facultății de Drept a îmbrăcat mantia de judecător și timp de 5 ani – pînă în anul 1994 a făcut dreptate în cadrul Judecătoriei Centru. Între anii 1994-2003 și 2009-2010 a practicat avocatura. Între 2003 și 2008 Apolschi a fost director al Centrului pentru Drepturile Omului din RM și avocat parlamentar.

După ce în anul 2009 a revenit la activitatea de avocat, unul dintre clienții săi importanți a fost Vlad Plahotniuc, care pe atunci era concentrat asupra afacerilor și doar începea să participe la activitatea politică. Ea a reprezentat interesele lui în multe procese de rezonanță, inclusiv în cele intentate împotriva lui Sergiu Mocanu, liderul Mișcării «Antimafia». Una dintre acțiunile privind apărarea reputației de afaceri și repararea prejudiciilor morale în sumă de 2 mil. lei a fost intentată după ce Mocanu a făcut publică schema prin care, în opinia sa, Plahotniuc influența anumite forțe politice și structuri de stat importante.

În mare parte, Raisa Apolschi nu a finalizat procesele judiciare, dar le-a transmis colegilor, inclusiv avocatului Vitalie Nagacevschi, deoarece și-a sistat activitatea fiind aleasă în Parlament.

În anul 2014 Apolschi a declarat un apartament de 55 m.p., cumpărat în anul 1995 și o casă de locuit cu suprafața de 58 m.p., a cărei proprietară a devenit în anul 2006. Pe numele ei mai este înregistrat un automobil Toyota RAV-4, cumpărat în anul 2014 la prețul de 13,5 mii euro. Peste trei ani în declarația sa a apărut o locuință cu suprafața de 111 m.p. achiziționată la prețul de 815 mii lei și amplasată într-un complex locativ nou din or. Codru. În plus, Apolschi a cumpărat un garaj de 18 m.p. contra a 50 mii lei. Pe parcursul ultimilor ani Raisa Apolschi a făcut donații regulate în folosul PDM – între 10 mii și 82 mii lei.

Artur Reșetnicov

Din martie 2018 la CC era vacant fotoliul judecătorului numit de Guvern: acesta fusese ocupat de actuala ministră a Justiției Victoria Iftodi. La 12 decembrie Guvernul a aprobat în acest post candidatura lui Artur Reșetnicov, de 44 ani – deputat PDM, membru al Comisiei parlamentare pentru securitate națională, apărare și ordine publică. Propunerea de a-l numi judecător la CC a venit de la secretarul de stat al Guvernului Liliana Palii. Potrivit spuselor ei, candidatura lui Reșetnicov îndeplinește toate condițiile prevăzute de lege: «Are studii juridice superioare, calitățile profesionale necesare și vechime în muncă în domeniul jurisprudenței».

Între anii 1998-2001 Reșetnicov a practicat avocatura și a predat la Facultatea de Drept a Universității de Stat. În anul 2001, în ajunul alegerilor parlamentare, a fost numit membru-reprezentant al PCRM la CEC. În această perioadă a căpătat încrederea și simpatia lui Vladimir Voronin și în același an, după ce acesta a devenit președinte, a ocupat funcția de consilier prezidențial pe probleme de drept și de șef de Departament al Aparatului șefului statului.

În perioada noiembrie 2007 - septembrie 2009 Reșetnicov a condus Serviciul Informații și Securitate al RM (SIS). Pe timpul mandatului său au avut loc acțiunile de protest din aprilie 2009, care s-au soldat cu devastarea clădirilor Parlamentului și Președinției. Serviciile speciale au calificat atunci aceste evenimente ca o tentativă de lovitură de stat.

În rezultatul alegerilor din anul 2010, Artur Reșetnicov este ales deputat pe listele PCRM. În octombrie 2011 cu voturile comuniștilor și democraților, este ales vicepreședinte al Parlamentul. După patru luni și jumătate cu votul a 58 de deputați a fost demis din acest post. «Nu-mi face plăcere să stau în Prezidiul Parlamentului alături de uzurpatori. Chiar le mulțumesc reprezentanților alianței pentru decizia de azi», a declarat atunci Reșetnicov. În actualul Parlament el a intrat tot pe listele PCRM, iar în anul 2017 s-a alăturat fracțiunii PDM, părăsind Partidul Comuniștilor împreună cu alți 14 deputați.

Artur Reșetnicov a fost autorul și coautorul unui șir de adresări la CC, cele mai de rezonanță, în perioada apartenenței sale la PCRM. Printre acestea: interpelarea privind neconstituționalitatea interzicerii simbolurilor comuniste, grație căreia secera și ciocanul au revenit în politica moldovenească. De mai multe ori el a criticat public verdictele ambigue ale CC, inclusiv Decizia privind interpretarea art.13 din Constituție. Amintim că CC a recunoscut că Declarația de independență, care vorbește despre limba română, este un act fundamental pentru Moldova și, în esență, mai important ca şi Constituția.

«Ultima decizie a CC este ridicolă. Nu m-aș mira, dacă ei ar fi decis că Declarația de independență a SUA este primordială pentru Moldova. Articolul 13 din Constituție spune clar că limba de stat în ţara noastră este moldoveneasca. CC nu este mandatat să schimbe Constituția. O pot face 2/3 dintre deputați sau referendumul. Așa că decizia CC este politică pură și nu are nici o putere juridică», a declarat atunci Reșetnicov și a menționat că data viitoare CC cu același succes poate decide că Ștefan Cel Mare a fost domnitor român.

Multă lume își amintește scandalul iscat în jurul răpirii lui Reșetnicov, în noiembrie 2010, în ajunul alegerilor parlamentare. În toiul campaniei electorale el, fiind candidat PCRM, a fost victima unor răufăcători necunoscuți, care potrivit lui l-au atacat în centrul Chișinăului, l-au bătut, l-au răpit și l-au dus încătușat într-o direcție necunoscută. Din cele relatate de victimă, răpitorii au cerut să le ofere materiale ce l-ar compromite pe liderul PCRM Vladimir Voronin. «Totul a durat cam șase ore, apoi am fost dus înapoi și aruncat, legat, undeva în oraș», le-a povestit Reșetnicov anchetatorilor. Ancheta așa și nu a avut un final logic. Mai mult, Poliția a declarat că este posibilă o înscenare a răpirii, date fiind neconcordanțele semnificative din mărturiile victimei și ale martorilor. Azi, comuniștii pun la îndoială însuși faptul răpirii lui Reșetnicov și califică evenimentele ca «o banală reglare de conturi».

În declarația sa de avere și venituri pentru anul trecut Artur Reșetnicov a indicat salariul de deputat în mărime de 170 mii lei, precum și 66,5 mii lei primiți ca indemnizații. Din prestarea serviciilor notariale soția sa a obținut cca 1,2 mil. lei, plus încă 310 mii lei din închirierea unui imobil. Soții au în proprietate, din anul 2006, un apartament cu suprafața de 101 m.p., din anul 2007 - două încăperi comerciale cu suprafața de 71 m.p. și 36 m.p. Familia are două automobile: Land Rover Discovery Sport produs în anul 2015 și Ford Fiesta produs în anul 2016.

Corneliu Gurin

La 11 decembrie Consiliul Suprem al Magistraturii l-a numit pe ex-procurorul general Corneliu Gurin, de 43 ani, judecător la CC. El îl înlocuiește pe Igor Dolea, care a fost membru CC din anul 2013 și pe neașteptate a demisionat cu o zi înainte de numirea lui Gurin. Corneliu Gurin a absolvit Facultatea de Drept a Universității din Iași și este cunoscut ca un specialist în drepturile omului, drept constituțional și legislație electorală. Este coautorul unui șir de proiecte legislative, inclusiv a actualului Cod electoral al RM.

Și-a început cariera în anul 1995 în Aparatul Parlamentului. În anul 2001 a devenit consilierul spicherului pe probleme juridice, apoi între anii 2001-2005 a ocupat funcția de director general al Aparatului Parlamentului. Din anul 2005 a activat în diverse proiecte ale structurilor nestatale, a obținut licența de avocat. În anul 2011 a intrat în politică, este unul dintre fondatorii Partidului Acțiunea Democratică, condus de Mihai Godea.

În aprilie 2013 cu voturile a 51 deputați, Parlamentul l-a numit procuror general. În alocuțiunea ținută în Parlament Corneliu Gurin a promis că Procuratura Generală va fi o structură depolitizată, transparentă și modernă. În luna mai a aceluiași an, după ce CC i-a închis lui Vlad Filat calea spre postul de premier, liberal-democrații au făcut front comun cu comuniștii pentru a vota anularea numirii lui Gurin. Însă CC a blocat rapid această decizie și l-a păstrat în postul de procuror general.

În opinia experților, pe timpul lui Gurin Procuratura a fost în continuare folosită ca una dintre cele mai importante pîrghii de influențare a actorilor politici, fapt deosebit de evident în campania electorală din anul 2014. În perioada aflării sale în fruntea principalei autorități de aplicare a legii au avut loc evenimentele ce țin de jefuirea sistemului financiar-bancar al țării și furtul unui miliard de dolari din trei bănci. În octombrie 2015 Gurin a venit în Parlament, pentru a-l acuza pe liderul PLDM Vlad Filat de complicitate la ”furtul secolului” și primirea sumei de 190 mil. dolari de la afaceristul cu reputație dubioasă Ilan Șor. În rezultat, 79 de deputați au votat pentru ridicarea imunității lui Filat, după care aceasta a fost scos în cătușe din clădirea Parlamentului.

În februarie 2016, a doua zi după adoptarea noii Legi privind Procuratura, Gurin a depus cererea de demisie și a declarat că reforma Procuraturii trebuie să înceapă cu schimbarea conducerii acesteia. Apropo, deja atunci se zvonea că ex-procurorul general se pregătește să treacă la Curtea Constituțională și chiar să devină președinte al ei.

La momentul părăsirii postului de procuror general, Gurin declara două apartamente: cu suprafața de 118 m.p. și 50 m.p. Ambele au fost cumpărate în anul 2009 cu 930 mii lei și, respectiv, cu 281 mii lei. În plus, din anul 2010 familia sa posedă un teren de 0,06 ha, iar din anul 2014 – o încăpere cu suprafața de 13,1 m.p. la prețul cadastral de 115 mii lei. Gurin poseda atunci un automobil BMW 320D produs în anul 2004, cumpărat în Germania în anul 2011 contra sumei de 195 mii lei. Familia Gurin (soția este angajata Agenţia Naţională pentru Reglementare în Comunicaţii Electronice şi Tehnologia Informaţiei) are în proprietate acțiunile unui fond de investiții în privatizare.

Vasile Gurin, tatăl fostului procuror general, în aprilie 2014 a demisionat din funcția de judecător la Curtea de Apel Chișinău. Ulterior, el a obținut licența pentru activitatea de avocat. Gurin-senior a figurat, de multe ori, în investigațiile jurnalistice, care țineau de cazurile penale de rezonanță, motivate politic.

Victor Surujiu

În una dintre următoarele noastre publicații citiți despre noile competențe extinse ale Curții Constituționale și opiniile experților privind remanierile de personal în cadrul acestei instituţii.

0
0
0
0
0

Adăuga comentariu

500

Ați găsit o eroare în text? Marcați-o și tastați Ctrl+Enter

Ce părere aveți despre inițiativa președintelui Franței, Emmanuel Macron, de a deschide în următoarele luni o misiune permanentă de apărare la Chișinău?