Orchestra Naţională Simfonică a Companiei „Teleradio-Moldova” ar putea fi lichidată (VIDEO)

Anghelina Taran

Noul proiect al Codului audiovizualului al Republicii Moldova conține propunerea de a lipsi Compania de Stat „Teleradio-Moldova” de două dintre colectivele ei artistice – Capela Corală „Moldova” și Orchestra Simfonică Națională.

Anterior compania a fost privată de Orchestra de Muzică Populară „Folclor”. În vremurile mai vechi și mai prospere, printre colectivele artistice ale Companiei „Teleradio-Moldova” mai erau o orchestră de cameră, un cvartet și un cor de copii. În apărarea colectivelor rămase au ieșit cunoscuți oameni de artă, care au oferit interviuri portalului NOI.md.

Capela Corală „Moldova”

A fost creată în timpuri extrem de grele – în anul 1944 la Radioul Național al Moldovei, înainte de a se sfîrși cel de-al Doilea Război Mondial. În prezent dirijor principal al corului este artistul emerit din RM Valentin Budilevschi.

Activitatea de bază a colectivului întotdeauna a fost interpretarea, înregistrarea și popularizarea artei corale naționale, precum și a celor mai bune opere din clasica mondială. Capela „Moldova” este unicul colectiv din republică care în permanență interpretează și înregistrează pentru Fondul radio întreaga operă corală a compozitorilor autohtoni, stimulînd în acest fel interesul lor pentru această secțiune importantă a creației muzicale.

În fonoteca radio se păstrează mii de fonograme ale corului. Acest veritabil tezaur spiritual include o varietate de conținut, caracter, stil și timp de creare a operelor corale din patrimoniul național și mondial, inclusiv muzică religioasă, prelucrări din folclor, colinde.

Corul „Moldova” este laureat al multor concursuri corale internaționale. A susținut concerte în numeroase țări, printre care Franța, Italia, România, Rusia, Ucraina, Estonia, Polonia, proslăvind arta moldovenească. Multe opere ale Capelei Corale „Moldova” au fost interpretate și înregistrate în colaborare cu alte colective muzicale ale radioului național – orchestra de cameră, Orchestra Simfonică Națională și Orchestra de Muzică Populară „Folclor”, precum și cu Orchestra de Muzică Populară „Fluieraş”.

Orchestra Simfonică Națională

La Radio Moldova, orchestra există, în diverse componențe, din anul 1954. Orchestra Simfonică Națională a fost creată în 1989 și de atunci conducător artistic și dirijor principal al ei este Gheorghe Mustea, profesor, membru al Academiei de Științe la Moldovei, artist al poporului din Republica Moldova , laureat al Premiului de Stat al RM și cavaler al Ordinului Republicii.

Activitatea de bază a orchestrei este consacrată înregistrărilor muzicale pentru Fondul radioului național și îmbogățirii culturii muzicale a radioascultătorilor. În prezent aceasta lucrează asupra unei antologii a muzicii clasice moldovenești și face, în primul rînd, înregistrări muzicale pentru redacțiile companiei de televiziune și radiodifuziune. Orchestra participă la pregătirea emisiunilor televizate, are o activitate concertistică vastă în patrie și peste hotare, susține anual cca 30-35 de concerte simfonice și de cameră, popularizînd astfel arta muzicală. Grație faptului că „Teleradio-Moldova” face parte din organizația European Broadcasting Union, muzica moldovenească răsună și la televiziunile și radiourile din alte țări.

De ce avem nevoie de aceste colective

În toate țările dezvoltate, din componența companiilor de stat pentru televiziune și radio fac parte colective artistice. Spre exemplu, în România vecină există șapte asemenea colective.

- Noi activăm în componența companiei „Teleradio-Moldova”, participăm la crearea programelor și evenimentelor care au loc la televiziunea și radioul național, spune Gheorghe Mustea. Mai ales că facem un lucru unic în țara noastră – înregistrăm pentru Fondul radio muzica moldovenească în primul rînd, care nu ar mai fi interpretată nicăieri. Dacă nu am face acest lucru, cine să o păstreze în locul nostru?

Oare cineva crede că vor veni străinii și ne vor spune: „Hai să vă păstrăm noi patrimoniul”? Noi înșine trebuie să facem acest lucru, deoarece ne privește, în primul rînd pe oamenii de artă și pe cei care guvernează țara., Toată lumea care se respectă trebuie să facă tot posibilul pentru ca prin artă țara să prospere. Din punctul meu de vedere, cultura este primul pas spre o societate și o mentalitate mai sănătoasă. Anume cultura dezvoltă mentalitatea omului. Istoria mondială cunoaște numeroase exemple în care țări foarte sărace, de rînd cu soluționarea problemelor economice, au găsit posibilități pentru a deschide teatre, filarmonici, pentru ca oamenii să învețe a cugeta și să se dezvolte spiritual.

Eu nu chem să copiem alte țări, însă de ce să nu ne respectăm propria țară și pe noi înșine? De ce să distrugem ceea ce a fost creat decenii în șir? Atunci cînd această greșeală va deveni evidentă pentru cei care, deocamdată, nu înțeleg importanța păstrării patrimoniului muzical național, va fi imposibil să recuperăm cele pierdute. Reiese că autorii noului proiect de lege se opun culturii noastre. Cum se poate ca în Moldova, la radio, să nu existe înregistrări ale muzicii noastre?

Cu regret, compania a fost privată de Orchestra „Folclor”, care a fost transferată la Filarmonică. În actualele condiții din țară, ar fi suficiente trei colective – de muzică populară, corală și simfonică. Cu atît mai mult că orchestra simfonică poate interpreta și alte genuri de muzică, inclusiv ușoară. Însă în prim plan pentru noi rămîne muzica academică moldovenească și cea universală. Eu cred că radioul și televiziunea trebuie să ofere maselor nu doar informații, dar și educație, și cultură.

Un studio a fost deja distrus

Studioul de înregistrări în care lucra Orchestra „Folclor” este practic distrus. Astăzi, acolo e dezastru – tavanul curge, parchetul este umflat. Mai avem încă două studiouri de înregistrări. În unul lucrează Orchestra Simfonică, în celălalt – corul. Dar de ele se folosesc nu doar aceste colective, din toată Moldova vine lumea să facă înregistrări muzicale.

În prezent aceste studiouri au nevoie de aparataj, un pupitru bun, microfoane, pentru ca sunetul să fie la cel mai înalt nivel. Mai ales că pînă la 1989, în studiourile radio nu se făceau înregistrări de muzică academică. Deși aici exista o orchestră, ea înregistra doar muzică populară și ușoară. Iar din anul 1989, după apariția Orchestrei Simfonice Naționale, muzica noastră răsună la radio și TV în țara noastră și în alte țări, grație apartenenței la European Broadcasting Union.

- Dacă vor fi închise cele două colective rămase, cultura națională va fi grav afectată, este convins Gheorghe Mustea. Societatea noastră trebuie să se dezvolte în toate domeniile și în primul rînd în cel al culturii. Importanța colectivelor noastre în soluționarea acestor sarcini este enormă. Fondul radio și TV creat de orchestră și cor reprezintă tezaurul spiritual al țării noastre. În toată lumea cultura este susținută de stat. Ea nu poate exista de una singură. E de datoria statului nostru să susțină și cultura, și nu în ultimul rînd.

Orchestra Simfonică Națională nu e un simplu colectiv concertistic. Noi acumulăm în Fondul radio întregul patrimoniu al țării. Noi creăm pentru viitoarele generații modele de interpretare a operelor noi – un fel de documente muzicale. Este un lucru foarte important pentru cultura muzicală moldovenească și pentru cultură în general.

Eugen Doga: Compozitorilor li se ia mijlocul de muncă

- Cred că mergem pe calea cea ”dreaptă” – distrugem! și-a exprimat indignarea artistul poporului din URSS, academicianul, compozitorul Eugen Doga. Vorbim despre o țară unitară, democratică, unită, despre patriotism. Însă patriotismul începe de la noi, de lațărani, cărora, la vremea lor, li s-a luat pămîntul, acum nouă ni se ia mijlocul de muncă. Dacă nu voi avea posibilitatea să-mi înregistrez muzica, dacă ea nu va putea fi interpretată și oferită poporului, ce sens mai are muzica mea și eu cu ea? Iată de ce nu înțeleg! Au exclus Orchestra „Folclor”, gata – înregistrări de muzică populară nu mai există, acum hai să excludem și aceste colective, și atunci în general nu va mai exista nimic.

În prezent sînt în toi înregistrările muzicii din „Dialogurile dragostei”. Ce fel de dragoste va fi, prieteni? Cum le voi mai înregistra? Nu mai vorbesc despre faptul că pentru aceste înregistrări nu se plătește nimic. Și nimeni nu are de gînd să cumpere și să plătească această muzică.

Eu vorbesc despre mine, deoarece cred că se referă la fiecare dintre noi, compozitorii, și în special ascultătorii, care așteaptă ceva nou. Cineva crede: el nu mai compune. Ba compun! Însă conducătorii noștri consideră că este imposibil de găsit 10 mii de euro pentru a face un pupitru de înregistrări muzicale, dar zeci și chiar sute de mii de euro pentru achiziționarea unor super-„Mercedes”-uri se găsesc.

Pe asta chiar n-o înțeleg! Eu nu-mi pot vinde munca, n-o pot arăta oamenilor. Înainte de a lua unele decizii, rog să fim consultați noi, cei cărora le aparține acest mijloc. Căci să fim lipsiți de orchestră e la fel cu lipsirea compozitorului de mîini, de mijlocul de exprimare. Apeși clapele, dar sunet nu iese. Atunci ce sens are să mai apeși clapele, care-i sensul acestor clape în general, și al nostru, al creatorilor? Iată de ce cer insistent, domnilor conducători, să fim consultați. Dacă veți economisi pentru încă un „Mercedes” din contul lichidării orchestrei, nu cred că se va schimba cumva situația economică a țării.

Economiile trebuie căutate nu în distrugeri, la fel cum nu poți urca sus înjosindu-i pe alții. Trebuie tu însuți să te ridici la un așa nivel, ca să fii mai sus ca alții, dar nu invers – pe toți ceilalți să-i strivești. Noi mergem pe această cale, însă ea este una falsă. Așa nu se poate. Trebuie să ne înălțăm la nivelul la care toate să meargă armonios.

În această țară cultă, care uimește lumea cu arta sa, nu va mai exista artă? Și atunci? Cine va mai avea nevoie de noi? Această țară ne aparține și nouă, și muzica ne aparține. Cer să fie păstrat acest colectiv.

Constantin Moscovici: Și ce oferiți în schimb?

- O noutate foarte neplăcută, regretă artistul poporului din RM Constantin Moscovici. Sper că ea nu se va adeveri, deoarece orchestra Companiei „Teleradio-Moldova”, în frunte cu maestrul Gheorghe Mustea, este o orchestră unică. Sarcina ei principală este să păstreze și să arhiveze întregul material muzical, să le ofere multor compozitori și interpreți posibilitatea de a păstra creația și a o transmite în arhivă. Închipuiți-vă că această orchestră nu mai există…

Nu știu cine a inventat această lege, dar, cu siguranță, nu oameni din domeniul artei. Cred că ei habar nu au ce este cultura, căci pentru a lua și a șterge, a arunca în stradă o mulțime de oameni, trebuie să existe argumente și temeiuri dure. Elementar – dacă vreți să distrugeți orchestra, ce propuneți în schimb? Există o alternativă sau nu?

Pentru mine personal orchestra condusă de Gheorghe Mustea este un colectiv compus din muzicieni profesioniști, care petrec mult timp în studio, oameni care creează adevărată artă. Am avut fericirea să lucrez cu ei. Am avut multe proiecte comune, chiar și ieșiri în afara țării. Mă bucur că la 5 martie voi avea cu ei un concert, orchestra mă va acompania la Filarmonica Națională. Interpretăm un program divers, la care participă mulți dintre interpreții noștri. Aș dori să se găsească soluții rezonabile pentru această problemă. Orice problemă poate fi examinată din diferite unghiuri, spre a găsi soluția corectă.

Constantin Rusnac: Nu cultura depinde de economie, ci economia de cultură

- Nu mă miră acest fapt. Dacă la putere vin oameni lipsiți de cultură elementară, ei judecă astfel, consideră compozitorul Constantin Rusnac, secretar general al Comisiei Naționale UNESCO, președintele Consiliului Național Delphic, profesor. Cum poți ucide un colectiv care există de mult timp și aduce mult folos? Există deja o experiență – a existat, la Compania „Teleradio-Moldova”, Orchestra de Muzică Populară „Folclor”, care an de an înregistra sute de opere muzicale culese din popor și întoarse apoi poporului. Au ucis-o. Astăzi ea lucrează la Filarmonică, concertează, însă ascultătorii radioului nu o mai pot auzi.

Mult timp am tot spus că nu cultura depinde de economie, ci economia depinde direct de cultură. Dacă cineva dorește să facă reforme, trebuie să analizeze profund realitatea altor țări. Dacă ar fi să facem o analiză a țărilor dezvoltate din punct de vedere economic, vom vedea că sînt anume acele țări în care există cele mai multe orchestre simfonice, teatre și biblioteci, deoarece aceste țări au și cea mai dezvoltată cultură, totul depinde de cultură. Un om cult nu va permite corupției să-l domine. Nici nu se va vorbi despre corupție, dacă persoana are o cultură înaltă, căci e de rușine. Însă ei nu înțeleg că e rușinos.

Cum e posibil? Noi și așa avem o orchestră simfonică la Filarmonică, una de cameră la Sala cu Orgă și orchestra simfonică a Companiei „Teleradio-Moldova”. Dacă aceasta va fi închisă, vor rămîne două, după care vor fi lichidate și ele, dat fiind că sălile nu sînt pline întotdeauna. Și atunci ne vor spune: „La ce ne trebuie, dacă sălile nu sînt pline?” Toată lumea știe că orchestrele simfonice, teatrele și bibliotecile nu aduc profit financiar. Dar ele aduc un alt profit, mult mai de preț – uman, ele dezvoltă cultura poporului.

Sînt revoltat – cui i-a venit în cap această idee? În 2004, fiind viceministru al culturii, am avut o idee – să creez orchestre simfonice la Bălți și Cahul, fie și de cameră, pentru început. Este o rușine să nu avem orchestre în asemenea orașe. Din păcate, nu am reușit. Eu cred că oamenii care înțeleg ceva trebuie să se pronunțe în apărarea colectivelor de la „Teleradio-Moldova”. Mai mult, trebuie să întoarcem orchestra „Folclor”, căci acolo nu există nici măcar un fond de înregistrări. Este cel vechi, pe care îl tot pun pe post. Dar e vorba despre fondul de aur.

Am fost în studioul în care cîndva repeta și înregistra orchestra „Folclor”. Era unul de clasă. M-am îngrozit de ce am văzut – ploua ca afară. Parchetul era distrus. Să-mi fi spus cineva, nu-l credeam. De aceea trebuie să atragem atenția autorităților statului asupra faptului că este necesar să înțeleagă cum trebuie să guvernezi bine și din punct de vedere economic, dar și din cel de ridicare a nivelului de cultură, pentru că (mă voi repeta) totul depinde de cultură.

Ghenadie Ciobanu: Vom obține nu economie, ci pierderi

- Desigur, pentru noi, muzicienii, și în special compozitorii, este dureros să auzim că este lichidată o orchestră care ani în șir a înregistrat nu numai muzică de a noastră, dar și clasică, europeană – muzică diversă, inclusiv a autorilor moldoveni, recunoaște compozitorul Ghenadie Ciobanu, ex-ministru al culturii, președintele de onoare al Uniunii Compozitorilor, profesor. În caz contrar, nu am avea un patrimoniu muzical, o documentare a acestui patrimoniu. Fără el, astăzi nu am putea vorbi despre o pleiadă întreagă de compozitori care au lăsat în urma lor diverse genuri muzicale. Este vorba despre toate genurile de muzică simfonică, corală, camerală înregistrate de muzicienii din această orchestră.

Începînd cu anul1990, era o fericire că avem o orchestră care înregistrează și că putem audia aceste opere, operele noastre, să le putem arăta. Grație acestui fapt, ele au devenit cunoscute peste hotare, căci în prezent Republica Moldova colaborează cu European Broadcasting Union și înregistrările de la festivalurile noastre, alte evenimente culturale, ajung peste hotare. Toate datorită orchestrei, deoarece ea face înregistrări de calitate.

Desigur, ne bucură faptul că avem și alte colective, să zicem orchestra Filarmonicii, dar ea este specializată în concerte pentru publicul larg. Nu dispune de posibilități și timp pentru înregistrări. Există țări în care orchestra filarmonicii face și înregistrări. Noi însă trebuie să fim fericiți că în țară există o orchestră care înregistrează muzică. Mai mult, această orchestră mai și concertează. Are un sezon artistic, activitate concertistică, diverse cicluri, care au loc nemijlocit în studio, eu am participat la ele.

Economia de pe urma închiderii colectivului va fi, fără îndoială, mică. Nu pot înțelege la ce bun toate acestea? Eu chiar am calculat că vom avea nu economie, ci pierderi, pentru că, vorbind despre colaborări europene și condiții, noi nu putem face abstracție de dreptul de autor – unul dintre cele mai importante drepturi protejate de toate actele legislative, fie ele europene, americane etc. Dacă vom lua înregistrările altor orchestre pentru a le pune pe post, va trebui să achităm drepturile de autor. Este vorba despre drepturile conexe ale orchestrei. Drepturile de autor aparțin muzicienilor a căror muzică este pusă pe post. Dar cine va înregistra muzica autorilor moldoveni? Adică rămînem fără patrimoniul cultural. Vor fi niște înregistrări ocazionale, sporadice – de la niște concerte ale unor colective. Dar noi încă nu avem echipamentele tehnice necesare pentru a face înregistrări de calitate în timpul concertelor.

Orchestra făcea, într-un studio prost echipat, un lucru uimitor și întregea, prin energia sa, lipsurile tehnice. Dacă vom fi lipsiți de acest colectiv, vom suporta pierderi mari. Și financiare, dacă ținem cont de drepturile de autor și conexe, adică Moldova se poate pomeni în această situație cum numai va intra pe domeniul juridic (deocamdată nu am ajuns acolo, putem face tot ce dorim). Dar cum numai vom intra pe domeniul juridic european, imediat va trebui să achităm drepturile de autor și conexe. Adică, pui pe post un colectiv străin, care interpretează o simfonie de Beethoven – acestui colectiv va trebui să-i plătim bani. Dar orchestrei noastre nu e nevoie să-i plătim, pentru că ea este salarizată de stat (cunoaștem despre ce salariu e vorba). Am simplificat, pentru o înțelegere mai ușoară.

În țările civilizate au fost cazuri cînd erau închise colective care lucrau la radio și TV. Pierderile rezultate au fost foarte mari. Spre exemplu, în cartea compozitorului cu renume mondial Roman Vlad (compozitor italian de origine română, născut la Cernăuți) este descris cum colectivul radioului și televiziunii italiene a fost închis pentru o perioadă. Autorul descrie pierderile enorme suportate de arta Italiei, în special de cea componistică.

Oare n-ar fi cazul să ascultăm profesioniștii, care susțin că va însemna o pierdere? Să transformăm televiziunea în una pur informativă, fără artă, cel puțin fără muzică, fără colective – nu știu dacă e o idee foarte profesională și foarte necesară societății noastre…

Va suporta pierderi evidente și creația componistică, și patrimoniul cultural, deoarece nu vom mai documenta și înregistra în primul rînd muzica moldovenească. Aceasta înseamnă că compozitorii moldoveni, în special cei tineri, se vor orienta spre alte orchestre și alte colective ori nu vor mai compune muzică simfonică. În plus, această orchestră înregistrează muzică inclusiv a compozitorilor tineri. Ea interpretează chiar și lucrările de diplomă ale studenților Academiei de Muzică din Moldova. De facto, ea face o muncă enormă – oamenii aud în premieră cum sună compozițiile lor și acesta e un lucru e foarte important.

Și toate acestea nu vor mai fi? Dacă se va întîmpla, se vor reduce oportunitățile tinerilor compozitori și ale compozitorilor în general. Iar dacă se reduc oportunitățile, oamenii imediat încep să caute unde există mai multe oportunități și încearcă să-și pompeze încolo munca, energia etc. Cred că ideea închiderii acestor colective nu este bună, ele trebuie păstrate. Nu e ceva foarte costisitor, în timp ce arta moldovenească ar avea de cîștigat mult mai mult.