În toată Moldova, infractorii au început să folosească scheme noi, bazate pe teama provocată populaţiei de extinderea coronavirusului COVID-19.
Şarlatanii, speculanţii şi alţi amatori de chilipiruri uşoare profită de criza pandemică. Răufăcătorii intră în apartamentele cetăţenilor creduli sub chipul specialiştilor în dezinfecţie şi a angajaţilor serviciilor sociale, în magazine, estorchează mită în rol de colaboratori ai organelor de control, comercializează “remedii miraculoase” şi teste-expres pentru depistarea coronavirusului în condiţii casnice. NU stau deoparte nici ciber-escrocii: utilizatorii primesc scrisori virusate, chipurile de la organizaţiile internaționale, iar pe reţelele sociale li se spune că au posibilitatea să obţină un ajutor bănesc după ce prezintă informaţiile bancare.
Nu doarme nici criminalitatea tradiţională: de la jafuri şi furturi de bunuri rămase fără supraveghere la acte de vandalism şi violenţă socială sau în familie. Autorităţile susţin că organele de drept activează în regim non-stop şi pot contracara valul de criminalitate activă în Moldova. Această temă a făcut parte din agenda şedinţei Consiliului superior de securitate, convocată de preşedintele Igor Dodon marţi, 7 aprilie.
Experţii menţionează că, fiind în autoizolare, trebuie să manifestăm o vigilenţă sporită, precauţie: să nu primim în casă persoane străine, să fim atenţi la datele personale şi să nu comunicăm nimănui rechizitele noastre bancare. Multă lume consideră important, în actualele condiţii, să acorde atenţie sporită securizării caselor şi informării locatarilor în etate.
Scrisori false din partea OMS şi a Băncii Mondiale
Pe fundalul pandemiei de coronavirus COVID-19, tot felul de şarlatani s-au activizat practic peste tot. Una dintre escrocheriile cele mai neordinare a fost înregistrată în RSA, unde răuvoitorii le propuneau locuitorilor să scape de banii infectaţi cu coronavirus. Pentru aceasta era necesar ca banii în numerar să le fie transmişi lor, iar ei promiteau să transfere bancnotele curate în conturile bancare sau să le aducă după procedura de curăţare. Evident, cei care i-au crezut pe escroci, nu i-au mai văzut nici pe ei, nici banii proprii.
În Moldova, deocamdată, nu s-a ajuns la această metodă, însă escrocii locali care încearcă să profite de infecţia cu coronavirus, dau dovadă de ingeniozitate. Potrivit MAI, a sporit numărul escrocheriilor în internet şi devine tot mai dificil să recunoşti infractorii, care utilizează scheme foarte realiste. De cele mai multe ori, victime devin persoanele care nu posedă sau posedă insuficient noile tehnologii.
Escrocii expediază masiv mesaje cu recomandări false privind profilaxia maladiei. Scopul lor este să acumuleze datele personale şi să completeze bazele spam, să contamineze computerele cu viruşi şi să fure informaţia de plată. Recent mulţi utilizatori au descoperit în poşta electronică o scrisoare din partea OMS cu trimiteri la viruşii din computer sau un site fals, unde chipurile poţi primi recomandări după ce introduci datele personale. Evident, OMS nu expediază asemenea scrisori, informaţia ajunge imediat la escroci.
Unii dintre utilizatori sînt rugaţi să „doneze pentru lupta cu coronavirusul”, în care scop este utilizată „faţada” Băncii Mondiale sau a FMI. Criminalii cibernetici le mai propun cetăţenilor să treacă un control de depistare a maladiei şi să cumpere „cele mai bune” teste de depistare a coronavirusului la un preţ exagerat de mare. Escrocii mai pot, spre exemplu, să se prezinte drept un serviciu care oferă gratuit contentul, pentru care însă, ca şi în cazurile precedente, trebuie să introduci datele personale.
Despre riscurile sporite de escrocherii la evacuarea cetăţenilor moldoveni de peste hotare informează Autoritatea Aviaţiei Civile (AAC). Este vorba, în special, de reţelele sociale, prin care persoanelor care intenţinează să revină acasă li se oferă date false privind cursele charter, cu cererea de a le achita în prealabil prin sistemele electronice de plată cum ar fi PayPal şi WebMoney. Pentru a nu deveni victimele schemelor frauduloase, cetăţenii sînt sfătuiți să obţină informaţiile privind cursele charter numai din surse oficiale, inclusiv site-ul AAC, al guvernului, al ambasadei sau al consulatului RM în respectiva ţară.
Poliţia recomandă să fim atenţi la mesajele plasate pe reţelele sociale de persoane necunoscute şi la scrisorile electronice venite de pe adrese necunoscute, să nu urmăm linkurile indicate în aceste scrisori şi să nu dictăm la telefon sau să expediem datele noastre personale şi numerele cardurilor bancare. La introducerea datelor cerute de magazinele online, utilizatorii sînt îndemnați să atragă atenţie la denumirea site-ului în adresă, să se convingă că resursa este veritabilă, şi că în adresă nu există semne şi litere care nu corespund denumirii originale a site-ului sau brandului. Dacă site-ul nu a trecut respectiva verificare, este foarte posibil ca acesta să fie o escrocherie.
Pe post de controlori şi specialişti în dezinfecţii
Mai există şi cazuri în care şarlatanii încearcă să utilizeze diverse metode de sustragere a banilor şi obiectelor de preţ în timpul unor vizite la domiciliul victimelor. Spre exemplu, ei vorbesc despre o maladie inexistentă, despre careva plăţi sociale sau adaosuri la pensie. Mai propun să facă un test rapid de coronavirus în condiţii casnice, asta în timp ce asemenea teste se fac doar în instituţii medicale specializate. Escrocii încearcă să-şi sperie victimele prin informaţia precum că acestea locuiesc pe aceeaşi scară cu o persoană infectată.
Unii răufăcători încearcă să pătrundă în apartamente şi case de locuit în rol de specialişti în dezinfecţii, pe motiv că efectueză lucrări de profilaxie neplanificate. Pe reţelele sociale apar istorii despre oameni în combinezoane albe, măşti şi ochelari de protecţie, care merg din apartament în apartament şi le propun pensionarilor să dezinfecteze locuinţele. Oamenii legii subliniază, că asemenea proceduri nu se fac în locuinţe: pot fi prelucrate doar locurile publice.
La Bălţi, două femei se prezentau ca fiind membre ale unui grup mobil de control asupra respectării normelor sanitar-igienice pe timp de pandemie şi estorcau mite. Într-un magazin ele au cerut produse alimentare, alcool, ţigări. În schimb, promiteau să nu fixeze încălcările depistate – un număr mare de persoane în spaţiile comerciale, nerespectarea distanţei sociale. Autorităţile informează că grupurile mobile de control trebuie să prezinte un act justificativ privind legalitatea acţiunilor lor.
Noi forme capătă şi escrocheriile la telefon. Oamenilor li se propune ajutor bănesc, un test la coronavirus, un „remediu miraculos”. Escrocii încearcă să obţină datele personale, în special rechizitele bancare. MAI menţionează că unii răufăcători au acces la bazele de date şi în convorbirile telefonice ei încearcă să manipuleze interlocutorii. De cele mai multe ori ei îi mint anume pe pensionari-persoanele cele mai vulnerabile.
Despre pericolul escrocheriilor telefonice previn instituţiile bancare. Un şir de bănci moldoveneşti au expediat în adresa clienţilor lor mesaje de prevenire. Cetăţenii trebuie să ştie că răufăcătorii se prezintă angajaţi ai băncilor şi cer codurile PIN ori imaginile foto ale cardurilor bancare. Clienţii sînt îndemnați să nu ofere nimănui informaţii ca numele proprietarului, numărul cardului, termenul de valabilitate al lui, codul de protecţie (CVV/CVC), parolele unice trimise prin SMS la numărul de telefon.
Unele bănci atenționează că escrocii folosesc logourile lor pentru ca să obţină datele personale, după care să fure banii. De exemplu, despre asemenea cazuri a anunţat Victoriabank, în numele căreia aferiştii expediau pe reţelele sociale mesaje privind ajutorul material în condiţii de pandemie. După ce obţineau cardurile, ei încercau să obţină acces la contul bancar al clientului în internet. Băncile ne amintesc că niciodată nu cer datele personale ale clientului prin poşta electronică, SMS, telefon ori reţele sociale.
Experţii menţionează, că în condiţiile actuale pentru protejarea cetăţenilor de acţiunile răufăcătorilor trebuie să acordăm atenţie sporită securităţii caselor şi informării persoanelor în etate. În opinia lor, o ieşire din situaţie ar fi afişarea în toate blocurile a unor anunţuri - atenţionări cu privire la activizarea escrocilor şi necesitatea de a fi mai vigilenţi. Acest lucru ar trebui să-l facă organizaţiile de exploatare a spaţiului locativ, la indicaţia autorităţilor locale.
Hoţii şi jefuitorii nu dorm
Şi criminalitatea tradiţională, pe timp de pandemie, capătă trăsături specifice. Deoarece activitatea comercială a multor întreprinderi şi antreprenori individuali este restricţionată, creşte numărul furturilor. În vizorul răufăcătorilor nimeresc bunurile rămase fără supraveghere pentru mult timp. În pieţele din diferite localităţi au fost înregistrate cazuri de spargere a containerelor în care se păstrau mărfuri în sume mari.
Un comerciant din Bălţi a informat jurnaliştii că a suportat pierderi în sumă de 40 mii lei după ce hoţii i-ai spart containerul şi i-au fost furați banii adunaţi pentru arendă şi serviciile de deservire tehnică a unităţii comerciale. Anterior, proprietarul adresase administraţiei pieţei cererea de a spori, pe perioada carantinei, numărul paznicilor de la 2 la trei, însă nu a fost auzit. Pe o altă piaţă din Bălţi, cea de pe str. Caraciobanu, într-o singură noapte au fost sparte trei containere. Pentru a evita alte jafuri, unii comercianţi au început să-şi evacueze marfa.
Reprezentanţii administraţiei pieţelor explică prin faptul că din cauza teritoriului vast paznicii nu reuşesc de fiecare dată să reacţioneze la încercările de spargere. Şi recomandă comercianţilor că dubleze numărul lacătelor. Iar cu privire la răufăcători, în condiţiile actuale oamenii legii îi eliberează chiar şi pe cei prinşi de paznici în flagrant delict. MAI menţionează că poliţia fixează aceste cazuri şi porneşte urmărirea penală, dar pe timp de pandemie pot fi arestate doar persoanele care au comis infracţiuni grave.
Şi companiile din capitală au de suferit. De la depozitul uneia dintre ele au fost furate articole metalice costisitoare. Ulterior, poliţia a descoperit metalul în automobilul SEAT, folosit de infractori. Bănuiţi în acest dosar figurează trei bărbaţi din Soroca, de 22, 33 şi 37 ani.
Statistica poliţiei confirmă: în ultimul timp au fost fixate cazuri de scoatere a banilor din bancomate şi un val de jafuri stradale. Unii infractori nu au putut fi reţinuţi, alţii au fost prinşi. Recent, la poliţie s-a adresat un bărbat: pe bd.Dacia, doi indivizi l-au lovit la cap şi i-au furat geanta în care avea lucruri scumpe. Este vorba despre doi tineri din Chişinău, de 19 şi 25 ani, cu antecedente penale.
Pe fundalul pandemiei au loc şi acte de vandalism în locurile publice, creşte numărul de crime comise în stare de ebrietate, inclusiv de violenţă în familie. Poliţia adesea reţine şoferi „băuţi”, care prezintă un pericol pentru participanţii la traficul rutier. În general, din cele menţionate la recentul briefing de Vadim Cojocaru, şeful Inspectoratului general de poliţie, în primele trei luni ale anului 2020 nivelul criminalităţii a scăzut cu 2,15% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut.
Totuşi autorităţile susţin că sînt gata pentru un nou val de activitate criminală în Moldova. ”Noi intrăm în perioada de risc. Prioritară este asigurarea securităţii Dvs. şi a bunurilor dvs. Organele de drept lucrează non-stop. Înţelegem că sporeşte violenţa în familie, că multă lume a rămas fără lucru”, a menţionat marţi preşedintele Dodon după şedinţa Consiliului superior de securitate, convocată în scopul administrării crizei.
De la antiseptice la măştile de protecţie
O direcţie aparte în activitatea organelor de drept a devenit depistarea şi pedepsirea comercianţilor ilegali care încearcă să profite de deficitul unor mărfuri necesare pe timp de pandemie. În rezultat, cu regularitate este curmată activitatea ilegală de comercializare a produselor farmaceutice, antisepticelor şi a mijloacelor de protecţie folosite pentru prevenirea cazurilor de infectare cu COVID-19. Potrivit MAI, asemenea incidente au fost fixate aproape zilnic.
Poliţiştii au curmat activitatea unei întreprinderi specializate în producerea şi comercializarea materialelor de construcţie. Compania a produs ilegal o soluţie pe care o vindea cu titlu de dezinfectant denumit Dezigel, gel anti-COVID 19/20. Soluţia era ambalată în sticle de plastic pentru clei cu volumul de 0,5 şi 0,25 litri. Acesta era produs în condiţii antisanitare şi fără acte justificative.
Zilele trecute, la o chişinăuiancă a fost depistată şi sechestrată marfă fără acte de provenienţă – 635 recipiente cu dezinfectant în sumă de peste 114 mii lei. În ajun, poliţia a mai fixat un şir de cazuri similare. Au fost depistate patru persoane care comercializau pe reţelele sociale măşti, mănuşi şi dezinfectante fără acte de provenienţă. Le-au fost confiscate 4700 măşti medicinale, 150 recipiente cu remedii dezinfectante şi 100 perechi de mănuşi. Valoarea totală a mărfii a fost estimată la 60 mii lei.
Într-un şir de cazuri era vorba despre partide mari de marfă, spre exemplu în cadrul unei singure operaţiuni au fost sechestrate 4931 containere cu soluţii dezinfectante în sumă totală de peste 195 mii lei şi 4850 măşti de protecţie în sumă de 50 mii lei. De fiecare dată poliţia sechestrează marfa comercianţilor ilegali, întocmeşte procese-verbale administrative, care ulterior ajung în instanţa de judecată. În conformitate cu legislaţia în vigoare, infractorii riscă amenzi în sumă de 3 – 4,5 mii lei.
Poliţia este nevoită să aplice sancţiuni repetate unor cetăţeni care, în pofida tragerii la răspundere, după achitarea amenzii reiau activitatea ilegală de comercializare a produselor farmaceutice şi a mijloacelor de protecţie. În acest context oamenii legii intenţionează să iasă cu iniţiativa de înăsprire, în scopuri de profilaxie, a pedepselor pentru acest gen de activitate. MAI menţionează, că produsele contrafăcute pot nu doar să nu corespundă cerinţelor de combatere a coronavirusului, dar şi să prezinte pericol pentru sănătatea cetăţenilor.
Adăuga comentariu