Opoziția cere bani pentru demontarea puterii

Audio
Opoziția cere bani pentru demontarea puterii

Xenia Florea

Liderul Partidului Platforma „DA”, Andrei Năstase, a postat pe pagina sa de pe o rețea de socializare un mesaj video adresat susținătorilor și simpatizanților săi, cerîndu-le ajutor financiar pentru "rezistența ulterioară și demontarea regimului actual".

„În prezent ne aflăm în toiul luptei împotriva regimului și trebuie să depunem toate eforturile pentru a cîștiga cele mai importante bătălii pentru viitorul nostru”, a declarat el.

Mijloacele bănești, potrivit liderului Platformei „DA”, sînt necesare pentru organizarea acțiunilor de protest, pentru "continuarea luptei noastre comune", pentru achitarea timpului de emisie, tipărirea ziarelor și altor materiale informative, pentru organizarea deplasărilor în localitățile țării etc.

La începutul acestei săptămîni, după întoarcerea de la Strasbourg, unde s-au întîlnit cu reprezentanții Parlamentului European, ai Comisiei Europene și ai Consiliului Europei, liderii opoziției "antisistem" au declarat despre necesitatea continuării luptei în cadrul Mișcării de Rezistență Națională, "căci nu sîntem singuri, cu noi e întreaga lume civilizată".

Putea fi și mai rău

Joia trecută, 5 iulie, la Strasbourg, Parlamentul European a adoptat Rezoluția privind situația din Republica Moldova. În acest document sînt trei puncte-cheie. Momentul №1: pentru prima dată, una dintre instituțiile Uniunii Europene a numit oficial Republica Moldova "stat capturat". În p. 5 al Rezoluției, Parlamentul European își exprimă îngrijorarea în legătură cu deteriorarea standardelor democratice în Republica Moldova și subliniază faptul că „decizia instanțelor de judecată, despre care s-a declarat în mod repetat că se află sub influență politică și sînt controlate, este un exemplu de capturare a statului și denotă criza profundă a instituțiilor din Moldova“.

Termenul "stat capturat" în raport cu Republica Moldova a fost folosit pentru prima dată de către secretarul general al Consiliului Europei, Thorbjørn Jagland, în anul 2015. Dar aceasta a fost opinia separată a politicianului, pe care el şi-a exprimat-o într-un articol scris pentru The New York Times. Pînă în prezent, structurile europene oficiale nu au operat cu acest termen.

Momentul №2: în conformitate cu punctul 9 al Rezoluției, Parlamentul European face apel către Chișinăul oficial să urmeze pe deplin recomandările Comisiei de la Veneția și pe cele ale Biroului OSCE pentru Instituții Democratice şi Drepturile Omului. Acest lucru semnifică că în UE nu s-au împăcat destul cu sistemul electoral mixt şi că Parlamentul European cere în continuare autorităților moldovene să anuleze "mixtul".

Momentul №3: Parlamentul European insistă asupra sancțiunilor financiare împotriva Republicii Moldova. Deputații europeni, cu majoritate de voturi, au cerut Comisiei Europene să suspende orice finanțare pentru Moldova pînă la alegerile parlamentare și să o reia numai dacă viitoarele alegeri vor fi organizate în conformitate cu standardele internaționale și, în cazul în care vor primi o evaluare pozitivă a structurilor internaționale specializate, precum și dacă autoritățile moldovene vor îndeplini o serie de condiții politice. Printre acestea: recunoașterea alegerii primarului Chișinăului, ancheta minuțioasă și imparțială în cazul furtului unui miliard de dolari din sistemul bancar al RM („Autoritățile moldovene au făcut foarte puține progrese în acest sens“, se menționează în Rezoluție), returnarea bunurilor furate, tragerea făptașilor la răspundere, indiferent de afilierea lor politică, asigurarea condițiilor favorabile pentru funcționarea societății civile, consultarea obligatorie cu societatea civilă privind proiectul Codului audiovizualului în noua lui redacție, înainte de adoptarea acesteia, excluderea „reformei cu dublă utilizare“ a spațiului mass-media din Republica Moldova, pentru că, sub masca luptei cu „dezinformarea rusă“, aceasta poate duce la eliminarea surselor mass-media independente, de opoziție și locale care nu dispun de suficiente resurse pentru realizarea cerințelor noului cod.

Apropo, deputaților europeni le-au fost propuse spre examinare 6 versiuni ale Rezoluției cu privire la Republica Moldova, iar documentul aprobat nu este nici pe departe cel mai rigid dintre ele. În alte versiuni ale Rezoluției erau formulări mult mai categorice.

Spre exemplu, Grupul Confederal al Stîngii Unite Europene/Stînga Verde Nordică propunea ca în rezoluție să fie scris că Republica Moldova este condusă de „oligarhia coruptă, care exercită presiuni și persecută opoziția“, precum și să-și exprime îngrijorarea că autoritățile moldovene în cadrul anchetei furtului miliardului, "aparent, nu au prezentat încă o cerere de asistență juridică reciprocă statelor membre UE corespunzătoare și pînă în prezent aşa şi nu au fost furnizate informații privind conturile existente utilizate pentru spălarea mijloacelor financiare furate". Grupul Conservatorilor și Reformiștilor Europeni intenționa să includă în textul final al Rezoluției cerința Comisiei Europene de a revizui întreaga politică privind reformele judiciare și de a "mări nivelul de informare a opiniei publice cu privire la abilitatea organelor judiciare postcomuniste și postsovietice din țările fostului bloc sovietic de a interveni sau de a aboli voința democratică a poporului exprimată în cadrul alegerilor sau ale deciziilor parlamentelor". Și deși nu toți eurodeputații au fost de acord cu anumite puncte ale Rezoluției (așa cum a declarat Doru-Claudian Frunzulică, în urma aplicării sancțiunilor financiare vor suferi nu autoritățile RM, ci în primul rînd cetățenii de rînd) și chiar i-au acuzat pe colegi de standarde duble („Unde a fost indignarea voastră cînd, în anul 2017, pentru prima dată, președintele ales de întregul popor Dodon a fost suspendat temporar din funcție prin decizia Curții Constituționale?“, a spus Udo Voigt, deputat din partea Partidului Național Democrat al Germaniei), 343 de deputați din 538 prezenți au votat pentru document, pe care liderii Partidelor DA, PAS și PLDM l-au numit „condamnare aspră pentru regim“.

"Galben" nu e "roșu"

Comentînd Rezoluția actuală a Parlamentului European, experții politici vorbesc despre cel de-al doilea cartonaș "galben" și despre "pata neagră" pe care Chișinăul oficial le-a primit de la structurile europene. Dar cît de „neagră” este în realitate această pată?

Instituțiile europene au lansat de mai multe ori declarații dure adresate autorităților moldovene. „Dușul rece” a fost aplicat Chișinăului oficial și în anul 2013, cînd Consiliul Europei a adoptat o rezoluție destul de critică privind Moldova, și în anul 2015, cînd Uniunea Europeană deja ne îngheța finanțarea pentru furtul din sistemul bancar, înaintînd și o serie de cerințe. În octombrie 2017, Parlamentul European intenționa, de asemenea, suspendarea acordării asistenței macrofinanciare Moldovei în valoare de 100 de milioane de euro. Argumentele aduse erau: necoordonarea cu Comisia de la Veneția a tranziției la un sistem electoral mixt, deteriorarea statului de drept, a standardelor democratice, lipsa de independență a instanțelor de judecată, cazuri de justiție selectivă ca instrument pentru a exercita presiuni politice asupra oponenților politici, politizarea excesivă a instituțiilor de stat, corupția sistematică etc. În luna februarie a acestui an, Consiliul Uniunii Europene pentru afaceri externe a vorbit în termeni duri despre Moldova, iar în martie, Congresul Autorităților Locale al UE a remarcat „deteriorarea semnificativă a situației privind democrația în RM“.

Instabilitate nu va fi

Reprezentanții puterii afirmă acum că nimic critic nu s-a întîmplat pe data de 5 iulie: UE a înghețat deja asistența financiară pentru Moldova în anul 2015 și nu s-a întîmplat nimic, am supraviețuit, şi că Rezoluția Parlamentului European este realmente o decizie politică, luată în scop electoral, în interesul mai multor formațiuni de opoziție din Republica Moldova.

Astfel, președintele Partidului Democrat din Moldova, Vladimir Plahotniuc, a acuzat Parlamentul European de părtinire politică. „Sînt dezamăgit de faptul că Moldova nu este evaluată în ce priveşte realizările și reformele, ci din punct de vedere subiectiv și politic. Am îndeplinit toate condițiile UE, însă un grup parlamentar care sprijină partidele de opoziție din Moldova a decis că reformele din ultimii ani nu sînt importante, că cetățenii trebuie să sufere în continuare pentru ca partidele PAS și DA să primească dividende electorale”, a declarat el.

Prim-ministrul Pavel Filip a numit Rezoluția Parlamentului European "politizată și incorectă față de Guvern", a propus să împartă responsabilitatea pentru decizia adoptată de organele judiciare din RM privind eliminarea rezultatele alegerilor de la Chișinău și cu partenerii europeni, deoarece reforma în domeniul justiției moldovenești a fost realizată în colaborare cu experții UE și reprezentanții societății civile finanțați din fonduri europene.

„Este nedrept să fie oprit transferul de bani din cauza unei decizii politice absolut subiective, bani ce au fost destinați inclusiv pentru alimentarea suplimentară a copiilor în grădinițe”, a declarat premierul.

Regretul față de decizia UE de a amîna acordarea asistenței macrofinanciare a fost exprimată şi de liderul Partidului Popular European, vicepremierul pentru integrare europeană, Iurie Leancă. Totodată, el pune responsabilitatea pentru ceea ce s-a întîmplat pe seama judecătorilor, din a căror cauză, așa cum a scris el pe rețelele de socializare, "nu e prima oară cînd, din cauza unor judecători, se duc pe apa sîmbetei sute de ore de muncă asiduă. „Prima tranșă ar fi trebuit deja să se afle pe conturile țării noastre. În schimb, avem ceea ce avem. Atît timp cît judecătorii vor lua decizii arbitrare, ţara asta nu are nicio şansă”, a concluzionat el.

Ministrul Finanțelor, Octavian Armașu, într-un interviu pentru postul de televiziune Moldova 1, a spus că, în cazul în care Republica Moldova nu va primi asistența macrofinanciară din partea Uniunii Europene, astfel cum recomandă Rezoluția Parlamentului European, acest lucru nu va crea instabilitate în economia țării. „Din punct de vedere financiar, acești bani sînt, desigur, importanți pentru noi, dar neprimirea lor nu ne va crea o anumită instabilitate. În acest an, am înregistrat o creștere a veniturilor fiscale, depășind cu mult bugetul. Cel puțin 1,5 miliarde de lei vom avea în continuare în plus, ceea ce ne va permite să acoperim deficitul de fonduri din granturile UE“, a declarat ministrul. Iar președintele Parlamentului, Andrian Candu, a promis că Parlamentul Republicii Moldova va adopta în zilele următoare o decizie cu privire la Rezoluția Parlamentului European.

Totodată, unele publicații au remarcat faptul că dezbaterile cu privire la Moldova de la Strasbourg „s-au desfăşurat într-o sală practic goală și că nu au stîrnit interesul deputaților europeni”. Purtătorul de cuvînt al Partidului Democrat, Vitalie Gămurari, a declarat că Rezoluția ar putea „submina în mod semnificativ încrederea moldovenilor în Uniunea Europeană, după ce această încredere a crescut în mod semnificativ în cadrul mandatului actualului guvern“. „Este dificil să le explici cetățenilor de ce au trecut ei prin astfel de reforme grele, ca apoi decizia să fie luată împotriva lor, doar din cauză că acest lucru l-au dorit liderii opoziției, care, desigur, sînt nemulțumiți de faptul că Guvernul și PDM nu au intervenit în decizia instanței de judecată care a invalidat alegerile din Chișinău“, a afirmat el.

„Cînd se spune că mijloacele financiare planificate neprimite de la Uniunea Europeană nu puteau hotărî nimic, că pentru decizia instanței de judecată în privinţa alegerilor din Chișinău vina o poartă însăși UE, care a ajutat la reforma justiției în Moldova, că Maia Sandu și Andrei Năstase au plecat la Strasbourg, au făcut ce au făcut ca Parlamentul European să adopte o decizie politică cu privire la Moldova în favoarea lor – totul este o bravadă”, consideră analistul politic Victor Ciobanu. 343 de eurodeputați din 538 au votat pentru Rezoluția privind Moldova. Adică mai mult de 300 de persoane cu opinii politice diferite dintr-o serie de țări. Să "convertească" un număr atît de mare de oameni Sandu și Năstase, pur și simplu, nu erau în stare. "Semnale" despre faptul că Bruxelles-ul este extrem de nemulțumit de Chișinăul oficial au existat şi înainte. Amintiți-vă de cele 27 de milioane de euro pentru reforma justiției, pe care UE a decis să nu-i ofere Moldovei cu un an în urmă, deoarece nu a văzut progresele înregistrate în reformarea sistemului judiciar. Rezoluția actuală a Parlamentului European nu este doar un semnal, ci o avertizare serioasă. Anularea alegerilor de la Chișinău a umplut complet paharul răbdării Bruxelles-ului, din această cauză a urmat o asemenea evaluare a situației din partea structurilor europene", a opinat Victor Ciobanu.

Înapoi în anul 2015: Bruxelles-ul e pentru "epurare", dar Washingtonul?

Așadar, Uniunea Europeană şi-a format opinia cu privire la situația din Republica Moldova. După toate aparențele, Bruxelles-ul s-a reîntors la poziția pe care o avea la sfîrșitul anului 2015. „Pentru relansarea politică a ţării este nevoie de o nouă generație de politicieni. Trebuie de curățat tot ceea ce are nevoie de curățare”, a declarat atunci Johannes Hahn, comisarul european pentru politica de vecinătate şi negocieri de extindere.

Statele Unite ale Americii însă, la acel moment, au fost împotriva "epurării" spațiului politic al Moldovei, insistînd asupra reconcilierii partidelor aflate în conflict – autoritățile și opoziția, care protesta. Atunci a cîștigat poziția SUA. Cum se va comporta Washingtonul de această dată?

„În principiu, americanii, de asemenea, erau axaţi pe schimbări radicale în Moldova, susține unul dintre reprezentanții opoziției «antisistem». Dar vedeţi şi dvs. că în SUA poate fi observat un anumit haos în politica externă. Există multe dezacorduri cu privire la o serie de probleme din cadrul administrației Trump. În aceste condiții, companiile de lobby la ale căror servicii a apelat conducerea PDM încearcă să atenueze poziția Departamentului de Stat. Cu UE totul este mai clar. Iată doar cifre: Grupul Socialiștilor și Democraților este a doua fracțiune din Parlamentul European și 13 dintre reprezentanții lor au votat pentru Rezoluția cu privire la Republica Moldova, cea mai mare parte s-a abținut, deoarece nu au fost de acord cu suspendarea asistenței macrofinanciare pentru Moldova, dar în rest evaluarea situației la ei este la fel (cu excepția cîtorva deputați din România) și doar o mică parte dintre membrii acestei fracțiuni au votat împotrivă. Cred că la mai multe din partea UE pînă la alegerile parlamentare nu ar trebui să ne așteptăm. Da, prin culoarele Uniunii Europene se vorbește despre o posibilă introducere a sancțiunilor personale împotriva unor politicieni de-ai noștri sau chiar despre anularea călătoriilor fără viză, însă acestea sînt doar opinii separate, iar astfel de proceduri sînt foarte lungi și complicate. În ceea ce privește Departamentul de Stat, cred că acesta nu va interveni, deci acum totul depinde de noi.”

Potrivit unor experți moldoveni, Washingtonul a planificat să înlăture echipa de democrați din politică după alegerile parlamentare: era preconizată crearea unei coaliții largi "proeuropene" PAS-DA cu participarea PDM-ului "epurat". Acum însă acest plan nu mai este actual. Potrivit informațiilor noastre, liderii PDM au fost de acord să introducă al doilea tur de scrutin la alegerile parlamentare în circumscripțiile electorale uninominale dacă partenerii străini i-ar fi așezat la masa negocierilor cu liderii opoziției "antisistem". Însă, după refuzul PAS și DA de a purta discuții și hotărîrea judecătorească privind anularea alegerilor locale din Chișinău, despre o coaliție postelectorală conform planului SUA nu se mai discută.

În aceste condiții, am primit opinia a două grupuri de comentatori politici:

Persoane din anturajul PDM vorbesc despre faptul că este evident că a venit timpul ca PDM să nu prea acorde mare atenție la ce sugerează "partenerii străini", ci să promoveze o politică independentă în interiorul țării, în special în ceea ce privește dezvoltarea economică. Pentru aceasta trebuie abordate mai rațional problemele ce vizează îmbunătățirea sistemului financiar, a cărui dezvoltare este limitată de Memorandumul cu FMI. Este timpul să acordăm mai puțină atenție consultărilor "partenerilor de dezvoltare" și, într-un timp scurt, să luăm măsuri de egalizare a condițiilor de creditare în lei și în valută străină a agenților economici și a familiilor. Trebuie transferate rapid în lei toate calculele din economie și reduse drastic ratele de credit. Din fericire, rezervele valutare ale țării (chiar și după furtul miliardului) depășesc aproape de trei ori standardele FMI-ului. Dacă vom reuși să obținem succese rapide în dezvoltarea economiei, în crearea locurilor de muncă și în îmbunătățirea vieții oamenilor, atunci partidul de guvernămînt va putea vorbi mai încrezător cu străinii.  

Liderii de opinie de dreapta recomandă partidelor PAS și DA să recurgă la măsuri extraordinare și să boicoteze alegerile parlamentare din anul 2018, deoarece acestea nu mai au niciun sens: exemplul Chișinăului a arătat ce instrumente pot fi folosite în circumscripțiile uninominale. Reprezentanții PAS și DA sînt pregătiți pentru o astfel de mișcare, dar spun că au nevoie de garanții din partea partenerilor străini că viitoarele alegeri nu vor fi recunoscute. Asemenea garanții însă nu există. „Cu siguranță, vor apărea 40 de partide de buzunar și mulți candidați independenți, PSRM și, cel mai probabil, Partidul Comuniștilor vor participa, de asemenea, la alegeri. Ca urmare, în condițiile unui boicot parțial, autoritățile vor putea desfășura alegeri relativ oneste”, a punctat interlocutorul nostru.

Așadar, această toamnă promite să fie „fierbinte“: opoziţia „antisistem“ are o anumită „carte blanche” din partea partenerilor externi, conducerea PDM-ului nu este de acord categoric cu planurile Bruxelles-ului și cu cele ale Washingtonului în privința sa, a ridicat mizele la jocul electoral, în plus, după cum a declarat liderul Platformei DA, Andrei Năstase, într-un interviu pentru tribuna.md, starea de spirit a cetățenilor este „aproape de a exploda“: „Acum, reprezentanții Comitetului de Rezistență Națională analizează situația şi menţionează că s-ar putea ca oamenii să nu mai asculte apelurile de a protesta pașnic“.

Între timp, cît durează acalmia de vară, acesta a decis să înceapă colectarea banilor pentru viitoarea „revoluție“.

Citește-ne pe Twitter, dacă vrei să afli mai multe

Ați găsit o eroare în text? Marcați-o și tastați Ctrl+Enter

Mai multe

Sondaj Toate

load