Pînă la primul cutremur de pămînt

Pînă la primul cutremur de pămînt

Deseori, cînd vorbim de clădirile construite în Moldova după 1991, auzim expresia „Vor sta pînă la primul cutremur”.
 

Este o apreciere emoțională, iar ultimele două cutremure de putere medie din septembrie și decembrie 2016 confirmă că lucrurile stau anume așa. Care este însă situația reală în domeniul construcțiilor? Există situații cînd, din cauza constructorilor sau a funcționarilor, sînt posibile daune totale pentru oameni sau imobile?

Particularitățile procesului de construcție în Moldova

„Încă atunci cînd eram student, profesorii mei spuneau că în Moldova există un complex unic de factori negativi, își amintește Victor Popovschi, inginer șef pentru proiecte anti-alunecări de teren SA Intexnauca, specialist cu o experiență de 38 de ani. Dețin licența în specialitatea „Protecția împotriva proceselor geologice periculoase”, la care se referă mediul geologic, fenomenele seismice și factorii climaterici”.

„E cunoscut faptul că Moldova se află într-o zonă periculoasă din punct de vedere seismic, spune Vladimir Polcanov, doctor în științe tehnice, specialist principal al Catedrei de geodezie, cadastru și geotehnică a Universității Tehnice din Moldova. Însă există încă o serie de factori periculoși, care sînt accentuați de cutremurele de pămînt. E vorba de alunecările de teren, care pot face pagube chiar mai mari decît cutremurele; surpările de sol; rîpele; impactul apelor subterane, etc.

Cercetările Academiei de Științe arată că suprafața totală a teritoriilor cu pericol de alunecare de teren este de 670 de mii de hectare sau 20% din suprafața țării.

În prezent, în Moldova sînt înregistrate 16 mii de alunecări de teren. Doar la începutul anilor 90 a secolului trecut, într-o acutizare a proceselor de alunecare de teren, au fost afectate 10 mii de case, 350 de kilometri de utilități, distruse 17 monumente de arheologie, 9 monumente de istorie a culturii. Deplasările de teren catastrofale, care au avut loc în noaptea de 25 – 26 februarie 1998 în orașul Leușeni, raionul Hîncești, au avariat 160 de case și 7 km de drum”.

„Așa sînt condițiile geologice în Moldova, spune șeful Direcției arhitectură, proiectare, urbanistică și amenajarea teritoriului în cadrul Ministerului Dezvoltării Regionale și Construcțiilor, Sergiu Munteanu. Practic peste tot, la adîncimea de 6 metri, este un strat de lut. Atunci cînd apa ajunge la acest strat și nu poate trece de el, se formează un teren cu potențial de alunecări. Acest factor trebuie luat în calcul de fiecare data, cînd se fac proiectări și construcții.

Legislația Moldovei în domeniul construcțiilor este complexă și cu cerințe stricte, care are prevederi clare privind responsabilitățile fiecărei instituții și sancțiunile prevăzute pentru diferite acțiuni. Este vorba, în primul rînd, de Legea nr. 835 „cu privire la principiile urbanismului și amenajării teritoriului”, precum și Legea nr 163 „cu privire la autorizarea lucrărilor de construcție” și Legea nr 721 „cu privire la calitatea în construcții”. Altă discuție e că prevederile legislației nu sînt, întotdeauna, respectate și atunci sînt posibile mari probleme”.

„Moldova e împărțită în trei zone de pericol seismic, continuă Vladimir Polcanov. Nord – 6 puncte, Centru – 7, Sud – 8 puncte. Această împărțire e însă teoretică, deoarece combinată cu alți factori negativi, gradul de risc al unui teren concret poate fi ridicat. De exemplu, în Chișinău, care e situat în zona de risc de 7 puncte, există multe terenuri, unde imobilele pot fi construite doar respectînd cerințele pentru gradul de risc de 8 puncte. Aici vorbim de strada Albișoara, străzile București, Bernardazzi și multe altele. Din punct de vedere financiar, creșterea riscului seismic cu un punct duce la scumpirea construcției – a fundamentului cu 20%, a carcasei – cu 30%, a întregului edificiu – cu 50% sau chiar mai mult.

Nu există terenuri potrivite

„În capitală demult nu mai există terenuri potrivite pentru construcții, consideră Victor Popovschi. Cel puțin terenuri ce pot fi utilizate fără a face cercetări și activități suplimentare, deseori extrem de costisitoare. Anterior, Direcția municipală arhitectură, urbanism și relații funciare interzicea construcțiile pe aceste terenuri, acum însă permite”.

Opinia lui Popovschi este susținută de omul de afaceri Vasili Chirtoca, lider de fracțiune în Consiliul municipal, care după finalizarea Universității tehnice din Odessa a lucrat 12 ani în institute de proiectări, avansînd de la inspector la inginer șef de proiect și director. „În Chișinău, teritoriile ce nu corespund cerințelor pentru construcții, sînt destul de mari”.

Potrivit lui Vladimir Polcanov, „Chișinăul s-a dezvoltat mulți ani după concepția urbanistică a arhitectului Șciusev, care l-a gîndit ca un mic orășel confortabil, cu o populație de pînă la 300 de mii de oameni. Acum în oraș locuiesc cca un milion de oameni, resursele teritoriale sînt epuizate demult și sînt utilizate terenuri care anterior erau considerate nepotrivite pentru construcții”.

Resursa strategică pentru birocrați

Orașul are două căi de dezvoltare, prima fiind extinderea teritorială, așa cum era planificat pînă în anul 1991 (reamintim, că planurile urbanistice prevedeau, de exemplu, includerea Strășeniului în Chișinăul Mare). Apropo, creșterea orașului presupunea extinderea străzii Alba-Iulia, care ca și Grenoble, trec pe vîrf de deal și sînt considerate cele mai sigure zone ale orașului pentru construcții. Însă, acest scenariu presupune investiții în infrastructură din bugetul de stat și cel municipal – construcția rețelelor de apă și canalizare, gaze, energie electrică, străzi și drumuri. Atît de mulți bani nu există și nici nu au de unde să apară.

O altă opțiune este pregătirea terenurilor dificile, dar care se află în proximitatea infrastructurii existente, desigur, tot din contul municipiului. Și acest scenariu ar putea fi o soluție din situația actuală.

„Aceste terenuri pot fi pregătite pentru construcții și întărite împotriva alunecărilor de teren, pur și simplu, e nevoie de bani. Unele țări construiesc chiar insule artificiale în ocean”, comentează Vladimir Polcanov.

„Recent am proiectat o fabrică de suc concentrat de mere în raionul Ungheni. Nu pot numi prețul cercetărilor, acesta fiind secretul comercial. Însă vă pot arăta rezultatul și să vă asigur că e scump. Cercetările au arătat că terenul pentru construcții este sigur, în caz contrar, măsurile anti-alunecare, anti-seismice etc, ar fi majorat semnificativ costurile de construcție”, povestește Pavel Corcevschi, specialist principal al Institutului Industrialproiect, demonstrînd un document extrem de lung.

Totuși, nici pentru acest scenariu Municipiul nu are suficienți bani. Însă, este nevoie nu atît de extinderea orașului, cît de redistribuirea terenurilor pentru construcții. E una din resursele principale din care funcționarii de stat pot face bani. S-a scris mult despre aceasta. Vom remarca doar că atribuirea în proprietate sau arendă a terenurilor municipale, conform legii, trebuie făcută prin licitație, ultima avînd loc încă în anul 2013. De atunci, calea legală de a obține terenuri pentru construcții a fost, de facto, închisă.

Cît ține de securitate, autoritățile municipale au ales o a treia cale – atribuirea pentru construcții (netransparentă) a terenurilor cu risc de alunecări și alte probleme. În același timp, evaluarea riscului de alunecare și a stabilității terenului este lăsată pe seama companiilor de construcții și a developerilor privați.

Reamintim, nu există nici un pericol pentru oameni, dacă lucrările de proiectare și construcție sînt efectuate corect.

Și vom deschide o paranteză. Nu există pericole, dacă într-o zonă cu risc de alunecări, ce a fost întărită, toate lucrările ulterioare sînt coordonate și țin cont de acest factor. De exemplu, lucrările de tăiere a solului la construcția unui drum. În caz contrar, solul poate să înceapă să alunece la zeci și chiar sute de metri depărtare de la locul „tăierii”.

Lucrări de „tăiere” a solului

Cum să evaluezi gradul de risc al terenului

Există două hărți specializate ale Chișinăului. Prima este harta riscului de alunecări, realizată acum cca 20 de ani de un grup de cercetători ai Universității Tehnice, conduși de doctorul în științe Semen Orlov. Este o foaie imensă, lipită din hărți detaliate ale orașului și suburbiilor (care au fost obținute de la KGB-ul republican), pe care au fost trecute toate zonele cu risc de alunecări. Într-o vreme, harta a stat pe un perete în Primăria Chișinău, iar mai tîrziu aceasta a fost digitalizată și arhivată. Documentul a fost publicat, împreună cu alte hărți (a apelor subterane, etc) pe site-ul map.chisinau.md, care însă nu e accesibil de mai mulți ani.

Viceprimarul Chișinăului, Nistor Grozavu, mi-a declarat că au apărut probleme tehnice, iar în prezent specialiștii le înlătură. Posibil că, în curînd, site-ul va fi lansat din nou. „Eu însumi, fără acest site, sînt ca fără mîini”, a recunoscut viceprimarul, care a deținut anterior funcția de decan a facultății de arhitectură a Universității Tehnice a Moldovei.

E adevărat că, dacă verifici în sistemul Whois, acest domen nu există, iar întreprinderea MoldData propune înregistrarea lui contra sumei de 39 de dolari pe an.

Pe site-ul Primăriei mai putem găsi un banner spre rubrica e-urbanism. Însă, în galeria hărților de bază nu se regăsesc cele menționate mai sus sau mai jos.

A doua hartă este cea a micro-raioanelor seismice ale capitalei, pe care sînt trecute zonele cu risc de 7 și 8 puncte. Aceasta a fost elaborată de cercetătorii Institutului de geologie și seismologie a Academiei de științe a Moldovei. Informația conținută în această hartă este oferită proiectanților contra bani, care sînt folosiți pentru a dezvolta în continuare acest document.

„La modul practic, în Chișinău sînt delimitate 62 de zone de risc, spune Vladimir Polcanov. În zonele cu alunecări de teren, potrivit datelor din anul 2000, erau situate peste 100 de case particulare, 30 de imobile multietajate, 10 grădinițe de copii. Acum, numărul lor a crescut, însă fără acces la hărțile menționate, nu-l putem ști exact”.

Casele particulare

Cererea extrem de mare pentru loturile destinate construcției de vile a provocat și comportamentul autorităților. Sunt alocate terenuri, însă posesorii nu sînt avertizați că lucrările de oprire a alunecărilor de teren pot costa cu mult mai mult decît însuși terenul și construcția.

„Pe un teren obișnuit, proprietarul poate fora două sonde de explorare geologică, la prețul cca 10 mii de lei. Însă mulți nu fac nici acest lucru. Pe un teren problematic, numărul sondelor poate să crească de cîteva ori și aceasta va fi doar începutul lucrărilor necesare”, avertizează Vladimir Polcanov.

„În anul 2015, un complex de case de locuit în suburbia Chișinăului, orășelul Codru, a suferit în urma alunecărilor de teren. Doar costul proiectului lucrărilor anti-alunecări a depășit două milioane de lei. Am fost invitați să facem o expertiză, iar păgubiții susțin că nimeni nu i-a avertizat despre acest pericol”. Este vorba despre 6 vile pe strada Izvoarelor, pe care nu e atît de ușor să le găsești – la casa cu numărul 30, drumul și stradela se termină, începînd o pădurice. În partea stîngă, cu o lungime de peste jumătate de kilometru, e o vale. Făcînd o sută de metri în jos, apoi alte 200 la dreapta, dai de primul lot cu alunecări de teren. Cărărușa pe care am mers era împînzită cu stuf, iar solul îmbibat de apă, care clefăia sub picioare, chiar dacă era sfîrșitul unei veri toride.

Abia în noiembrie 2016, pe această pantă a început săparea tranșeelor anti-alunecare și alte activități anti-alunecare.

„De fapt, susține Vladimir Polcanov, construcția pe o pantă cu risc de alunecări trebuie să înceapă de jos. Dacă începi să construiești din vîrf, crește riscul alunecărilor pe mijlocul pantei. Din păcate, orele de curs legate de aceste fenomene, chiar și pentru viitorii arhitecți, se reduc permanent, iar specialiști care cunosc problemele seismice de alunecări a terenurilor, sînt tot mai puțini. Aproape că nu mai avem astfel de experți, iar alții nu sînt pregătiți în Universități”, se plînge Vladimir Polcanov.

Blocurile multietajate

Există doi factori negativi ce influențează construcția blocurilor cu multe etaje în Chișinău.

Primul – sînt delimitate loturile „complicate”, construcțiile fiind mai scumpe pe aceste terenuri. Astfel, dezvoltatorii sînt obligați să caute căi de a reduce costurile, pentru că e greu să explici unui cumpărător de ce e diferit prețul unui metru pătrat de locuință în două blocuri identice, unul fiind construit pe loc drept, iar altul pe unul înclinat și cu risc de alunecare.

Al doilea factor ține de lipsa specialiștilor cu calificarea necesară pentru a evalua loturile de teren și a propune soluții corecte.

Casa începe cu fundamentul

Surparea malurilor la construcția fundamentului casei de locuit pe strada Miron Costin, pe 8 iunie 2016, a atras atenția opiniei publice. Însă astfel de surpări sînt la ordinea zilei în Chișinău.

Surparea malului la fundamentul casei pe str. Miron Costin. Foto Alexandru Cîrlan, Universitatea Tehnică a Moldovei

Potrivit vedomosti.md, lucrările de construcție sînt efectuate de „D&D Companie”, fondator Oleg Guțu. De facto, compania ar aparține deputatului din partea Partidului Liberal Iurie Dîrda, arată aceeași publicație.

În aprilie 2016, s-a dărîmat peretele de susținere a gropii de fundament lîngă Pretura Buiucani, dezvoltator – Camelon cons SRL (fondator Lilia Butuc, diriginte de șantier Valeriu Banica). Anunțul despre accident a fost făcut pe pagina sa de Facebook de președintele Asociației evaluatorilor din Moldova, Alexandr Panov, care e și director adjunct la SA CTI-Capital, care deține Centrul de business Kentford. „Accident tehnic. Multiple rețele municipale, electrice, gaze naturale, agent termic, afectate. Pericol pentru clădirile din apropiere, inclusiv a Preturii”.

„În acel loc se construiește un centru multifuncțional cu 14 nivele (subsol, demisol, parter și 11 etaje), comentează incidentul publicația Экономическое обозрение «Логос-пресс». A comandat lucrările compania Bijutic (înregistrată în 2008, fondator Elena Berghii). Lucrările de construcții sînt executate de Camelon Cons (fondator și director Lilia Butuc, jurist-consultant al companiei este consilierul municipal din partea Partidului Liberal, președintele Comisiei pentru construcții, arhitectură și relații funciare, Vadim Cojușneanu). Alexandr Panov a declarat pentru LP că au fost comise erori evidente ce țin de procesele tehnologice a lucrărilor de construcții și, posibil, și de proiectare. „Lotul de teren prezintă condiții hidro-geologice dificile pentru construcții, fiind necesare acțiuni specifice. Însă, atunci cînd sînt examinate condițiile pentru construcții, apar dificultăți ce scumpesc procesul. Însă dezvoltatorul, cel care comandă lucrările, nu vrea să-și asume cheltuieli suplimentare”.

Potrivit consilierilor municipali socialiști, terenul respectiv nu e potrivit pentru astfel de construcții, deoarece solul e format preponderent din nisip și absoarbe foarte repede apa, transmite allmoldova.com, citînd Accent TV. Consilierii municipali bat alarma, declarînd că în procesul de construcții în municipiul Chișinău nu sînt respectate regulile elementare, nu sînt consultați în prealabil specialiștii, lipsesc criteriile de selectare a companiilor capabile să construiască imobile locative.

Arhitectul șef interimar al municipiului, Ion Carpov,  a declarat în cadrul ședinței speciale dedicate surpării gropii de fundament pe Miron Costin, că accidentul de la Pretura Buiucani, pe strada Mihai Viteazu, e și mai grav.

Pretorul sectorului Buiucani, Valeriu Nemerenco, a susţinut pentru JurnalTV, că administraţia companiei de construcţii a fost avertizată de mai multe ori să înceteze lucrările pentru că acestea se efectuau cu abateri.

La rîndul său, șeful adjunct al Inspecției de stat în construcții, Veaceslav Potop, a declarat aceluiași post TV că firma a fost obligată să suspende lucrările de construcții și să înlăture încălcările. La 26.09.2016, lucrările erau suspendate, era pompată apa din subteran.


Anterior, o altă surpare de mal a avut loc la fundamentul unui complex de blocuri multietajate de lîngă fostul funicular, în cartierul Sculeni, construite de FPC Exfactor-grup (fondator și administrator – Vladimir Tonu). La accident a fost martor și Victor Popovschi, care locuiește în vecinătate și văzînd încălcările comise, a avertizat compania de construcții. Iată un fragment din scrisoarea adresată managementului companiei încă la 22.11.2015: „Am văzut întîmplător construcția gropii de fundament pentru complexul de blocuri multietajate pe adresa Calea Iașilor 67, puțin mai sus de funicular. Am consultat site-ul Dvs. și am văzut o serie de blocuri cu multe etaje în diferite sectoare ale Chișinăului, însă toate erau amplasate pe terenuri plane. La Sculeni însă, proiectanții Dvs. au amplasat clădirile nu pur și simplu pe un deal, ci în baza unui deal cu alunecări de teren. Posibil că ei au experiență în proiectarea clădirilor, însă nu cunosc sistemele geotehnice și principiile evoluției proceselor geologice periculoase”…

Specialistul a atras atenția asupra nevoii unor lucrări suplimentare, însă sfaturile sale nu au fost luate în considerare. Și fundamentul s-a surpat.


Surparea malului fundamentului pe strada Calea Iașilor (foto Victor Popovschi)

Specialiștii consideră că astfel de surpări nu sînt fatale și pot fi reparate, desigur dacă nu au afectat sănătatea și viața oamenilor sau clădirile din vecinătate.

Cimentul și armatura

Pentru a economisi, companiile de construcții deseori utilizează ciment de o marcă mai joasă decît e indicat în proiect, precum și armatura de dimensiuni mai mici. Aceste lucrări reprezintă defecte ascunse, căci pentru a afla marca betonului trebuie făcute analize, iar pentru a identifica tipul de armatură utilizată trebuie să demontezi construcțiile portante.

În 2006, s-a declanșat un scandal legat de ciment. Angajații Ministerului de Interne au depistat o schemă ilegală în care erau implicate patru firme din Rezina și vameși de pe ambele maluri ale Nistrului. Firmele aduceau ciment necalitativ de la Fabrica din Rîbnița, îl ambalau în saci ai Fabricii Lafarge din Rezina, pe care indicau marca 400 sau mai mare, și îl vindeau companiilor de construcții din Chișinău cu o reducere de 10%. Cel puțin așa susținea Ministerul Afacerilor Interne. Volumul total al afacerii ilegale este impresionant – peste 100 de mii de tone de ciment sau aproape un milion de tone de beton.

E adevărat că, mai tîrziu, despre acest scandal nu s-a mai auzit nimic și nu e clar nici unde au dispărut cele 100 de mii de tone de ciment de calitate proastă.

Mărirea numărului de etaje

O altă încălcare răspîndită este mărirea numărului de etaje în timpul construcției. „În principiu, mărirea numărului de etaje nu comportă riscuri pentru locatari, susține Petr Oleinic. De exemplu, în perioada sovietică, cele trei blocuri cu 20 de etaje de pe Bulevardul Dacia (unul e cunoscut după magazinul Marița) au fost concepute ca blocuri cu 16 etaje. Între timp, s-a luat decizia de a crește numărul de etaj. E adevărat că soluțiile tehnice au fost elaborate timp de un an de un întreg institut de proiectări. Însă, totul a ieșit bine și clădirile stau și acum bine-mersi”.

Pe 20 octombrie 2016, angajații Centrului Național Anticorupție au reținut patru manageri ai unei companii de construcții, acuzați că au construit etaje suplimentare, neprevăzute în proiectele a trei blocuri pe adresa Alexandru cel Bun 115. Am reușit să aflăm că este vorba de Top Level Invest SRL (administrator Nicolai Spătărel, fondatori Nicolai Spătărel și Oleg Morozov).

Procuratura confirmă

În luna mai 2016, au fost reținuți cîțiva funcționari de rang înalt ai Primăriei Chișinău, inclusiv viceprimarul Vlad Coteț, șeful adjunct al Direcției principale arhitectură, urbanism și relații funciare, Radu Blaj, și inspectorul șef pe sectorul Botanica al Inspecției de stat în construcții, Vitalie Știrbu, de comun cu oamenii de afaceri Nicolae Șaban și Viorel Cornescu, în calitate de intermediari. Aceștia sînt acuzați de CNA și Procuratura anticorupție de corupere pasivă, trafic de influență, contrafacere a documentelor oficiale și depășirea atribuțiilor de serviciu, transmitea zdg.md.

Viorel Morari, șeful Procuraturii anticorupție, a precizat pentru ZdG că „dosarul a fost deschis în baza informațiilor operative și plîngerii din partea locatarilor privind imobilul dat în exploatare. Este un dosar cu mai multe capete de acuzare”, a precizat Morari. Plîngerea vizează clădirea situată pe strada Independenței 28/3, construită de SRL Vavilex (fondatori Valeriu și Victoria Petrovici) și dată în exploatare în anul 2015.

„Dosarul Primăriei” privind depășirea atribuțiilor de serviciu și falsificarea documentelor a fost inițiat la 25 martie 2016 și unificat, ulterior, cu alte 9 dosare penale legate de corupție activă și pasivă și trafic de influență. La 9 septembrie, procurorii anticorupție și ofițerii CNA au încheiat cercetările în acest dosar, în fața instanței urmînd să apară 7 persoane, se arată într-un comunicat al CNA.

Potrivit acuzării, angajații Primăriei, au comis diverse încălcări în schimbul unor remunerări. Una dintre cele mai mari sume pe care au primit-o prin intermediari a fost de 12 mii de euro.

Fără a dăuna secretului anchetei, i-am adresat procurorului Viorel Morari două întrebări. Prima – dacă în dosare există dovezi că funcționarii arestați au semnat acte de primire-predare a imobilelor cu bună știință a încălcărilor existente? Și a doua – dacă funcționarii au semnat acte privind lucrările nevăzute fără a fi prezenți la efectuarea lucrărilor?

Ambele întrebări au primit răspuns afirmativ. Morari a dat exemplul dării în exploatare a unui bloc de locuit în care nu era instalat liftul.

CNA completează

De asemenea, am solicitat Centrului Național Anticorupție informații privind dosarele penale inițiate în domeniul construcțiilor între anii 2010 – 2016.

Potrivit informației primite de la șeful adjunct al Direcției generale urmărire penală, Anatol Cutie, în perioada 2010 – august 2016, CNA a inițiat 71 de dosare penale. Dintre acestea:

În baza art. 257 al Codului penal, „Executarea necalitativă a construcțiilor”, p.1 „Darea în folosinţă a caselor de locuit, a obiectivelor industriale, a construcţiilor în domeniul transporturilor şi energeticii, a altor construcţii în stare necalitativă, neterminate sau necorespunzînd condiţiilor proiectului de către conducătorii organizaţiilor de construcţie, conducătorii de şantier şi persoanele cu funcţie de răspundere care exercită controlul calităţii în construcţii” – 13;

În baza art. 326, „Trafic de influență” – 3;

În baza art. 324 „Corupere pasivă” – 19;

În baza art. 335, 327 „Abuzul de serviciu” – 14;

În baza art. 328 „Depășirea atribuțiilor de serviciu” – 19;

În baza art. 329 „Neglijența în serviciu”

În baza art. 332 „Falsul în acte publice”

Igor Fomin

Urmărește-ne pe Odnoklassniki, dacă vrei să afli mai multe

Ați găsit o eroare în text? Marcați-o și tastați Ctrl+Enter

Mai multe

Sondaj Toate

load