Oleg Ozerov: Rusia nu le impune partenerilor săi o alegere geopolitică fără drep de apel

La întrebările site-ului Noi.md a răspuns Ambasadorul Extraordinar și Plenipotențiar al Federației Ruse în Republica Moldova, Oleg Ozerov.

Oleg Borisovici, recent, președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, a primit scrisorile de acreditare de la mai mulți ambasadori străini, însă dumneavoastră ați lipsit din nou. Mai există asemenea precedente în practica diplomatică mondială? Și cît de mult vă împiedică o astfel de situație în activitatea dumneavoastră?

Există norme general acceptate de comunicare diplomatică între state. Respectarea lor ține de o politețe internațională elementară, care nu ar trebui să depindă de starea actuală a relațiilor bilaterale. De exemplu, ambasadorul Rusiei în SUA, A.N. Darciev, a înmînat scrisorile de acreditare șefului administrației republicane, în ciuda faptului că în documentele doctrinale americane țara noastră este etichetată ca inamic. Autoritățile moldovenești, să spunem așa, aderă la o interpretare foarte „originală” a dreptului internațional, care nu este susținută nici de documente fundamentale, nici de o practică general recunoscută. Nu cunosc astfel de cazuri. Se pare că acest incident „chișinăuian” va trebui consemnat în analele istoriei.

Cu toate acestea, situația cu privire la scrisorile de acreditare nu împiedică prea mult activitatea misiunii diplomatice ruse – avînd în vedere că partea moldovenească mi-a acordat agrementul și acreditarea. Este un detaliu elocvent faptul că sînt chemat la Ministerul Afacerilor Externe local anume în calitate de Ambasador Extraordinar și Plenipotențiar al Federației Ruse. Am un cerc larg de cunoștințe în corpul diplomatic și în rîndul reprezentanților forțelor social-politice.

Din păcate, în ultima vreme, relațiile moldo-ruse nu se îmbunătățesc, ci devin tot mai tensionate. Care credeți că este motivul? Există și aspecte pozitive?

Cu regret, trebuie să constatăm că relațiile ruso-moldovenești se află la cel mai scăzut nivel din istoria modernă. Vina pentru această situație nu aparține nicidecum părții ruse: Moscova nu a făcut niciun pas dușmănos față de Chișinău. Conform principiului reciprocității, ne-am limitat la măsuri-oglindă, ca răspuns la restricțiile impuse împotriva noastră. Plecăm de la premisa că Tratatul de Prietenie și Cooperare din 2001 rămîne în vigoare, în baza căruia Rusia se angajează să respecte independența, suveranitatea și integritatea teritorială a republicii.

Se pare că acest curs distructiv al autorităților moldovenești este dictat în mare parte de forțe externe, în special de Bruxelles, care sînt antrenate într-o confruntare anti-rusă interminabilă. Între timp, pentru mulți devine evident că liberal-globaliștii – cu care Chișinăul are legături strînse – sînt sortiți unei înfrîngeri istorice. Abordările lor neocoloniale, menite să mențină dominația Occidentului colectiv, sînt respinse categoric de „majoritatea mondială”, care se unește în baza apărării dreptului internațional și a promovării unei cooperări egale și reciproc avantajoase. Această tendință a fost demonstrată elocvent de summit-ul SCO de la Tianjin, care a avut loc între 31 august și 1 septembrie 2025 și a reunit aproximativ 20 de lideri de state din regiune, precum și șefi ai unor organizații internaționale.

În plus, concepțiile globaliste provoacă o rezistență crescîndă chiar în interiorul lumii occidentale. Creșterea popularității forțelor conservatoare și orientate național, care are loc peste tot, nu este o aberație temporară, ci un simptom al unei crize profunde și sistemice a ideologiei liberale în varianta sa sorosistă.

Dacă conducerea Moldovei, conform declarațiilor oficiale, pune cu adevărat pe primul loc securitatea și bunăstarea cetățenilor moldoveni, ea ar trebui să evalueze cu luciditate realitățile actuale și riscurile legate de transformarea țării într-un cap de pod anti-rusesc agresiv. Este în interesul Chișinăului să-și demonstreze disponibilitatea pentru un dialog constructiv și respectuos, bazat pe respectarea integrității teritoriale, a suveranității și a statutului de neutralitate. Moscova este pregătită pentru o astfel de discuție.

În ciuda logisticii complicate și a deteriorării relațiilor comercial-economice dintre țările noastre, mărfurile rusești totuși apar în magazinele moldovenești. Dar există produse moldovenești în Rusia? Și, dacă da, care sînt acestea și în ce volum?

Conform ultimelor date ale Serviciului Federal Vamal, exportul de produse moldovenești în Rusia a constituit 273,6 milioane de dolari SUA. Această cifră este cu mult sub potențialul de dezvoltare existent al legăturilor noastre economice. Trebuie să recunoaștem că, în ultimii ani, producătorii autohtoni s-au consolidat pe piața rusă, ocupînd noi nișe după plecarea companiilor occidentale. Cu toate acestea, în țara noastră produsele moldovenești de calitate sînt în continuare apreciate. Așadar, în privința articolelor tradiționale, încă mai există posibilități de recuperare a pozițiilor pierdute. Însă această fereastră de oportunitate nu este foarte mare.

Perspectivele unei cooperări economice ruso-moldovenești mai active depind de disponibilitatea Chișinăului de a duce o politică echilibrată și pragmatică în interesul propriilor afaceri. Într-un anumit sens, rezultatele alegerilor vor fi un indicator al existenței unui astfel de vector. În cazul în care omologii noștri vor demonstra după alegeri o astfel de atitudine constructivă, partea rusă este pregătită să răspundă și să ia în considerare măsuri pentru a sprijini suplimentar exporturile moldovenești în țara noastră. Sîntem deschiși, inclusiv, față de reluarea cooperării pe linia Comisiei Interguvernamentale. Considerăm că acest lucru va da un impuls agenților economici locali, care nu sînt deloc favorizați pe piețele UE suprasaturate și monopolizate, dovadă fiind reducerea cronică a comerțului exterior al republicii.

O situație complicată s-a creat pe piața energetică a Moldovei. Recent, a fost retrasă licența companiei „Moldovagaz”, filiala „Gazprom”. Care ar putea fi urmările unei astfel de decizii? Care vor fi acțiunile ulterioare ale părții ruse?

Ne îngrijorează orientarea autorităților moldovenești spre criminalizarea, în fapt, a legăturilor economice și de altă natură cu țara noastră. Demontarea lor este prezentată drept o mare „realizare”, un pas spre obținerea unei oarecare „independențe”, care, în practică, se transformă într-o dependență costisitoare de terți și în pierderi semnificative pentru populație. Astfel, refuzul conducerii pro-occidentale de a cumpăra direct gaz rusesc duce la pierderi anuale pentru bugetul republicii în valoare de 1 miliard de euro.

Pe parcursul anilor de activitate, SA „Moldovagaz” s-a dovedit a fi un participant de încredere pe piața energetică, avînd infrastructura tehnică și competențele necesare. PJSC „Gazprom”, în calitate de cel mai mare acționar al său, și-a îndeplinit cu bună-credință și integral obligațiile contractuale, în ciuda refuzului părții moldovenești de a dialoga pentru a soluționa datoria acumulată. După cum a declarat compania însăși, „Gazprom” va acționa prin toate mijloacele legale disponibile pentru a-și apăra drepturile și interesele legitime.

Foarte curînd în Moldova vor avea loc alegeri parlamentare. Cît de mult s-a complicat activitatea misiunii diplomatice ruse în această perioadă?

Autoritățile moldovenești creează de mult timp numeroase obstacole pentru funcționarea normală a misiunii diplomatice ruse. Să ne amintim că, începînd cu vara anului 2023, au avut loc șase episoade de expulzare a diplomaților ruși din Chișinău – acesta este, probabil, un record pe care nu l-au atins nici cele mai rusofobe guverne occidentale.

Totodată, măsurile restrictive împotriva misiunii diplomatice afectează și cetățenii Republicii Moldova. Să luăm, de exemplu, blocarea continuă de către partea moldovenească a poștei diplomatice ruse, o încălcare fără precedent a Convenției de la Viena din 1961 privind relațiile diplomatice. Acest lucru duce la întîrzieri în prestarea serviciilor consulare, inclusiv la eliberarea documentelor vitale pentru cetățenii ruși și moldoveni. În legătură cu aceasta, am recomandat solicitanților care se confruntă cu dificultăți din această cauză să-și adreseze plîngerile și cererile, inclusiv de natură financiară, în primul rînd autorităților Republicii Moldova.

Care este soarta Casei Ruse din Chișinău? Va fi închisă definitiv?

Pînă în prezent, partea rusă nu a primit notificări oficiale despre intenția Chișinăului de a denunța Acordul privind crearea și funcționarea centrelor culturale din 1998. Din textul acordului reiese clar că acesta nu poate fi reziliat mai devreme de jumătatea anului 2026. Ne bazăm pe faptul că Chișinăul își va confirma, nu doar prin vorbe, ci și prin fapte, atașamentul față de normele dreptului internațional.

Este cunoscut faptul că mulți cetățeni ai Moldovei, inclusiv cu dublă cetățenie, se adresează la secția consulară a ambasadei Rusiei în Republica Moldova pentru servicii consulare. Care servicii sînt cel mai solicitate și cum reușiți să faceți față fluxului de oameni, avînd în vedere reducerea repetată a personalului diplomatic al ambasadei?

După expulzarea în masă a diplomaților ruși în vara anului 2023, am reușit într-un timp scurt să restabilim funcționarea stabilă a secției consulare pe întregul spectru de servicii prestate. Ne ghidăm după maxima lui Suvorov – „nu prin număr, ci prin iscusință”. Puținii angajați fac într-adevăr o muncă considerabilă: de exemplu, în decursul anului trecut am eliberat peste 15 mii de pașapoarte. Acest lucru, apropo, demonstrează cererea pentru cetățenia rusă în rîndul populației republicii.

După cum am menționat deja, în ultimele luni, acțiunile ostile ale Chișinăului de a bloca poșta diplomatică împiedică obținerea la timp a pașapoartelor și a altor documente de către cetățeni. Soluționarea acestei probleme nu depinde de partea rusă.

A mai rămas în vigoare acordul bilateral de asistență juridică reciprocă dintre țările noastre? În ce măsură mai este posibilă pentru cetățenii moldoveni perfectarea procurilor în limba rusă la notarii moldoveni, pentru ca acestea să fie ulterior recunoscute pe teritoriul Rusiei?

Acordul menționat rămîne în vigoare. Orice probleme legate de funcționarea sa ar trebui discutate de către părțile implicate în modul corespunzător, pe canale bilaterale, și nu prin metode de „diplomație cu megafonul”. Sîntem mereu deschiși pentru un dialog constructiv și reciproc respectuos pe probleme de interes comun.

Cît de des reușiți să vizitați Transnistria? Ce mesaje primiți de acolo? Și cum se vede din Tiraspol și de la Moscova soarta viitoare a acestei regiuni?

Informațiile privind vizitele noastre cultural-informative pe malul stîng al Nistrului sînt publice și pot fi găsite pe resursele oficiale ale ambasadei. Astfel, pe 12 septembrie curent, împreună cu conducerea Transnistriei și cu înalții ierarhi ai Bisericii Ortodoxe din Moldova, am participat la evenimentele solemne dedicate împlinirii a 30 de ani de slujire arhierească a Arhiepiscopului de Tiraspol și Dubăsari, Sava.

În contactele noastre, partenerii transnistreni demonstrează o atitudine deschisă spre continuarea cooperării socio-economice și umanitare. În cadrul acestei cooperări sînt implementate programe de ajutor pentru categoriile cele mai vulnerabile ale populației, inclusiv cele legate de asigurarea pensiilor și obținerea asistenței medicale urgente în Rusia. Sînt încurajate proiectele pentru tineri, cele de educație și de apărare a drepturilor omului, și se dezvoltă colaborarea între agenții economici, instituțiile de învățămînt și organizațiile neguvernamentale. În pofida dificultăților logistice obiective, țara noastră continuă să contribuie la livrarea stabilă de gaze naturale pe malul stîng al Nistrului.

Există o strategie generală a Rusiei în relațiile cu republicile post-sovietice sau pentru fiecare republică este elaborată o strategie separată? Care este strategia relațiilor reciproce cu Moldova?

Principiile directoare ale stabilirii relațiilor noastre în spațiul post-sovietic sînt stipulate în Conceptul de politică externă a Federației Ruse, a cărui ultimă versiune a fost adoptată în martie 2023. Documentul subliniază că menținerea relațiilor de bună vecinătate pe termen lung cu țările CSI este un factor esențial pentru asigurarea securității și stabilității statului nostru. În acest sens, un obiectiv prioritar este crearea în vecinătatea apropiată a unei zone de pace, bună vecinătate, dezvoltare durabilă și prosperitate. Aceasta include soluționarea conflictelor, contracararea amenințărilor militare și de altă natură și crearea unui spațiu comun de cooperare reciproc avantajoasă și cuprinzătoare.

Rusia este interesată de relații amicale și previzibile cu toate statele, dar în primul rînd cu țările vecine, inclusiv cu Republica Moldova. Adesea, în Occident, această linie de politică externă este interpretată greșit – chipurile, Moscova pretinde la o „zonă de influență” proprie. Cu toate acestea, noi respectăm interesele naționale ale partenerilor noștri și nu îi obligăm să renunțe la alte direcții de cooperare. Spre deosebire de Uniunea Europeană, care acționează după principiul „cine nu e cu noi, e împotriva noastră”.

Există șanse de normalizare a relațiilor moldo-ruse în cazul în care Republica Moldova rămîne în sfera de influență a Uniunii Europene?

Această întrebare ar trebui adresată direct Bruxelles-ului, care le cere în mod ultimativ subordonaților săi să renunțe la cooperarea cu țara noastră – chiar și atunci cînd acest lucru le provoacă pierderi economice și sociale serioase. Iar noi vedem că, în Moldova, urmărirea vectorului european este însoțită de o înrăutățire a majorității indicatorilor de dezvoltare internă.

Repet – Rusia nu le impune partenerilor săi o alegere geopolitică fără drept de apel. Ne pronunțăm consecvent pentru democratizarea relațiilor internaționale și respectarea dreptului suveran al statelor de a-și construi politica externă pe baza propriilor interese naționale, dar nu a intereselor altora.