Pachet de pornire: Ce schimbări vor avea loc în sistemul judiciar?

Parlamentul se pregătește să examineze în lectura finală un pachet de amendamente privind reforma sistemului judiciar, pe care autoritățile intenționează să-l realizeze în următorii ani – pînă în 2025.

Inovațiile se referă la procedura de numire a judecătorilor, președinților instanțelor de judecată de toate nivelurile și adjuncților acestora, la imunitatea funcționarilor Themis și garanțiile activităților acestora, la resursele financiare ale instanțelor, componența și mandatul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM). În plus, 60 de judecători al căror mandat de cinci ani a expirat, vor putea fi numiți fără o evaluare extraordinară a activității acestora.

În același timp, mulți politicieni și experți critică abordarea actualei guvernări față de reformele din sectorul justiției. Aceștia atrag atenția asupra neajunsurilor din proiectul de lege, care îngreunează punerea acestuia în practică, precum și asupra aspectelor care rămîn în afara cadrului reformei promovate de autorități.

Numire "pe viață" și imunitate limitată

În aprilie, au intrat în vigoare modificările și completările la Constituția Republicii Moldova, adoptate de Parlament toamna trecută în calitate de pachet de pornire pentru reforma sistemului judiciar. Modificările la o serie de legi care reglementează activitatea sectorului justiției au fost elaborate de Ministerul Justiției, în martie au fost aprobate de Guvern, iar în prezent sînt examinate de Parlament. Scopul lor principal este armonizarea legislației cu Constituția actualizată.

După cum a precizat Secretarul de stat al Ministerului Justiției, Veronica Mihailova-Moraru, este vorba despre numirea tuturor judecătorilor de către președinte la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii. Ca și astăzi, șeful statului va putea respinge o singură dată candidatura propusă. În plus, slujitorii lui Themis vor fi numiți imediat pînă la atingerea limitei de vîrstă (65 de ani), și nu pentru cinci ani, așa cum era pînă acum.

Potrivit Secretarului de stat, judecătorii se vor bucura doar de imunitate funcțională, nu generală. Dacă anterior aceștia erau protejați de orice urmărire penală, acum ei vor putea fi mai ușor trași la răspundere penală sau administrativă. Renunțarea la imunitatea "absolută" presupune faptul că imunitatea judecătorilor funcționează numai dacă pe numele lor se dorește deschiderea unui dosar penal pentru deciziile luate, precum și pentru acțiunile sau inacțiunile în îndeplinirea atribuțiilor lor oficiale. În același timp, această regulă nu se răsfrînge asupra investigării cazurilor de corupție.

Modificările se vor referi și la Consiliul Superior al Magistraturii, care este desemnat în Constituție drept "garant al independenței autorității judecătorești". Printre funcțiile sale principale se numără asigurarea numirii, transferului, promovării la o instanță mai superioară și aplicării sancțiunilor disciplinare judecătorilor. CSM își exercită atribuțiile atît direct, cît și prin intermediul organelor specializate. În cadrul său vor continua să activeze trei colegii – disciplinar, pentru selecția și cariera judecătorilor, de evaluare a performanței judecătorilor.

Membrii CSM vor fi numiți pentru un mandat de șase ani, nu pentru un mandat de patru ani, fără posibilitatea obținerii unui al doilea mandat. Din componența Consiliului sînt excluși membrii din oficiu– ministrul Justiției, Procurorul General și președintele Curții Supreme de Justiție.

Noul CSM va fi format din 12 persoane. Șase dintre aceștia vor fi judecători aleși de Adunarea Generală a sistemului judecătoresc și care reprezintă instanțe judiciare la toate nivelurile. Restul șase sînt reprezentanți ai mediului academic delegați de Parlament. Aceștia sînt aleși prin concurs în baza unei proceduri transparente, reieșind din merite, și sînt numiți cu voturile a trei cincimi din numărul total de deputați.

Principalele cerințe pentru candidați sînt reputația înaltă profesională și integritatea, deținerea a 7 ani de experiență în domeniul dreptului sau într-un alt domeniu corespunzător. Ei nu ar trebui să activeze în organele puterii legislative, executive sau judecătorești și să aibă în vreun fel legătură cu politica.

Consiliul Superior al Magistraturii va primi pîrghii pentru a influența finanțarea sistemului de Justiție. În procesul de elaborare, aprobare și modificare a bugetului instanțelor, va fi necesar avizul său consultativ. În plus, CSM va putea înainta Parlamentului propuneri privind finanțarea sectorului justiției.

Salariu fără mandat

Modificările la Legea privind selecția, evaluarea și cariera judecătorilor, adoptate deja de Parlament în lectură finală, vizează depășirea crizei care s-a creat în sistemul judiciar datorită încheierii mandatului a zeci de judecători numiți pentru pe o perioadă de 5 ani. Proiectul a fost susținut de 86 de deputați. La moment, în țară există mai mult de 60 de slujitori ai zeiței Themis, al căror mandat inițial a expirat sau expiră. În 2018, ei au fost confirmați în funcție pe o perioadă de 5 ani, însă în aprilie au intrat în vigoare amendamente la Constituție, potrivit cărora judecătorii sînt numiți imediat pînă la împlinirea vîrstei de 65 de ani. Mandatele judecătorilor ale căror atribuții au expirat după 1 aprilie vor fi automat prelungite.

Drept urmare, unele instanțe judiciare s-au pomenit într-o situație dificilă și chiar s-au adresat participanților la procese cu rugămintea de a da dovadă de înțelegere. Judecătoria Chișinău (sediul Centru) a anunțat că aproape o treime din judecători cu atribuții de examinare a cauzelor civile – 15 judecători – nu pot lucra, deoarece mandatul lor nu a fost încă prelungit. Deocamdată acești slujitori ai lui Themis așteaptă numirea lor, aproximativ 4 mii de dosare civile vor rămîne în procedura acestora. "Povara asupra judecătorilor este foarte mare, iar dacă aceste dosare vor fi transferate altora, calitatea actului judecătoresc va avea de suferit foarte mult", explică Judecătoria Chișinău.

Cu toate acestea, în acest context, volumul de muncă al celorlalți judecătorilor a crescut semnificativ, ceea ce duce la numeroase întîrzieri în procedurile judiciare. "În asemenea circumstanțe, rugăm justițiabilii să manifeste înțelegere, or sîntem într-o situație dificilă creată de circumstanțe obiective independente de voința administrației sediului și a judecătorilor", se arată în comunicatul Judecătoriei Chișinău. Se remarcă faptul că multe funcții în această judecătorie sînt vacante, doar în cancelarie sînt vacante 11 posturi. Există, de asemenea, un deficit de personal auxiliar, 23 de complete de judecată au rămas fără grafieri.

În alte instanțe, situația este la fel de complicată. Datele Agenției de Administrare a Instanțelor Judecătorești arată că la începutul acestui an erau 81 de funcții vacante în instanțele din Moldova – aceasta reprezintă aproape 17% din numărul total de angajați. Cea mai mare lipsă de judecători se atestă la Judecătoria Comrat, sediul Vulcănești – 50% (1 din 2), Judecătoria Cimișlia, sediul Leova – 50% (2 din 4), la Judecătoria Chișinău, sediul Ciocana – circa 48% (11 din 23 de funcții), la Curtea Supremă de Justiție – 33% (11 locuri din 33).

În același timp, experții atrag atenția asupra faptului că judecătorii al căror mandat nu a fost prelungit vor fi plătiți pentru întreaga perioadă de inactivitate. În același timp, mandatul unor judecători a expirat cu mai mult de un an în urmă. Problema numirii lor pînă la limita de vîrstă a fost mereu amînată. Motivul ar fi, în special, nefuncționarea Consiliului Superior al Magistraturii și amînarea constantă a Adunării Generale a Judecătorilor făcîndu-se referire la pandemia de coronavirusului. Mandatul actualilor membri ai CSM a expirat demult, iar alți membri nu au fost aleși. Noua componență a acestui organ, după cum se așteaptă, va fi formată prin intermediul procedurii pre-vetting, care presupune examinare preliminară a candidaților care doresc să ajungă în CSM. Potrivit ministrului Justiției, Sergiu Litvinenco, există deja cereri de participare la concurs din partea a 30 de candidați.

Cu toate acestea, în decizia sa recentă, Curtea Constituțională (CC) a dat undă verde pentru prelungirea automată a mandatelor judecătorilor numiți inițial pentru un mandat de cinci ani – acest lucru ar trebui să deblocheze situația din sistemul judiciar. Toți aceștia au primit posibilitatea de a fi numiți înainte de atingerea limitei de vîrstă în baza unei evaluări obișnuite efectuate la fiecare trei ani. În acest scop, a fost exclusă obligativitatea evaluării extraordinare a judecătorilor al căror mandat a expirat. CSM va trimite o propunere privind numirea judecătorilor înainte de limita de vîrstă Președintelui Maia Sandu, care va putea aproba sau respinge candidatura.

"Peștele de la cap se strică"

Deși autoritățile nu promit rezultate imediate în reforma sectorului judecătoresc, totuși a fost desemnate unele limite de timp – pînă în 2025. "Calendarul reformei sistemului coincide de fapt cu mandatul actualului parlament", a precizat Sergiu Litvinenco, șeful Ministerului Justiției. Ministrul susține că "există un întreg pachet de legi pentru a curăța sistemul judecătoresc".

Potrivit Olesei Stamate, Președintele Comisiei parlamentare permanente juridice, numiri și imunități, Republica Moldova este pe drumul cel bun în domeniul justiției. "Cu siguranță mai avem multe de rezolvat în domeniul justiției, nu ne putem lăuda la moment cu o justiție perfect independentă și eficientă, dar suntem pe drumul cel bun. Deci am început exercițiul de pre-veting sau evaluare a candidaților la funcția de membru a CSM și CSP, care va avea loc la mijlocul lunii iunie, anul curent. Vom continua cu vetting-ul: evaluarea extraordinară a tuturor judecătorilor și procurorilor, preconizată la începutul toamnei din anul curent. Indiscutabil aceste două procese vor da rezultate", a spus Stamate.

În același timp, experții atrag atenția asupra imperfecțiunilor din ultimul proiect de lege privind reforma sistemului judiciar. Centrul de Analiză și Prevenire a Corupției consideră că modificările conțin o serie de inexactități și prevederi controversate care vor face dificilă punerea lor în practică. În analiza sa, organizația se referă la lipsa de claritate în definirea conceptelor de bază legate de criteriile de selecție a membrilor CSM care nu sînt judecători. În special, autorii proiectului de lege nu dezvăluie ce anume se ascunde în spatele "reputației profesionale ridicate" și "integrității profesionale" pe care ar trebui să le dețină candidații.

Potrivit experților, multe aspecte au rămas în afara cadrului reformei promovate de autorități. Astfel, Guvernul este îndemnat să contribuie la reducerea poverii asupra judecătorilor, deoarece acest lucru împiedică efectuarea unei justiții eficiente. Institutul de Politici și Reforme Europene consideră că problema volumului excesiv de muncă al instanțelor este foarte dureroasă pentru sistemul judecătoresc, referindu-se la datele Agenției de Administrare a Instanțelor Judecătorești, potrivit cărora unui judecător îi revin anual aproximativ 550 de dosare. În unele instanțe de judecată, această cifră poate ajunge la mii de dosare. Experții consideră că aceasta este o problemă foarte mare, care se referă nu numai la starea emoțională a judecătorilor, ci și la calitatea procedurilor judiciare. Potrivit lor, toate acestea pot agrava situația privind respectarea termenelor sau normelor la luarea deciziilor, iar în condițiile evaluării întregului corp judecătoresc, acest factor va deveni și mai semnificativ.

Ex-președintele Curții Constituționale, Alexandru Tănase, consideră că în timpul reformei justiției, o atenție deosebită trebuie acordată principalei instanțe judecătorești a țării – Curtea Supremă de Justiție, deoarece "peștele de la cap se strică". În opinia sa, nemulțumirea multor cetățeni față de sistemul judiciar este legată de activitatea sa. "Știu că avem mulți judecători cinstiți care iau decizii corecte în primă instanță. Dar, cu cît mai sus – cu atît mai rău. Și multe decizii dubioase sînt luate anume de Curtea Supremă de Justiție. Ele sînt definitive și, prin urmare, oamenii rămîn dezamăgiți pentru că nu-și pot găsi dreptatea", este sigur Tănase.

Potrivit acestuia, schimbările în domeniul justiției și schimbările de personal în instituțiile cheie ale statului vor îmbunătăți semnificativ situația din țară. "Dacă nu va exista manifestări de corupție minoră în Inspectoratul Fiscal, vamă și alte instanțe, iar sistemul judiciar va începe să se schimbe, atunci lucrurile se vor schimba cu timpul. Atunci corupția mare, schemele gri vor dispărea de la sine, deoarece nu vor exista condiții pentru acestea", spune fostul președinte al Curții Constituționale.

Mulți politicieni și experți critică abordarea actualului guvern față de reformarea sectorului justiției. Potrivit președintelui Partidului Schimbării, Ștefan Gligor, transformările din sistemul judiciar au fost de fapt suspendate odată cu izbucnirea acțiunilor militare pe teritoriul Ucrainei. "Fără o reformă structurală a acestei sfere, nu vom avea mari realizări. Direcția în care ne îndreptăm acum este greșită și ne vom convinge de acest lucru peste 4 ani", a spus Gligor.

Pe de altă parte, deputatul Partidului Acțiune și Solidaritate, Radu Marian, susține că autoritățile revin treptat la realitate și țara va progresa în această direcție. "Lîngă hotarul țării noastre este război și, deși acestea sînt procese complet diferite, la început absolut toate structurile statului au fost implicate în acțiunile care decurg din criza refugiaților și problemele conexe. Este important să începem treptat să revenim la realitățile Republicii Moldova", a spus deputatul.

Victor Surujiu