O porțiune din Parcul Valea Morilor - ispită pentru mafia imobiliară

În ultima perioada tot mai des sînt înregistrate incendii de vegetație. Cauzele izbucnirii acestora sînt diferite. Însă, ceea ce ține de incendiul care a avut loc pe 24 martie în parcul Valea Morilor, locuitorii din zonă susțin că este vorba de o incendiere intenționeată. Cine își dorește să lichideze pădurea de pini din Valea Morilor - încearcă să facă lumină redacția Noi.md.

În capitala ţării, orașul Chișinău, în anii 50-60 ai secolului al XX-lea au fost construite parcuri minunate cu cascade de lacuri pe rîuri şi rîuleţe. Printre ele pot fi evidenţiate lacurile din parcurile „Valea Trandafirilor”, „Grădina Botanică”, „Valea Morilor”.

În ultimele decenii, majoritatea dintre ele nu au fost îngrijite, ba mai mult decît atît - au fost încetul cu încetul furate de dragul unor construcții, iar drept rezultat, funcționarii care s-au perindat pe la primărie în toți acești ani și-au umplut buzunare în urma înstrăinării terenurilor municipale.

Adesea, pe funcționarii fără scrupule nu i-a oprit nici măcar faptul că aceste terenuri fac parte din lista zonelor, care pot fi afectate de cutremure, inundații și alunecări de teren. Există o zicală la moldoveni: ” Banu-i ochiul dracului!”. Atunci cînd în joc sînt banii, nici măcar legea sau frica de a pierde un post nu îi poate opri pe oameni.

În numele Domnului! Cum se pierd terenurile publice din Chișinău

În ultimii ani, zeci de terenuri situate în zonele centrale ale Capitalei au ajuns, prin anumite scheme dubioase, în mîini private. Fără licitaţie, dar nu fără implicarea unor funcţionari din cadrul Primăriei Chișinău sau chiar a celor din cadrul Guvernului, a unor judecători, avocaţi şi executori judiciari.

Arhitecţii schemei utilizau cu abilitate prevederile din legislaţie. Acaparate în baza unor decizii judecătorești sub pretextul construcției unor lăcașe sfinte (biserici sau mănăstiri), pentru construcția de locuințe pentru tinerele familii, terenurile obţinute gratuit erau ulterior vîndute de cîteva ori în decurs de un an. Întreg procesul este tras la indigo: aceiaşi actori, aceleaşi texte şi formulări – de la depunerea cererii la primărie sau la autoritățile centrale, pînă la hotărîrile instanţelor de judecată şi înregistrarea dreptului de proprietate la Cadastru.

Cum funcționează totul?

La adresa autorităților municipale sau centrale parvine o solicitare pentru ca un teren să fie cedat pentru „nevoile bisericii” sau pentru construcția de locuințe sociale. Prin niște decizii dubioase, terenul este cedat bisericii și ulterior înscris pe numele unui preot sau, în cazul terenurilor pentru nevoi sociale, se ia o hotărîre judecătorească. Ulterior, prin scheme bine puse la punct, aceste terenuri sînt revîndute și ajung în mîinile agenților economici care construiesc pe aceste terenuri complexe locative.

O schemă de acest gen s-a încercat a fi pusă în funcțiune și în sectorul Centru al capitalei, chiar în Parcul Valea Morilor, unde o palmă de pămînt, care în ultimii ani a devenit o ispită „dezgolită” pentru mafia imobiliară. Terenul cu nr. cadastral 0100201953 aparține cu drept de proprietate municipiului Chișinău, avînd statutul de ,,Parc”.

Cu toate acestea, dorința de a construi aici case de locuit este mai presus de orice principiu și lege.

Cum a început totul?

Așa se face că orice palmă de pămînt din inima capitalei este „unsă cu miere” pentru cei care vor să își ridice castele în locurile publice și parcurile din oraș. Deși există prevederi legislative stricte în acest sens, totuși, se găsesc lacune pentru a ocoli aceste prevederi. Deci, dacă pui în capul mesei „Cuvîntul lui Dumnezeu” și ceri un loc de teren pe care să ridici o biserică sau mănăstire cu ajutorul „persoanelor de încredere”, obții loturi de teren chiar și în zonele de parc.

Încă în anul 2014, locuitorii din zonă au scris o plîngere la Procuratura mun. Chișinău cerînd să fie stopată activitatea ilegală a minei de nisip. Unul din semnatari este Mihai Cebotari, care are viziunea sa proprie asupra a ceea ce se întîmplă aici. Potrivit lui Mihai Cebotari, un locuitor din zonă și unul dintre semnatarii plîngerii depuse la Procuratura mun. Chișinău prin care se cerea stoparea activității ilegale a minei, totul a pornit de la dorința unor persoane de a construi pe teritoriul parcului, chiar în spatele centrului expozițional Moldexpo, pe un teren de 1 hectar o construcție, prin ocolirea legii și anume sub pretextul ridicării unei mănăstiri care să poarte numele de Sfîntul Gavriil.

„Potrivit unei hotărîri semnate de premierul de atunci, Vasile Tarlev, (monitorul oficial nr. 120 din 16.08.2002) s-a autorizat indentificarea unui lot de teren pe teritoriul parcului. Front-manul întregii scheme a devenit preotul pe nume Pavel Dodi care a început pregătirile pentru construcția așa zisei mănăstiri. Ulterior, persoanele cointeresate, aflînd că în zonă există pericol de alunecări de teren, au renunțat la ideea construcției așa zisei mănăstiri. Dodi, pentru a nu pierde terenul, a acapărat abuziv un loc de teren ce aparținea unui veteran de război și și-a construit o casă de locuit pe acoperișul căreia a pus o cruce spunînd vecinilor că aceasta este mănăstirea Gavriil”, spune Cebotari.

Potrivit lui Cebotari, preotul a izolat terenul, și-a făcut ogradă și cîteva construcții chiar pe drumul de acces a locuitorilor din zonă spre parc, drum care face parte din terenul public amenajat cu nr. cadastral 0100201.950.

„Deși la 02.09.2004 a fost publicată Hotărîrea Guvernului N978, prin care se interziceau lucrările de construcție în zonele verzi și parcurile orașului, preotul a defrișat mai mulți copaci cu scopul de a-și lărgi teritoriul. Astfel, P. Dodi a tăiat în jur de 20 de copaci de pe teritoriul parcului. Iar după aceasta, în 2007, acesta a scos stratul de pămînt fertil de pe teren și a pus o cruce pe acesta, sub pretextul că este teritoriul mănăstirii a amenajat în zonă o mină de extragere a nisipului”, spune Cebotari.

De la construția unei mănăstiri - la extracția ilegală a nisipului

Într-un timp relativ scurt, pe acest teritoriu și-au făcut apariția utilajele tehnice pentru extracția nisipului, timp de doi ani de aici fiind scoase tone de nisip. Potrivit lui Cebotari, nisipul era dus pe două șantiere de construcție din capitală.

„O mașină cu nisip era vîndută cu 450 de lei, asta în timp ce, în acea perioadă, o mașină de nisip costa în jur de 1200 de lei”, spune Cebotari.

Catastrofa ecologică din Parcul Valea Morilor

În municipiul Chișinău, încă în perioada sovietică, au fost identificate mai multe zone unde era interzisă ridicarea de construcții din trei motive:

• Terenul se află într-o zonă cu factor seismic sporit
• Terenul se află într-o zonă cu eroziune sau cu pericol mare de alunecari de teren, așa numite zone cu soluri problematice
• Teren unde sînt ape subterane, s-au așa numita pînză freatica – zone care sînt mai îmbibate cu apă, au pînza freatică la suprafață.

Zona unde a fost construită așa numita mănăstire „Sfîntul Gavriil” și unde se află o fîșie forestieră cu pini este una dintre cele mai periculoase zone.

Zona pe care se află această carieră de nisip (care în prezent este nefuncțională) este una cu risc mare de alunecări de teren.

Alunecările de teren sînt depla­sări gravitaționale ale maselor de roci, pămînturi sau diverse resturi, pe o pantă.

Asemenea fenomene reprezintă o amenințare majoră la adresa vieții umane, cu efecte devastatoare asupra construcțiilor inginerești (clădiri, șosele, lucrări hidoedilitare, lucrări de artă etc.).

În cazul unor alunecări de teren, în această zonă ar putea fi amenințate cel puțin 20 de gospodării.

Pentru a scădea din riscul alunecărilor de teren, în perioada sovietică aici a fost sădită o pădure mică de pini. Potrivit lui Mihai Cebotari, din cauza activității carierei de nisip, aici s-a format o adevărată catastrofă ecologică. În timpul ploilor abundente, locuitorii din zonă stau cu frica în sîn, oamenilor le este teamă ca, în timpul ploilor abundente, din cauza apei care se adună în cariera de nisip, pămîntul să nu o ia la vale și să distrugă tot ce îi stă în cale.

Așa cum am scris mai sus, în acest sens, pentru a opri o posibilă catastrofă ecologică, localnicii din zonă au făcut un apel la procuratură, cerînd stoparea activității ilegale a minei de nisip (cererea a fost înregistrată la data de 07.01.2014 cu numărul dosarului 259/299/2014). Deși, între timp activitatea minei de nisip a fost stopată, pericolul alunecărilor de teren a rămas, pe motiv că, în timpul ploilor puternice, în mină se adună o cantitate impunătoare de apă.

Echipa Noi.md făcut o solicitare la Procuratura Generală pentru a afla continuitatea acestei plîngeri și dacă a fost realizată vreo investigație în acest sens. Serviciul de presă al Procuraturii ne-a comunicat că nu a găsit în arhivă nicio plîngere de acest gen.

Incendiile din Valea Morilor și distrugerea Pădurii de pini

După ce a fost întreruptă activitatea minei, în pădurea de pini de alături tot mai des au început să izbucnească incendii de vegetație.

Potrivit lui Iurie Mihalachi, locuitor din apropiere, aceste incendii sînt destul de frecvente, iar ultimul care a avut loc în seara zilei de 24 martie trezește foarte multe semne de întrebare.

„Zona aceasta din Buiucanii vechi este o zonă de alunecări de teren, încă pe timpul sovieticilor a fost sădită această pădure pentru ca să nu vină pămîntul la vale. Cu mare regret, primăria a dat locuri de case pe acele dealuri, iar pădurea a rămas neluată de nimeni. De vreo 5-6 ani, acest loc este vînat. Cei care au interese pentru această palmă de pămînt încearcă tot felul de metode. Acesta nu este un simplu spațiu verde. Dacă acești copaci vor fi defrișați, atunci pămîntul va merge la vale și va distruge toate casele din vale. Acest parc permanent cineva vrea să îl taie, să îl ocupe, ca să spună că nu este zonă verde și să obțină permisiunea de a construi. De mai mulți ani, se încendiază intenționat această pădure. Locuitorii din zonă au mai prins persoane care provocau incendii. Cît privește incendiul din acea zi, el a fost aprins din patru locuri odată. Chiar din imaginile video se vede că ardea un cerc în jurul pădurii, iar acesta amenința și casele din apropiere. Era să fie un prăpăd mare pentru că dacă se aprindeau copacii și se pornea vîntul, atunci focul nu ar mai fi putut fi oprit. Aceasta este o tentativă de a arde parcul cu scopul de a-l acapara”, a declarat Mihalachi pentru Noi.md

Contactată de redacție, Liliana Pușcașu, ofițerul de presă al IGSU a declarat că deocamdată nu a fost stabilită cauza izbucnirii incendiului.

„Fie a fost incendiată intenționat, fie e vorba de o scînteie. Și în primul și în al doilea caz este vorba de factorul uman. Nu excludem că totuși este vorba de rea intenție, însă acest verdict trebuie să îl dea organele competente. Sînt materiale care sînt în procedură. Pompierii au menirea să lichideze incendiul și să transmită probele poliției care, ulterior, vor face investigațiile și vor da verdictul. Pot doar să vă spun că în 2022 avem compromise 37 742 de hectare de terenuri, iar pompierii au fost implicați în 5 mii de misiuni pentru lichidarea focarelor de vegetație. Doar pe parcursul zilelor de sîmbătă și dumnică, pompierii au intervenit în 575 de cazuri, fiind compromise peste 4000 de hectare de teren din toată țara”, a declarat Pușcașu.

Dat fiind faptul că terenul este proprietate a municipiului Chișinău, de domeniul public cu statut de ,,Parc” (nr. cadastral 0100201953), această palmă de pămînt este o adevărată comoară pentru mafia imobiliară, care ar visa să își desfășoare aici proiectele sale.

Însă pentru a putea schimba destinația terenului trebuie să fie nimiciți copacii pentru ca acest pămînt să nu mai poată fi numit parc.

Perimetrului Valea Morilor cea mai neprielnic pentru construcții.

Potrivit unor declarații făcute anterior de Victor Popovschi, inginer șef pentru proiecte anti-alunecări de teren SA Intexnauca, specialist cu o experiență de zeci de ani, „în capitală demult nu mai există terenuri potrivite pentru construcții sau cel puțin terenuri ce pot fi utilizate fără a face cercetări și activități suplimentare, deseori extrem de costisitoare. Anterior, Direcția municipală arhitectură, urbanism și relații funciare interzicea construcțiile pe aceste terenuri, acum însă permite”.

„În Chișinău, teritoriile ce nu corespund cerințelor pentru construcții sînt destul de mari”, spune Popovschi.

Potrivit lui Vladimir Polcanov, doctor, conferenţiar universitar, „Chișinăul s-a dezvoltat mulți ani după concepția urbanistică a arhitectului Șciusev, care l-a gîndit ca un mic orășel confortabil, cu o populație de pînă la 300 de mii de oameni. Acum în oraș locuiesc cca un milion de oameni, resursele teritoriale sînt epuizate demult și sînt utilizate terenuri care anterior erau considerate nepotrivite pentru construcții”.

Așa și în cazul pădurii de pini din parcul Valea Morilor, care se încearcă a fi distrusă. În timp ce pentru unii interesele financiare sînt mai presus de toate, ei nu înțeleg că prin aceste interese meschine pun în pericol viața și siguranța oamenilor care trăiesc în zonă.