Parlamentul a adoptat o lege, care «ucide» piscicultura și deschide larg ușile pentru corupție

În Moldova s-au desfășurat discuții aprinse în jurul Legii nr. 318, care a fost adoptată de parlament la 17 noiembrie și care schimbă total regulile de joc între stat și proprietarii bazinelor acvatice (gospodăriile piscicole) construite încă în timpurile sovietice pentru a reproduce resursele piscicole și privatizate cu trei decenii în urmă, în anii 90, în conformitate cu programul de privatizare.

Experții atrag atenția, că legea aprobată în grabă nu numai că duce la distrugerea ramurii piscicole în Moldova, dar mai și deschide larg «porțile» pentru abuzuri și corupție în administrațiile publice locale. În același timp, potrivit lor, adoptarea legislației care permite ca în orice moment prețul închirierii terenurilor subacvatice sau prețul normativ al terenului să fie ridicat la cifre exorbitante, este o formă ascunsă de naționalizare a proprietății private.

Înșelăciune deschisă

La 17 noiembrie, majoritatea parlamentară a adoptat în ultimă lectură Legea nr. 318 «Privind modificările introduse în unele acte normative». Experții menționează, că amendamentele duc la distrugerea legislativă a sistemului de relații între stat și antreprenorii, care în anii 90 au privatizat gospodăriile piscicole și activează de 30 de ani în domeniul pisciculturii și ameliorării.

În anii 90, în toiul procesului de denaționalizare și trecere a proprietății de stat în cea privată, autoritățile au stabilit un statut juridic special pentru bazinele acvatice, procedura exclusivă și preferențială pentru obținerea dreptului de proprietate asupra lor și exploatarea lor ulterioară. Aceasta s-a făcut pentru a stimula privatizarea bazinelor acvatice - rezervoare, lacuri, iazuri, și ca rezultat – păstrarea acestora, în condițiile climei aride, ca obiecte importante economice, ecologice și sociale.

Se preconiza, că cei care au privatizat instalațiile hidrotehnice ale bazinelor acvatice obțin dreptul exclusiv de a folosi gratuit terenurile fondului acvatic, amplasate sub bazinele acvatice, și terenurile adiacente. Această regulă a fost consfințită în Legea privind fondul de pește, piscicultura și pescuitul, precum și în Codul Civil. Proprietarii instalațiilor hidrotehnice răspundeau de întreținerea și consolidarea acestor structuri precum și de activitatea economică a bazinelor acvatice.

Experții menționează, că la privatizarea obiectelor aceste principii au stat la baza creării unui climat investițional benefic . În plus, ele aveau menirea să contribuie la investițiile vaste de capital privat în sferele costisitoare, riscante și problematice ale pisciculturii, ameliorării și altor utilizări economice ale rezervoarelor de apă.

În ciuda încercărilor permanente de a fi revizuite, aceste reguli au funcționat pe parcursul multor ani, fiind confirmate în mod repetat și necondiționat , precum și protejate de parlament, guvern și instanțele judiciare în fața încercărilor de revizuire și tălmăcire destructivă. Iar noua Lege nr. 318, în opinia experților, demonstrează ignoranța deschisă a autorilor ei și înșelarea, de către stat, a antreprenorilor care au investit mijloace enorme în păstrarea bazinelor acvatice și dezvoltarea gospodăriei piscicole a țării .

Amendamentele prevăzute de Legea nr. 318, printre altele, elimină dreptul proprietarilor instalațiilor hidrotehnice la utilizarea gratuită și fără termen a fondului acvatic, și anulează interdicția legislativă de a le percepe taxe pentru folosirea terenurilor amplasate sub stratul acvatic și cele adiacente bazinelor acvatice.

În legislație este introdusă obligativitatea «legiferării posesiei /folosirii terenului prin încheierea unui contract de superficie » cu achitarea unei sume de 2% - 10% din prețul normativ al terenului. Pentru perfectarea tuturor actelor, proprietarilor de instalații hidrotehnice li s-a oferit un termen de cel mult 6 luni din clipa intrării în vigoare a noilor cerințe.

Juriștii de la care Noi.md a solicitat un comentariu atrag atenție la numeroasele erori din Legea nr. 318, inclusiv încălcarea legilor privind actele normative și principiile de bază ale reglementării activității de antreprenor. Acestea, în opinia lor, demonstrează graba și haosul în care au fost pregătite și adoptate amendamentele.

Astfel, din acestea reiese că anterior deținerea și folosirea terenurilor de către proprietarii instalațiilor hidrotehnice a fost ilegală, în pofida tuturor actelor normative care au fost adoptate și au funcționat pe parcursul a trei decenii. Potrivit juriștilor, Legea nr.318, întitulată «Privind modificările introduse în unele acte normative», introduce niște norme fără a preciza ce lege completează sau modifică ele. Adică, aceste inovații vor exista de sine stătător în legislație, fără a ține de o anumită lege.

Specialiștii mai vorbesc despre lipsa unei analize a urmărilor reglementării și despre încălcarea principiului echității în relațiile statului cu antreprenorii. Expertiza anticorupție, dacă ar fi fost efectuată, sau ar fi fost făcută la un nivel corespunzător, ar fi ajuns la concluzia că dreptul acordat administrațiilor publice locale de a stabili plata pentru superficii în limitele 2 - 10 % din prețul normativ al terenului deschide cele mai largi «porți» pentru abuzuri și corupție la încheierea unor asemenea contracte.

Dacă la pregătirea legii noi i s-ar fi acordat atenția cuvenită, analiza urmărilor reglementării juridice ar fi arătat consecințele catastrofale ale ei, inclusiv ruinarea multor gospodării piscicole și degradarea pisciculturii ca ramură a economiei republicii. Aceasta, menționează juriștii, este o încălcare directă a principiilor prevăzute de legea privind investițiile în activitatea de întreprinzător și a art.46 din Constituție, care proclamă obligativitatea statului de a oferi garanții pentru proprietatea privată.

«Peștele crește în apă »

Anterior, Asociația națională a piscicultorilor din Moldova a adresat o scrisoare deschisă președintei Maia Sandu, cu rugămintea de nu promulga controversata lege, care se referă la piscicultură , dat fiind că aceasta poate distruge ramura. Piscicultorii au rugat-o pe șefa statului să nu accepte redacția Legii nr.318, aprobată de parlament, și să trimită documentul pentru o examinare repetată în scopul perfectării lui reieșind din practica României - membră a Uniunii Europene.

În scrisoarea Asociației naționale a piscicultorilor se menționează, că această lege a fost elaborată netransparent, cu încălcarea regulilor de activitate legislativă și a principiilor de reglementare a activității antreprenoriale , fără a ține cont de specificul ramurii reglementate , de legislația UE și de experiența altor state europene.

Autorii scrisorii au atras atenție faptului, că suma plăților, indicate în noua lege, este ireală, inaccesibilă gospodăriilor piscicole: 2% – 1469,41 lei/ha, 10% – 7347,02 lei/ha. «Această sumă de plată pentru terenul fondului acvatic este un dezastru pentru ramura piscicolă. Mărimea plății de arendă o vor stabili consiliile locale. Este și asta o mare problemă», – se menționează în scrisoarea deschisă, adresată președintei.

În ea se mai spune, că legislatorul nu a prevăzut condiții echitabile pentru proprietarii instalațiilor hidrotehnice, care nu vor putea achita această sumă, ea fiind peste măsură de mare. Piscicultorii menționează, că mărimea plății trebuie să fie echitabilă și proporțională în relațiile dintre stat și antreprenori, și că în prezent această plată se face în forma impozitului pentru apă.

Potrivit lor, piscicultura (creșterea peștilor) și agricultura (irigarea) are nevoie de bazinele acvatice, de iazuri , și reprezintă o parte importantă a infrastructurii sociale și ecologice a localităților rurale. Lacurile, iazurile se mențin în starea tehnică necesară exploatării normale din contul mijloacelor financiare ale întreprinderilor piscicole. Gospodăriile agricole care își irigă terenurile cu apele gospodăriei piscicole, nu au alocat și nu alocă mijloace financiare pentru repararea și deservirea bazinelor acvatice, iazurilor care aparțin întreprinderilor piscicole, chiar dacă aceste lucrări costă destul de scump. Anual, din cauza secetei, multe lacuri își pierd apa, sau au un nivel foarte mic de apă (0,8-0,7 m). Anume aceste lacuri aparțin autorităților locale, care nu dispun de mijloace pentru a le întreține și de aceea nu le folosesc pentru creșterea peștelui.

Cei de la Asociația națională a piscicultorilor din RM au mai indicat o eroare: amendamentele nu țin cont de art. 2 din Legea apelor,care stabilește că terenurile fondului acvatic includ și mlaștinile (stuful de pe mal), malurile bazinelor acvatice, terenurile de sub construcții (digurile). Aceste terenuri nu pot fi folosite pentru piscicultură, ele nu conțin apă. Deci, pentru ele nu poate fi impusă o taxă de chirie. În același timp, Legea nr.318 prevede introducerea plății și pentru terenurile fără apă (mlaștinile, fîșii de mal, terenurile de sub diguri), pentru că ele fac parte din terenurile fondului acvatic.

Piscicultorii fac trimitere la practica României, unde mărimea plății pentru terenurile pe care-s amplasate gospodăriile piscicole constituie între 300 și 600 lei moldovenești per hectar, adică de 3 și chiar de 14 ori mai puțin ca prevederile Legii nr.318. Aplicarea acestui model de deținere /folosite a fundului bazinelor acvatice în Moldova ar permite gospodăriilor piscicole să supraviețuiască, să păstreze locurile de muncă și producerea de pește local pentru necesitățile populației.

În timp ce amendamentele erau discutate, Asociația a prezentat formulele de calculare a plății pentru terenurile pe care-s amplasate gospodăriile piscicole, care funcționează în România, însă aceste propuneri au fost ignorate de autorii legii. Formula de calculare a plății pentru lac/iaz a fost elaborată cu 130 de ani în urmă (a.1890 ) în Franța și ulterior acceptată de alte state europene, inclusiv România.

Cei de la Asociația națională a piscicultorilor subliniază, că Legea nr.318 în actuala redacție va provoca un dezastru în domeniul gospodăriilor piscicole, ca urmare multe întreprinderi din ramură vor falimenta. În ramura piscicolă activează peste 12 mii de persoane, care au familii. În scrisoarea deschisă se spune, că din cauza secetelor din ultimii ani situația financiară și cea economică a întreprinderilor piscicole din țară este deja dezastruoasă.

În prezent, au secat peste 1000 de lacuri și au falimentat 3 întreprinderi piscicole mari: cea din Cahul, amplasată la marginea satelor Crihana și Manta, administra peste 1200 ha de suprafață acvatică; cea din satul Malovata, raionul Dubăsari administra 450 ha; cea din s. Palanca, raionul Ștefan Vodă, administra 400 ha.

Reprezentanții gospodăriilor piscicole și-au exprimat unanim dezacordul cu amendamentele legislative în timpul discuțiilor privind noile reguli desfășurate în cadrul adunării generale a Asociației naționale a piscicultorilor RM. În opinia lui Gheorghe Gheorghiu, noile reforme adoptate fără a ține cont de propunerile specialiștilor din domeniu, vor distruge piscicultura în Moldova. Cei din Asociație au convingerea că Legea a fost elaborată neprofesional, că ea nu corespunde standardelor europene, că va lovi puternic bugetele întreprinderilor piscicole și că este una anticonstituțională.

Din spusele directorului executiv al Asociației naționale a piscicultorilor din Moldova Gheorghe Gheorghiu, piscicultorii au tot încercat, timp de patru luni, să convingă legislatorii de faptul că peștele crește în apă, iar cantitatea lui depinde de volumul și calitatea apei. «Într-un lac cu suprafața de 10 ha și adîncimea de 3 m se poate crește de 2,5-3 ori mai mult pește ca în unul cu aceiași suprafață, dar cu adîncimea de doar 0,8-1,0 m. Am fost rugați să venim cu propuneri. Le-am înaintat, am adus exemplul României, care calculează taxele reieșind din productivitatea firească a bazinului acvatic, conform formulei apărute în Franța în a. 1890. Nu mai știm de ce argumente mai este nevoie. Am adresat o scrisoare deschisă președintei RM Maia Sandu, am trimis-o dlui Veaceslav Negruță, consilierul președintei în probleme economice», - spune Gheorghiu.

El se arată convins, că peste un timp legea va fi anulată. «Legea stipulează că nouă ni se vor da cu chirie terenurile fondului acvatic, pe care au fost amplasate instalații hidrotehnice, și ele au fîșii de protecție. Dacă noi putem «semăna» pește pe instalația hidrotehnică (nu există lege care să interzică aceasta), atunci pe fîșia de protecție nu putem din simplul motiv, că acolo este interzisă orice activitate economică. Și mai apare o problemă. Sub apă, terenul nu are productivitate, ea este egală cu zero. Legislatorii vor spune că va fi folosită productivitatea medie pe republică (în medie – 65). Dar orice număr înmulțit la zero tot zero este », - subliniază Gheorghe Gheorghiu.

O formă ascunsă de naționalizare a proprietății

În opinia lui Victor Marahovschii, directorul Piscicola Ivancea, autorii legii nu țin cont de un șir întreg de momente importante. El menționează, că sarcina principală pe care statul trebuie să o pună în fața proprietarilor bazinelor acvatice este nu de a plăti primăriilor o taxă exagerată pentru chiria unor suprafețe enorme, da să păstreze aceste bazine acvatice și nivelul apei în ele, ceea ce în condițiile climei aride necesită cheltuieli mari.

Potrivit lui, bazinele acvatice-s necesare ca factor important al formării microclimei localităților, ca loc de odihnă pentru populația locală (și nu doar), ca loc de adăpare a animalelor, ca sursă pentru irigarea culturilor agricole, reproducerea puietului de pește și crearea locurilor de muncă în localitățile rurale.

Întreprinderile piscicole nu pot aduce profituri însemnate din mai multe motive, printre care cheltuielile mari pentru hrană, menținere a nivelului apei, prețurile mici pentru peștele-marfă din cauze concurenței mari cu importatorii, precum și a braconierilor locali, care prind pește nu doar în lacuri, ci și în rîurile mari ale Moldovei. De aceea întreprinderile piscicole mari dezvoltă nu numai creșterea peștelui-marfă, dar și reproducerea puietul de pește (larve și alevini) , organizarea turismului, ceea ce le poate aduce careva profituri .

Dezvoltarea acestor genuri de activitate, menționează directorul Piscicola Ivancea, necesită investiții mari, ceea ce este riscant, dat fiind că mai bine de 25 de ani durează procesele judiciare inițiate de unele primării, în rezultatul cărora a și apărut noua lege.

Din spusele sale, apare un șir de întrebări. Cum poți investi în dezvoltarea pepinierelor piscicole și a turismului rural pe lacuri, dacă mereu există pericolul că în legislație vor apare două variabile, ce depind de dispoziția următoarelor autorități, care periodic se schimbă în Moldova? Cum poți investi bani mari, dacă mereu există pericolul schimbării prețului normativ al terenului și a coeficientului (procentului) acestui preț, în baza căruia este stabilită plata chiriei?

«Anume asta, în pofida stării bune în care se află lacurile din Ivancea, este cauza principală a precauției, cu care proprietarii întreprinderii noastre investesc în dezvoltarea ei, chiar dacă au proiecte gata în valoare de zeci de milioane de lei », - spune Victor Marahovschii .

În opinia conducătorului gospodăriei piscicole, dorința de a stimula investițiile în întreprinderile piscicole , în dezvoltarea lor, în crearea unor noi locuri de muncă trebuie să se afle la baza politicii autorităților locale în raport cu întreprinderile piscicole. Asta în timp ce deducerile din salariile angajaților din piscicultură trebuie să constituie acele venituri ale bugetelor locale, pentru care «se bat» unii primari și politicieni, fapt care duce la apariția unor asemenea proiecte de lege.

Specialiștii atrag atenția, că în anii de independență a Moldovei au secat sute de lacuri și iazuri, care aparțineau autorităților locale, ceea ce a înrăutățit semnificativ mediul de trai al localităților. Autorii legii și partidul de la guvernare trebuie să înțeleagă, că adoptarea legislației în care chiria terenurilor de sub apă poate în orice clipă ajunge la cifre exorbitante, este o formă ascunsă de naționalizare a proprietății private în statul democratic Republica Moldova, și că asta va duce la distrugerea definitivă a gospodăriei piscicole.

Asociația națională a piscicultorilor insistă ca în scopul excluderii corupției mărimea plăților pentru deținerea /folosirea terenurilor fondului acvatic să fie fixată în lege concret, fără abateri. Piscicultorii au propus ca pentru Moldova să fie elaborată o formulă de calcul a taxei aplicate terenurilor pe care se află gospodăriile piscicole, în baza practicii europene. Iar proprietarii mai multor întreprinderi piscicole de stat , privatizate în anii 90 în conformitate cu programul de privatizare, trebuie să fie scutiți total de plățile de arendă, și în raport cu aceste întreprinderi trebuie să fie aplicată legislația precedentă.

La începutul lunii decembrie, legea fiind deja promulgată, consilierul prezidențial Veaceslav Negruța a trimis în adresa parlamentului și a guvernului o scrisoare, în care ruga Comisia pentru economie, buget și finanțe, Comisia administrare publică, Comisia pentru mediu și dezvoltare regională, Ministerul mediului și Ministerul economiei să studieze adresarea Asociației naționale a piscicultorilor cu privire la lacunele din legea nr. 318. El a cerut să fie examinate argumentele aduse iar rezultatele examinării să fie aduse la cunoștința autorilor și a președinției.

Victor Surujiu