Opriți Eurovisionul, vreau să cobor!

Emoțiile au trecut, piesele au fost cîntate, interpreții au revenit acasă, scandalurile fără precedent au luat sfîrșit, dar gustul amar după Eurovision 2022 a rămas. Dar să încercăm să aflăm ce s-a întîmplat cu cel mai prestigios, pînă nu demult, concurs de cîntece din Europa.

Ne-am obișnuit cu faptul că în fiecare an publicul nu numai din Europa, ci și din întreaga lume, așteaptă cu nerăbdare cel mai important concurs muzical – Eurovision Song Contest.

Ne-am obișnuit cu faptul că artiștii se pregătesc întotdeauna foarte minuțios de show, iar statutul de reprezentant al țării este atît de onorabil, încît pentru deținerea sa se duce o luptă forte serioasă.

Mulți ani, Eurovision a fost o platformă excelentă de lansare pentru orice artist. Ani de zile, pe scena acestui concurs au urcat artiștii, care au devenit apoi modele pentru tinerii interpreți.

Anual, finala concursului este urmărită de circa 600 milioane de persoane din întreaga lume. Publicul din Europa și Australia are șansa să își voteze favoritul prin intermediul televotingului.

Cu toate acestea, nu putem să nu observăm și un alt moment: în fiecare an concursul își dezamăgește tot mai mult publicul și își pierde din popularitate. În ceea ce privește ediția din acest an, chiar înainte de a începe, mulți spectatori fideli au spus că rezultatul se cunoaște în avans. Și nu este vorba despre talentul remarcabil al cîștigătorului, despre abilitățile vocale unice sau despre componenta muzicală extraordinară, inovatoare a numărului, ci despre politică. Adică, este vorba despre aceea ce nu a fost inițial stabilit în principiile concursului de cîntece.

Eurovision împlinește 66 de ani! A supraviețuit primului zbor al omului în spațiu, prăbușirea Zidului Berlinului, prăbușirea URSS și a taberei socialiste, 9 septembrie 2001 și multe alte evenimente care au schimbat pentru totdeauna peisajul istoric al lumii. Ne putem aștepta ca concursul în sine să rămînă neschimbat?

Însă cît de bine a început totul! Primul concurs Eurovision a avut loc la Lugano, Elveția, pe 24 mai 1956. Atunci au participat doar șapte țări. Acum, lista țărilor care au participat la aceasta cel puțin o dată depășește 50.

Cîștigătorii sau cîntecele lor au devenit superstaruri internaționale sau cel puțin au cîștigat faima la nivel național sau chiar paneuropean, deoarece nivelul interpretării lor a fost extrem de înalt.

Desigur au existat interpreți și cîntece care au cîștigat primul loc, dar cu timpul au fost dați uitării și piese care au ocupat locurile 2, 3, 4 etc., dar s-au dovedit a fi mai bune în clasamente. Cel mai recent exemplu este piesa ”Trenulețul” al artiștilor moldoveni Zdob și Zdub și Frații Advahov care în acest an, potrivit televotingului, s-a clasat pe locul doi.

Cel mai cunoscut cîștigător al acestui concurs, a cărui carieră la nivel internațional a început după această victorie, este trupa suedeză ABBA, care a cîștigat concursul în 1974 cu piesa Waterloo. ABBA a devenit una dintre cele mai de succes trupe din toate timpurile. O altă cîștigătoare celebră, care și-a cîștigat faima și succesul internațional după participarea la concurs, este cîntăreața canadiană Celine Dion, care a reprezentat Elveția în 1988 cu piesa ”Ne partez pas sans moi”.

Mulți alți interpreți au cîștigat concursul la mijlocul carierei lor, cînd aveau deja o reputație. Un exemplu sînt Katrina and the Waves, care a reprezentat Marea Britanie în 1997 cu „Love Shine a Light”, sau compatrioata sa Sandie Shaw, care a cîștigat în 1967 cu „Puppet on a String”.

Și alte cîteva date interesante. Irlanda deține recordul pentru cel mai mare număr de victorii, cîștigînd de șapte ori concursul. Suedia a cîstigat concursul de 6 ori, ultima dată în 2015. Urmează Franța, Luxemburg, Tarile de Jos și Marea Britanie, care au cîștigat de cîte 5 ori fiecare.

Concursul Eurovision Song Contest a fost difuzat în Europa, dar de-a lungul timpului - și în Australia, Canada, Egipt, Hong Kong, India, Iordania, Republica Coreea, Noua Zeelandă și Statele Unite, deși aceste state, în afară de Australia, nu participă la concurs.

În anii 2008 și 2011, a fost înregistrat un număr record de țări participante — 43, după ce, la ediția din 2008, în familia Eurovision au intrat Azerbaidjan și San Marino.

În 1958, a fost introdusă regula ca statul cîștigător să organizeze următoarea ediție a concursului, ceea ce a devenit o oportunitate unică pentru promovarea țării-gazdă ca destinație turistică. Totuși, în istoria Eurovision au existat și excepții de la această regulă: în 1960, 1963, 1972 și 1974 concursul a fost organizat de BBC, deoarece țările învingătoare ale edițiilor anterioare au refuzat să găzduiască concursul, în principal, din cauza cheltuielilor prea mari.

Va avea loc Eurovision în 2023 la Mariupol?

Iată că și de data aceasta nu este deocamdată clar unde ar putea să aibă loc Eurovision 2023. Cîștigătorul concursului Eurovision 2022 de la Torino, după cum bine știți, a devenit Ucraina, reprezentată de formația Kalush Orchestra cu piesa "Stefania".

Preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelensky, a promis că Ucraina va găzdui Eurovision Song Contest „Curajul nostru a impresionat lumea, muzica noastră a cucerit Europa! Anul viitor, Ucraina va găzdui Eurovision! Pentru a treia oară în istorie”, a spus Zelenski pe Telegram.

Mai mult decît atît, șeful statului ucrainean și-ar dori ca acest concurs să fie organizat la Mariupol, oraș care a avut cel mai mult de suferit în urma acțiunilor militare.

Dar dacă vom da la o parte retorica, spusă în febra bucuriei din cauza victoriei, și vom reveni la realitatea dură, atunci întrebarea unde va avea loc următoare ediție a concursului rămîne deschisă. Pentru că nu se știe în ce granițe va exista Ucraina în 2023 și dacă va avea suficientă putere și mijloace pentru a se ocupa de cîntece și festivaluri.

Zelensky are dreptate că Ucraina a cîștigat într-adevăr concursul de trei ori. Prima dată a fost în 2004. Minunata interpretă Ruslana, cu vocea sa puternică, a rămas mult timp în memoria publicului.

A doua oară a fost în 2016. După ce Rusia a declarat Crimeea drept teritoriul său, cîntăreața Jamala cu piesa "1944" despre deportarea tătarilor din Crimeea a ocupat primul loc. Această decizie a fost deja atunci privită nu numai ca o evaluare a calităților artistice ale cîntăreței, ci și ca un semn de simpatie și sprijin pentru poporul ucrainean. Adică, deja atunci concursul avea o ușoară conotație politică.

Anul acesta politica a umbrit și restul. Începînd cu faptul că Rusiei nu i s-a permis deloc să participe la competiție, ceea ce a fost o demonstrație deschisă a faptului că Eurovision nu este doar un concurs de estradă, ci și un eveniment politic.

Și, în sfîrșit, acordarea primului loc unei țări care suferă din cauza unui conflict militar pe teritoriul. Este simbolic, desigur, dar dacă anunțați cîștigătorii numai în baza acestui fapt, atunci mai are sens ca toți ceilalți să lupte pentru victorie? Să-i alegi pe cei mai buni, să te pregătești, să repeți, să te străduiești să fii cel mai bun?

Vot scandalos

Cîntecul cîștigător nu și-l va aduce aminte nimeni după un timp oarecare. Dar scandalurile care au zguduit procesul de votare vor rămîne mult timp în memorie.

Pe lîngă faptul că Eurovision Song Contest este concursul care adună la un loc cele mai bune voci din întreaga Europă, acesta este tangențial și un concurs geopolitic în care țările își votează vecinii.

De-a lungul timpului, concursul a cunoscut mai multe scandaluri, însă așa ca în acest an, nu s-a mai întîmplat niciodată.

Prin decizia organizatorului - Uniunea Europeană de Radio și Televiziune (EBU), juriile naționale din șase țări au fost eliminate din concurs.

„După cea de-a doua repetiție generală a celei de-a doua semifinale a concursului Eurovision 2022, au fost identificate anumite nereguli în procesul de votare în șase țări. Pentru a respecta Instrucțiunile de vot ale Concursului, EBU a lucrat cu partenerul său de vot și a calculat un rezultat agregat, substitut pentru fiecare țară în cauză atît pentru a doua semifinală, cît și pentru marea finală. Acest proces a fost recunoscut de Monitorul Independent de Votare”, se arată în comunicatul de presă al EBU.

În comunicat nu se menționează concret care jurii au fost descalificate, dar o publicație specializată în Eurovision declară că e vorba despre juriul din România, alături de cel din Azerbaidjan, Georgia, Muntenegru, Polonia, România și San Marino.

Uniunea Europeană de Radio și Televiziune a mai anunțat că examinează la modul cel mai serios orice încercare suspectată de manipulare a votului la Concursul Eurovision și are dreptul de a elimina astfel de voturi în conformitate cu Instrucțiunile oficiale de vot, indiferent dacă astfel de voturi ar putea influența sau nu rezultatul final.

După acest anunț, reprezentanţii TVR România au cerut explicaţii organizatorilor Eurovision privind înlocuirea notelor care a fost calculate în mod netransparent.

Într-un comunicat de presă, TVR Romania a prezentat componența juriului României pentru Eurovision și notele acordate pentru fiecare țară în parte. Din juriu au făcut parte artiști precum Sanda Ladoși sau Luminița Anghel, iar juriul a acordat Moldovei cele mai multe puncte - 12.

Cu toate acestea, punctele acordate țării noastre au fost anulate de organizatorii concursului și transmise Ucrainei. Despre acest lucru au declarat reprezentanții români. Acum ei intenționează să dea în judecată Uniunea Europeană de Radio și Televiziune și nici măcar nu exclud faptul că pe viitor ar putea renunța la participarea la concursul de cîntece.

Un scandal a izbucnit și la noi. Cei care au urmărit concursul au observat că juriul din Republica Moldova nu a acordat niciun punct concurentului din România, Andrei Ionuț Ursu. Iar spectatorii moldoveni i-au acordat 10 puncte. Votul juriului moldovenesc a provocat o reacție negativă din partea publicului. Drept urmare, Compania "Teleradio-Moldova" a fost nevoită să inițieze o anchetă internă pentru a afla cum a distribuit juriul punctele.

Nemulțumiri față de deciziile juriului național au existat și în Ucraina.. De exemplu, Ministrul Culturii, Oleksandr Tkacenko, a numit drept o „rușine” faptul că juriul din Kiev nu a acordat niciun punct concurenților din Polonia și Lituania, două țări care sprijină ferm Ucraina în ultima perioadă.

Deși acest scandal a dezamăgit cu siguranță publicul fidel al concursului, acesta nu este singurul motiv pentru a întoarce spatele concursului cîndva îndrăgit. Principala nemulțumire a publicului este cauzată de faptul că în ultimii ani Eurovision a devenit mai mult o platformă de promovare a personajelor neordinare și chiar a persoanelor LGBT.

Concursul talentelor sau show-ul ciudaților?

Dacă la început, datorită Eurovision o lume întreagă cunoștea voci precum ABBA și Celine Dion, în ultimii ani acest concurs s-a transformat într-o piesă de teatru în care rolul principal este cîștigat de cei care se deosebesc de ceilalți.

Totul a început în 1998, cînd concursul a fost cîștigat de reprezentantul Israelului, Dana International cu melodia ”Diva”. Aceasta a fost prima dată în istoria concursului cînd marele cîștigător a devenit un transexual.

Dana International (cu numele adevărat Sharon Cohen, numele la naștere Yaron Cohen) a reuşit să acumuleze 174 de puncte.

Piesa sa a fost inclusă în lista celor mai bune 14 melodii cîştigătoare ale concursului, din toate timpurile. După victoria cu cîntecul “Diva”, artista, atît de blamată în ţara sa de origine, a avut foarte multe turnee pe Bătrînului Continent, devenind un fel de “păpuşă a Europei”.

Din acest moment de cotitură pentru concurs, totul s-a schimbat - pe scenă își fac apariția personaje tot mai neobișnuite care șochează, indignează și uneori chiar provoacă repulsie.

Astfel, în 2006, concursul este cîștigat de reprezentanții Finlandei, formația Lordi cu melodia ”Hard Rock Hallelujah”. Membrii acesteia au șocat Europa prin costumele de monștri pe care le îmbracă la fiecare apariție pe scenă și în imaginile publicitare.

Un an mai tîrziu, concursul este cîștigat de reprezentanta Serbiei, Marija Šerifović cu melodia „Molitva” (Молитва). Deși la acea vreme circulau mai multe zvonuri privind orientarea sexuală a acesteia, artista a recunoscut că face parte din comunitatea LGBT abia într-un film autobiografic lansat în 2015.

În 2014, Eurovisionul a fost cîștigat de Conchita Wurst cu melodia „Rise like a Phoenix", un transsexual austriac cu numele adevărat Thomas „Tom" Neuwirth. Bărbatul cu barbă, unghii vopsite, sutien fals și haine feminine a intrat în istorie drept al doilea transsexual care a cîștigat Eurovisionul, după Dana International (Israel) în 1998.

Pe scena Eurovision s-au perindat mulți reprezentanți ai LGBT, însă în acest an concursul s-a transformat într-o adevărată paradă a persoanelor cu orientare netradițională. Publicația internațională The Telegraph scrie într-un articol că cititorii săi au comparat ediția Eurovision din acest an cu o „paradă a perverșilor”.

”Paradoxal, dar obsesia pentru „diversitate” face ca Eurovisionul să devină foarte monoton”, scrie publicația.

Anul acesta pe scenă au fost de toate, de la numere în care au promovat sexualitatea, pînă la prestații în care bărbații au fost îmbrăcați în rochii turnate cu cristale (Sheldon Riley - reprezentantul Australiei) sau oameni costumați în lupi-banane (trupa Subwoolfer din Norvegia).

Iar evoluția reprezentanților San Marino, trupa Achille Lauro, cu siguranță i-a șocat pe mulți. Prestația artiștilor care au urcat pe scenă îmbrăcați în haine extravagante și cu machiaj excentric a ieșit de sub control în momentul în care la final solistul îl sărută pasional pe chitarist.

În acest moment cu siguranță mulți dintre cei care au urmărit show-ul au exclamat: ”Opriți Eurovisionul, vreau să cobor!”.

Republica Moldova adaugă sare și piper

Dar pe noi, desigur, în această istorie, ne interesează cel mai mult țara noastră și prezentarea sa la concursul european de cîntece.

Republica Moldova a participat pentru prima dată la Eurovision în anul 2005 fiind reprezentată de trupa Zdob și Zdub și de bunica de la Văleni cu melodia ”Boonika bate doba”. Ei au reușit să ocupe locul 2 cu 207 de puncte în semifinală (după România) și pe locul 6 în finală cu 148 de puncte.

Republica Moldova i-a trimis la Eurovision 2006 pe Arsenium (fostul solist al trepei O-Zone), Natalia Gordienko și pe rapperul român Connect-R cu melodia ”Loca” (locul 20).

La Eurovision 2007 Republica Moldova a fost reprezentată de Natalia Barbu cu melodia Fight care s-a clasat pe locul 10.

În 2008, Geta Burlacu cu melodia ”A Century of Love” nu s-a calificat în marea finală.

La 2009 țara noastră a trimis-o pe Nelly Ciobanu cu melodia ”Hora Din Moldova”, care a obținut locul 14. În prezent, melodia ”Hora Din Moldova” a devenit un simbol al țării noastre și este cîntată nu doar la orice petrecere a moldovenilor din țară, dar și în multe state din lume.

În 2010 saxofonististul Serghei Stepanov din formația SunStroke Project (împreună cu Olia Tira) a devenit un fenomen pe internet datorită solo său de 30 de secunde în timpul concursului, fiind numit „The Epic Sax Guy”. La Eurovision, aceștia au obținut locul 22 cu melodia Run Away.

În 2011, la Düsseldorf, Republica Moldova a fost reprezentată din nou de Zdob și Zdud, care au obținut de această data locul 12.

În 2012, Republica Moldova a obținut locul 11, cu Pasha Parfeny și melodia sa ”Lăutar”.

În 2013, Aliona Moon, cea care în 2012 i-a făcut backing vocals lui Pavel, a venit la Malmö cu propria melodie ”A Thousand” și a obținut același rezultat ca anul precedent, locul 11.

În 2014, Cristina Scarlat, cu piesa Wild Soul, nu a reușit să treacă de semifinale.

Iar anul 2017 a devenit unul istoric pentru Republica Moldova. SunStroke Project, cu piesa "Hey, Mamma!", a reușit să ocupe locul 3 cu un număr record de puncte (374) în finala Eurovision de la Kiev, Ucraina. Acesta este cel mai bun loc obținut de Republica Moldova la Concursul Muzical Eurovision.

Fenomenul Zdob și Zdub

Trupa Zdob și Zdub a intrat în Cartea Recordurilor Eurovision. Cum au reușit? Este singura trupă din întreaga istorie a acestui concurs care a ajuns de trei ori în finala Eurovision în trei decenii diferite.

Zdob și Zdub a evoluat în finala Eurovision în 2005 la Kiev, în 2011 la Dusseldorf și anul acesta la Torino.

Ori de cîte ori zdubii au urcat pe scena de la Eurovision, aceștia au făcut un show, care a rămas în memoria spectatorilor și care i-au făcut să se ridice în picioare și să cînte în unison cu artiștii.

Lansat în decembrie anul trecut, piesa „Trenulețul” a fost dedicat redeschiderii legăturii feroviare între capitala Moldovei, Chișinău, și capitala României, București. Premiera clipului „Trenulețul” a coincis cu relansarea cursei de trenuri Chișinău-București.

La vremea respectivă, piesa a fost criticată pentru că părea să promoveze unirea României cu R. Moldova.

Solistul trupei Zdob și Zdub, Roman Iagupov, născut în orașul Volgograd, Rusia, și crescut la Chișinău, avînd o mamă moldoveancă, a insistat că piesa este de fapt despre „trenul cu care călătoresc muzicienii toată viața lor”.

Indiferent de dorința unor persoane de a oferi o notă unionistă acestei piese, un lucru este clar; ”Trenulețul” este melodia care unește inimi, continente, popoare și vise. Ea este melodia care reprezintă întru totul acest concurs muzical. O confirmă și cei de la BBC care, într-o postare după prima semifinală, au scris: "Dacă întrebarea este: ce înseamnă Eurovision?, răspunsul este - acești băieți.

Mai mult decît atît, presa din Polonia a scris că, deși nu erau printre favoriți în ratinguri, Zdob și Zdub împreună cu frații Advahov au demonstrat unei lumi întregi că sînt adevărații învingători ai concursului Eurovision 2022.

Potrivit jurnaliștilor polonezi, rețeta succesului Moldovei a fost o combinație neobișnuită de stil, ținute originale și o energie care a trecut prin ecranele televizoarelor pînă la cei care au privit finala de acasă.

”O melodie specifică care se memorează cu ușurință și te face să o fredonezi continuu, mai ales cu refrenul: "Hey ho! Let's go. Folklore and Rock'n'Roll. Pleacă trenul! Unde ești? Chișinău - București", a cucerit inimile telespectatorilor Eurovision”, spun polonezii.

În timpul prestației artiștilor din Republica Moldova în finală, jurnaliști din toată lumea au dansat la centrul de presă sub această melodie.

Melodia ”Trenulețul” a ridicat nu doar sala în picioare, dar a făcut și întreaga Europă să cînte și să danseze sub ritmul melodiei.

În timpul prestației, sute de oameni au dansat în horă în fața unui ecran mare din orașul englezesc Warwick unde finala era transmisă în direct.

Postarea a adunat mai multe mesaje de încurajare, iar unii au spus că de fapt artiștii moldoveni sînt adevărații învingători ai concursului.

Piesa „Trenulețul” a devenit și una dintre cele mai virale piese pe Spotify. Melodia a ajuns pe locul 4 la categoria Viral Global 50.

În plus, ea se află pe locul patru și în topul celor mai vizualizate prestații din finală – avînd aproape 3 milioane de vizualizări pe pagina oficială de YouTube a Eurovision Song Contest.

Imediat după finală, Președinta Maia Sandu a adresat un mesaj de felicitare trupei „Zdob și Zdub” și Fraților Advahov.

„Mulțumesc Formației „Zdob și Zdub” și Fraților Advahov pentru că, prin energia și talentul vostru, ați urcat Moldova pe locul șapte în finală. Iar votul publicului, care a rezonat cu „Trenulețul” nostru și ne-a dat un număr impresionant de puncte, a demonstrat încă o dată că sîntem o țară europeană și avem o cultură europeană. Ați spart hotarele și tiparele și ați dus, a cîta oară, faima Republicii Moldova în lume. Vă mulțumim că ne-ați făcut să ne simțim mândri și apreciați de o lume întreagă”, a scris Maia Sandu.

La întoarcerea în țară, pentru contribuția substanțială avută în cadrul concursului Eurovision și în semn de apreciere pentru consolidarea imaginii și promovarea culturii Republicii Moldova în străinătate, președintele țării le-a acordat formației Zdob și Zdub și Fraților Advahov „Ordinul de Onoare”.

Un astfel de succes cu adevărat fără precedent și bine meritat al artiștilor moldoveni constă tocmai în faptul că ei sînt adevărați. Plini de viață, sinceri, direcți, talentați și apropiați oamenilor din diferite popoare și culturi. Pentru a atrage atenția ei nu au nevoie să fie ciudați, travestiți sau oricine altcineva.

Asta vor oamenii să audă și să vadă. Ceva viu, sincer și adevărat. Și acesta este unica cale pe care poate merge Eurovision pentru a menține interesul publicului și statutul prestigios. În caz contrar, el este sortit degradării totale.

Cristina Moisei