Persoane non-grata. De ce au fost expulzați din Moldova angajații Liceului „Orizont”

Persoane non-grata. De ce au fost expulzați din Moldova angajații Liceului „Orizont”

Serviciile speciale moldovenești așa și nu au elucidat taina privind cauzele expulzării din Moldova a celor șapte cetățeni turci și dovezile că ei prezintă un pericol pentru securitatea națională.

Cazul a avut o rezonanță socială largă, străinii expulzați din republică imediat s-au pomenit într-o închisoare turcă. Au răsunat numeroase opinii privind nerespectarea, de către partea moldovenească, a legislației naționale și internaționale privind drepturile omului. Unii experți consideră că securitatea de stat a avut suficiente motive pentru a asemenea decizie dură.

Urma lui Gülen?

Primele informații despre reținerea angajaților rețelei de licee private moldo-turce Orizont au apărut pe rețelele de socializare în dimineața zilei de 6 septembrie. Aceste instituții de învățămînt activează în Moldova de 24 ani, acum rețeaua Orizont numără cinci filiale. În aceeași zi Centrul Antiterorist al Serviciului Informații și Securitate (SIS) a anunțat efectuarea ”unei operațiuni complexe de prevenire a pericolelor pentru securitatea națională în mai multe localități din țară”.

Evenimentul a fost reflectat pe larg în mass-media turcă, care l-a prezentat ca pe o operație comună a serviciilor de informații a celor două țări. Presa pro-guvernamentală turcă a anunțat că în Moldova a fost aplicată «încă o lovitură pentru FETO» (FETO – «Organizația teroristă a lui Fethullah Gülen»). Conform mass-media străine, este vorba despre oameniii apropiați predicatorului exilat Fethullah Gülen – omul care în Turcia este învinuit de organizarea tentativei de lovitură de stat militară din 2016.

Însuși Gülen, care de cca 20 de ani locuiește în SUA, neagă implicarea sa în evenimentele din 2016. Nu au fost publicate nici confirmări ale legăturilor dintre rețeaua Orizont și Gülen cu anturajul său. În același timp, pe parcursul ultimilor ani unii dintre angajații Liceului, intrați în vizorul serviciilor speciale, au publicat pe rețelele de socializare predicile și adresările lui Fethullah Gülen și comentarii critice la adresa președintelui Turciei, Recep Tayyip Erdoğan.  

Evenimente asemănătoare au avut loc nu numai în Moldova. În martie curent poliția din Kosovo a reținut și expulzat în Turcia șase cetățeni turci (cinci angajați ai școlilor și un medic), pe motiv că îi bănuiește de legături cu organizația lui Fethullah Gülen. Toate deciziile au fost luate în secret, fără știrea autorităților. În urma scandalului dezlănțuit, premierul din Kosovo a cerut demisia conducerii Ministerului de Interne și a serviciului special local. După care președintele Erdoğan a învinuit autoritățile din Kosovo că l-ar susține pe Gülen.

Pentru prima oară partea turcă a pus problema rețelei de licee Orizont în Moldova în mai 2017. În timpul revederii cu premierul Pavel Filip omologul său turc, Binali Yıldırım, a cerut să fie închise liceele Orizont, ele fiind, potrivit lui, legate cu Fethullah Gülen. Filip a dat asigurări că Moldova susține autoritățile constituționale din Turcia, dar pentru închiderea liceelor e nevoie de dovezi.  

În martie curent Procuratura pentru Combaterea Criminalităţii Organizate şi Cauze Speciale (PCCOCS) l-a reținut pe directorul liceului Orizont din Chișinău, Turgay Șen, pentru ”a-l audia într-un dosar penal”. Care anume dosar și care au fost rezultatele anchetei nu se știe nici acum. După interogatoriu, Șen a fost eliberat și acum se află în afara republicii. Mass-media a scris că a cerut azil politic în Moldova pentru a nu fi expulzat în Turcia.   

Din Moldova – în pușcăria turcă

Ex-ministrul educației Maia Sandu a povestit că, în perioada în care ea lucra la Minister, Ankara, de mai multe ori, a cerut să fie închisă rețeaua liceelor Orizont. Potrivit ei, la Minister nu au parvenit informații ale SIS privind bănuielile în privința angajaților Liceului Orizont. Politicianul a declarat că „Ankara a încercat să pună presiuni similare și pe alte țări, dar niciun stat civilizat nu s-a lăsat provocat”.

SIS așa și nu a deschis taina privind cauzele unor acțiuni atît de dure și ferme și dacă a existat vreo amenințare din partea străinilor. Conform instituției, șapte cetățeni de origine turcă din rețeaua Orizont sînt bănuiți de legături cu un grup islamist. Este vorba despre directorul rețelei, Hasan Karacaoğlu, directorul public Yasin Ozdil, directorul financiar Müjdat Çelebi, directorul filialei Durlești Rıza Doğan, directorul Liceului din Ceadîr-Lunga, Feridun Tüfekçi, precum și profesorii de limba turcă Sarkis Airi și Hüseyin Bayraktar.   

Cei de la SIS subliniază că nici unul dintre aceștia nu a fost reținut, așa cum a interpretat mass-media. În privința cetățenilor turci a fost luată decizia de a-i anunța persoane indezirabile și a-i expulza din Moldova. În aceeași zi un avion închiriat de compania Air Moldova i-a dus la aeroportul Tekirdag Corlu, nu departe de Istanbul. Din spusele rudelor și avocaților, cetățenii turci alungați din Moldova imediat s-au trezit în spatele gratiilor: patru dintre ei într-o închisoare, trei – în alta.

După expulzarea cetățenilor străini, în Parlament, în cadrul Comisiei securitate naţională, apărare şi ordine publică, au avut loc audieri, după care autoritățile au venit cu explicații. Președintele Parlamentului, Andrian Candu, a relatat că șapte angajați ai rețelei de licee moldo-turce Orizont, între anii 1997 și 1998, au figurat în investigațiile SIS privind amenințarea pentru securitatea națională și organizarea atacurilor teroriste. „În ultimii patru ani, în dosare privind amenințările pentru securitatea națională au fost implicate 48 de persoane, dintre care 18 au fost declarate persona non grata. Anual, din Moldova, pe diferite motive sînt expulzate 60-70 persoane, indiferent de cetățenia lor”, a menționat Candu.

În pofida evenimentelor din jurul Liceului Orizont, autoritățile speră că acțiunile serviciilor speciale nu vor influența procesul de instruire din licee. Un reprezentant al Ministerului Educației, Culturii și Cercetării a vizitat liceul din Chișinău și a promis că nicio instituție a rețelei în cauză nu va fi închisă. Ministrul Monica Babuc a declarat că „apreciază mult activitatea acestei instituții de învățămînt”. Și spicherul Andrian Candu a promis că liceele Orizont nu vor fi închise ”atît timp cît ele respectă legislația”.

Strasbourgul și Bruxelles-ul așteaptă explicații

Situația a avut o rezonanță socială vastă. În Moldova și dincolo de hotarele ei au avut loc acțiuni de protest, cu declarații au ieșit mai multe ONG-uri, avocați și experți, dar și unii politicieni. Amnesty International Moldova consideră că partea moldovenească a încălcat legislația națională și internațională în domeniul drepturilor omului. Organizația și-a exprimat îngrijorarea privind pericolul pentru viețile acestor cetățeni și a menționat că „în Turcia, pe ei, cu siguranță, îi așteaptă un proces inechitabil, torturi și tratament inuman”. Aceeași poziție au enunțat-o într-o declarație comună Centrul de Resurse Juridice și Asociația Promo-LEX.

Și avocatul poporului Mihai Cotorobai crede că Moldova nu trebuia să-i expulzeze pe cetățenii turci. „Ținînd cont de informațiile din mass-media, a fost încălcată nu doar Convenția privind statutul refugiaților, semnată și de Moldova, dar și legile moldovenești. În legea despre azil în RM se spune că cei care au cerut azil pe teritoriul Moldovei nu pot fi expulzați. În plus, conform convențiilor internaționale semnate de Moldova, persoana nu poate fi extrădată în țara în care aceasta poate fi supusă tratamentelor inumane”, se menționează în declarația avocatului poporului.

Familiile cetățenilor turci și avocații lor au făcut totul pentru ca angajații Liceului Orizont să nu fie expulzați în Turcia. Chemări similare au venit și din partea UE. O scrisoare cu cererea de a renunța la „extrădarea nelegitimă” din partea a șapte membri ai Parlamentului European, printre care deputatul român Monica Macovei, i-a fost adresată președintelui Igor Dodon și premierului Pavel Filip. Comisarul european pentru extindere și politica de vecinătate Johannes Khan a scris pe Twitter că așteaptă de la autoritățile moldovene respectarea principiului supremației legii și a tuturor procedurilor legale.

Apărătorii drepturilor omului consideră că CEDO va condamna Moldova pentru expulzarea celor șapte cetățeni turci și o va obliga să le achite despăgubiri. CEDO deja a cerut ca Guvernul Moldovei să prezinte explicații pe marginea acestui caz pînă la 5 octombrie 2018. Curtea de la Strasbourg vrea să afle circumstanțele expulzării angajaților Liceului Orizont și dacă s-a ținut cont de faptul că în Turcia ele pot fi supuse tratamentelor inumane. CEDO mai dorește să știe ce statut au aceste persoane și dacă au cerut azil politic.

Din informațiile NOI.md rezultă că cinci dintre cei șapte străini expulzați ceruseră azil politic în Republica Moldova. Rudele cetățenilor turci susțin că ei nu au primit refuz. Dar Biroul Migrație și Azil a anunțat că, la cererea SIS, refuzul de a oferi azil a fost perfectat încă în aprilie 2018 și expediat solicitanților prin poștă. Nu se știe nici în baza căror acte acești oameni au părăsit țara: originalele actelor lor de identitate au rămas în Moldova.

Președintele Centrului de Resurse Juridice, Vladislav Gribincea, crede că la CEDO și în instanțele moldovenești persoanele expulzate pot obține despăgubiri și recunoașterea ilegalității acțiunilor serviciilor speciale. El zice că în lipsa unei decizii a Biroului Migrație și Azil privind recunoașterea unei persoane indezirabile, întreaga procedură poate fi considerată ilegală. Gribincea menționează că, dacă el ar fi prim-ministru, ar cere demisia ministrului de interne și a directorului SIS.

Motivele SIS depășesc limitele drepturilor omului

Jurnalistul Valeri Demidețchi atrage atenția asupra faptului că serviciile speciale nu și-au explicat clar acțiunile întreprinse. În opinia lui, acest lucru a dus la apariția diferitor versiuni și speculații. Lipsa de claritate a fost menționată și de Urszula Pallasz, șefa Secției relații politice și economice a Delegației UE în RM în cadrul prezentării raportului privind îndeplinirea Acordului de asociere RM-UE. Potrivit ei, deportarea angajaților Liceului Orizont „în lipsa oricăror amănunte și detalii contravine principiilor internaționale de respectare a drepturilor și libertăților omului”.  

Peter Michalko, șeful Delegației UE în Moldova, a remarcat diplomatic că toată lumea este interesată să afle informații exacte și veridice privind incidentul dat. „În ultimul timp au avut loc multe speculații, de aceea este necesar ca întreaga informație să fie prezentată așa cum este. Sperăm că autoritățile moldovene își respectă obligațiile asumate în privința drepturilor omului, în cazul dat – ale cetățenilor străini care trăiesc pe teritoriul țării”, a spus Michalko.

În același timp, unii experți afirmă că organele securității de stat au avut motive suficiente pentru o decizie atît de dură, care se înscrie în cadrul legal și nu este îndreptată contra rețelei de licee moldo-turce, ci împotriva unor persoane concrete. În opinia lor, în acțiunile cetățenilor turci lipsește componenta de infracțiune, în caz contrar ei ar fi fost reținuți, arestați și învinuiți. Probabil, SIS a acumulat un anumit volum de informații din care s-a putut trage concluzia că prezența și activitatea acestor persoane prezintă pericol pentru securitatea națională.

Juristul Vitalie Catană menționează că, pentru a expulza persoanele indezirabile de pe teritoriul țării, este suficient ca statul să dispună de date din care reiese că activitatea lor prezintă anumite riscuri. El susține că nu e neapărat ca omul să comită o crimă sau o infracțiune administrativă. Expertul subliniază că în cazul dat motivele SIS depășesc limitele drepturilor omului, deoarece este vorba despre mecanisme cu ajutorul cărora statele se pot apăra de un pericol pentru securitatea națională. Căci terorismul presupune un sistem întreg care include mai multe etape, nu doar actul terorist propriu zis.

Serghei Ostaf, directorul Centrului de Resurse pentru Drepturile Omului, amintește că, în conformitate cu procedura, deciziile privind expulzarea persoanelor de pe teritoriul Moldovei aparțin Biroului Migrație și Azil. Concluziile lui se pot baza inclusiv pe informațiile oferite de serviciile speciale și organele de drept. „În toate cazurile, despre decizia luată este anunțat solicitantul. Decizia este executată timp de 24 de ore. Da, cetățeanul străin este în drept să conteste decizia, însă executarea acesteia nu este suspendată”, subliniază expertul.

Potrivit juriștilor, legislația națională reglementează foarte superficial procedura de declarare persona non grata, ceea ce conduce la încălcări și interpretări și diferite. Dacă cineva este expulzat pe motiv că prezintă pericol pentru securitatea națională, nicio instanță nu poate verifica această decizie înainte ca ea să fie executată. Omul nu reușește fizic să o conteste, deși are acest drept. Și chiar posibilitatea de a asigura protecție este îndoielnică, deoarece concluziile SIS poartă, de regulă, un caracter secret. În decizia pe care o obține expulzatul și avocații săi se indică doar că persoana dată prezintă un pericol și este declarată indezirabilă, dar cauza nu este indicată.

Victor Surugiu

Citește-ne pe Telegram, dacă vrei să afli mai multe

Ați găsit o eroare în text? Marcați-o și tastați Ctrl+Enter

Mai multe

Sondaj Toate

load