X 
Transnistria stiri: 1396
Eurovision stiri: 502

O nouă modalitate de a salva. Cum se reformează Serviciul Situații Excepționale?

22 ian. 2019,, 21:42   Societate
6753 1

Indiferent de anotimp, în Moldova, de cele mai multe ori situațiile excepționale țin de incendii – asta în timp ce mai bine de 75% dintre incendii și situații excepționale au loc în sectorul locativ. Iarna salvatorii au un volum mai mare de lucru, și nu doar din cauza fenomenelor nefavorabile ale naturii și a instabilității obișnuite a vremii pe timp de iarnă.

Noi.md a aflat cum se reformează structura specializată a MAI, cu ce probleme se confruntă salvatorii și pompierii moldoveni. În plus, propunem cititorilor se cunoască recomandările lor privind regulile de comportament pe timp de iarnă.

Jocurile cu focul

După recenta reorganizare a organelor afacerilor interne, Serviciul Protecției Civile şi Situaţii Excepţionale a fost subordonat MAI și a primit o nouă denumire – Inspectoratul General pentru Situații Excepționale (IGSE). Statele lui de personal numără cca 2,5 mii de angajați. Una dintre cele mai numeroase verigi ale acestuia este Serviciul Salvatori și Pompieri. În orașe și alte localități au fost dislocate detașamente, precum și multe posturi de luptă cu focul.

Responsabili ai aparatului central IGSE au informat Noi.md că salvatorii și pompierii moldoveni au zilnic circa douăzeci chemări în teren. Iar pe parcursul ultimilor cinci ani ei au mers de peste 50 mii de ori la locul diverselor incendii, accidente sau exerciții tactice. Grație asistenței acordate în timpul incendiilor și a situațiilor excepționale au fost salvate peste 6 mii de persoane.


Dar și pierderile au fost mari: în aceeași perioadă, în Moldova victime ale situaţiilor excepționale (SE) au devenit peste 1,2 mii persoane. În anul 2018 numai din cauza incendiilor și a cauzelor conexe, inclusiv otrăviri și intoxicații cu monoxid de carbon, au decedat peste 60 de persoane. În zona de risc se află, în special, familiile, care au încălzire cu sobe, în care focul se face cu lemne sau cu butelii de gaz.

La solicitarea noastră, angajații departamentului ne-au comunicat cine este mai expus pericolului de incendii și situațiilor de urgență. Statisticile demonstrează că zona celui mai mare risc cuprinde sectorul locativ. Aici au avut loc peste 75% dintre incendii și alte SE înregistrate. Din numărul total de incendii, 40% s-au produs în zonele urbane, 60% – în cele rurale. Potrivit spuselor specialiștilor, de cele mai multe ori incendiile și victimele umane au loc din cauza neatenției în timpul fumatului sau a lucrului cu focul deschis, la utilizarea sobelor deteriorate, nerespectarea regulilor de securitate incendiară la exploatarea rețelelor și a utilajelor electrice.

În ultimii 20 de ani în Moldova au fost desființate cca 400 de subdiviziuni specializate. În special acelea, efectivul cărora se afla la bilanțul administrațiilor publice locale. Ca urmare, raza chemărilor la incendii s-a extins în orașe la 10-15 km, în localitățile rurale - la 40-50 km. În unele localități distanța maximă pînă la locul de dislocare a luptătorilor cu focul ajunge la 60 km. Deși conform normelor această distanță nu trebuie să depășească 3 km. Din această cauză pompierii ajung la locul incendiului cu întîrziere, fapt care face dificilă lupta cu focul, ceea ce duce la pierderea vieților omenești și la daune materiale mari.

Pentru a reduce timpul de reacționare la chemările urgente, autoritățile au decis optimizarea numărului total de salvatori și pompieri. Potrivit IGSE rezultatele nu s-au lăsat așteptate: reținerile și întîrzierile s-au redus simțitor. Unde mai pui, că Departamentul a primit 23 de autospeciale noi. Acestea au fost repartizate între localitățile, care anterior nu au dispus de tehnică modernă pentru intervenții extreme în cazul situațiilor excepționale. Totuși unii pompieri și salvatori încă se mai văd nevoiți să meargă la chemări cu echipamente, termenul de exploatare al cărora a expirat demult.

Clopotele bisericilor pe post de sirene

Implementarea treptată a transformărilor în sfera dată va dura pînă în anul 2020. În această perioadă, cu suportul donatorilor, în Moldova sînt preconizate peste 100 de diviziuni teritoriale speciale, dotate cu tehnică specială și echipamente moderne. Către anul 2020 va fi organizată activitatea posturilor de serviciu, formate de autoritățile locale.

În scopul informării operative a cetățenilor în cazurile de situații excepționale, este reanimat sistemul de informare a populației. Din cele 1,3 mii de sirene necesare, azi funcționează doar o parte, în special la Chișinău și alte orașe. Potrivit angajaților serviciului, în fiecare caz aparte ei caută ieșire din situație. Spre exemplu, în provincie clopotele bisericilor adesea înlocuiesc sirenele.

Este actuală și problema salvării vieților omenești și a lichidării incendiilor în blocurile locative supraetajate. Pentru aceasta IGSE dispune de scări auto, însă doar unele dintre acestea pot fi utilizate la casele, care au mai mult de 9 etaje. Unele unități de salvatori și pompieri în genere nu dispun de scări auto, ceea ce pune la îndoială posibilitatea evacuării locatarilor în cazul inaccesibilității tuturor ieșirilor. În plus, unitățile IGSE resimt lipsa acută a cisternelor auto. Potrivit specialiștilor, termenul de exploatare al multora dintre acestea e expirat acum 15-20 ani.

Este preconizat ca către anul 2020 aceste probleme să fie soluționate. Reformatorii încearcă să depășească atitudinea superficială a multor cetățeni și manageri față de respectarea regulilor de securitate antiincendiară. Căci funcțiile Departamentului nu se reduc doar la lichidarea incendiilor și acțiunile de salvare în cazul accidentelor. Din atribuțiile lui de bază face parte supravegherea asigurării securității la incendii și luarea măsurilor preventive. De aceea, unul dintre scopurile reformei este găsirea unui compromis între pompieri și businessul mic, care nu numai că încalcă regulile antiincendiare, dar și se arată nemulțumit de duritatea acestor cerințe.

Conform modelului românesc

Reforma efectivului Departamentului dat are loc conform standardelor românești. Unitățile renovate ale salvatorilor și pompierilor devin universale, capătă mai multe atribuții ca înainte. Angajații lor trebuie acum să poată acorda primul ajutor medical, să dezgroape surpările și să salveze victimele, să participe la depășirea altor situații de urgență.

Pentru ca pompierii și salvatorii să obțină noi deprinderi, ei beneficiază de anumite stagii și cursuri. Mulți deja au avut specializări peste hotare, unde au aflat cum trebuie salvați oamenii în cazul unor accidente chimice sau rutiere. Colaboratorii serviciului au învățat să aplice aparatul «Cobra», utilizat la descarcerarea victimelor accidentelor rutiere.

Cei de la IGSE subliniază că în prezent problema este foarte acută, mai ales, în privința efectivului operativ. Situația existentă nu corespunde cerințelor tactice, deoarece în timpul chemărilor în teren și a lucrului într-un mediu nefavorabil pentru respirație angajații nu-și pot îndeplini obligațiunile pe deplin.

Anterior efectivul unităților depindea de numărul populației de pe teritoriul deservit și tehnica specială din dotare. Acum se propune să se țină cont și de suprafața teritoriului, de caracteristicile zonei de competență, dar și de un șir de alte criterii. Ca exemplu este invocată Estonia, care are o populație de două ori mai mică, iar numărul unităților de urgență și efectivul lor este comparabil cu cel din Moldova. Sau să zicem Slovenia, unde locuiesc cca 1,8 mil. oameni, dar care dispune de peste1,5 mii de unități speciale.

Una dintre cele mai actuale probleme ale IGSE este protejarea oamenilor de incendii și alte situații excepționale în localitățile rurale îndepărtate. Specialiștii consideră că aici ar trebui să fie mai active autoritățile publice locale, dat fiind faptul că legea pune în sarcina lor deciziile privind serviciile antiincendiare locale și înaintarea propunerilor de îmbunătățire a activității acestora. Astăzi sumele alocate în aceste scopuri constituie în cel mai bun caz 2% din bugetele locale.

În același timp, unele administrații publice locale au găsit posibilitatea să organizeze și să întrețină pe teritoriul lor posturi de salvatori și pompieri. Acestea devin forța inițială operativă de lichidare a urmărilor SE, înainte de sosirea forțelor de bază. În plus, mai funcționează și schema în care 2-3 localități rurale își unesc eforturile, pentru a crea echipe de reacționare imediată. Lor li se oferă încăperi pentru dislocarea tehnicii și a efectivului. Această practică este compatibilă cu cerințele UE și este aplicată în România și un șir de alte țări.

În anii imediat următori Moldova intenționează să adere în totalitate la standardele europene internaționale de securitate în caz de incendii și situații excepționale. Ca și în țările dezvoltate, la noi vor apare programe de susținere financiară a sectorului dat. Autoritățile planifică să elaboreze măsuri tehnice și inginerești de protejare a localităților în cazul situațiilor excepționale.

Pentru ca iarna să nu provoace daune

În erioada rece a anului angajații IGSE au mai multe griji: de la organizarea campaniilor informative pînă la înlăturarea urmărilor SE, provocate de nerespectarea regulilor. Experții IGSE amintesc cu regularitate populației de măsurile și de respectarea regulilor după deschiderea sezonului de încălzire. Recomandările, în special, se referă la sobele, în care se face focul cu lemne sau cărbune – în fața lor trebuie instalate grilaje metalice, care ar proteja în caz că un cărbune fierbinte ar cădea pe unul dintre obiectele din interior.

Este obligatorie și utilizarea detectoarelor de fum, iar în casele încălzite cu gaze – a cazanelor moderne cu sisteme de securitate automate. În casele noi acestea se instalează din start, iar „locatarii apartamentelor vechi,- recomandă IGSE,- trebuie să o facă singuri. În ultimul timp angajații serviciului au discutat cu peste 300 de cetățeni din așa-numitul ”grup de risc”, casele cărora însă se mai încălzesc prin metode învechite. Mulți cetățeni social-vulnerabili au fost aprovizionați gratuit cu detectoare de fum de către angajații IGSE.

Una dintre sarcinile IGSE pe timp de iarnă este prevenirea cazurilor de prăbușire sub gheață, pe iazuri. Conform datelor oficiale, în anul 2018 victime ale gheții subțiri în Moldova au devenit 4 persoane. Pe parcursul iernii salvatorii supraveghează situația de pe lacuri și iazuri, explică oamenilor necesitatea de a fi vigilenți, din cauza pericolului de prăbușire sub gheață. Zeci de oameni, care vin să pescuiască pe iazurile din diferite localități, au parte de o instruire specială.

Totodată, IGSE a lansat campania de informare a populației. Specialiștii previn că aflarea pe gheață este periculoasă, dacă temperatura aerului variază de la valori pozitive la cele negative, iar stratul de gheață format este mai subţire de 8-10 cm. Salvatorii îi previn pe maturi despre faptul că nu se poate să-și lase copiii singuri în preajma bazinelor acvatice înghețate. Ei îi roagă pe părinți să nu le permită copiilor patinarea sau plimbarea pe gheața subţire şi șubredă.

Iar șoferilor le amintesc că automobilul trebuie echipat în conformitate cu anotimpul. Adică, nu doar să utilizeze pneurile de iarnă, dar să aibă în portbagaj o lopată, lanțuri, nisip. Motorul nu trebuie ținut în funcțiune pînă la venirea salvatorilor, periodic acesta trebuie oprit, pentru a evita intoxicarea cu gazele de eșapament. Pietonilor le este recomandată evitarea podurilor și locurilor, pe care ar putea fi stocată zăpada sau gheața: sub copaci, cabluri, balcoane, cornișele acoperișurilor.

Reprezentanții IGSE muncesc în permanență pe sectoarele, unde este blocată circulația transportului, ei vin în ajutorul șoferilor împotmoliți în nămeți, din cauza intemperiilor. În ianuarie, ei au fost solicitați să scape din prizonieratul zăpezii două camioane în preajma satelor Talmaza și Purcari din raionul Ștefan Vodă, precum și un microbuz aflat într-o situație complicată, nu departe de Ceadîr-Lunga. Per total, în perioada recentelor ninsori, la efectuarea diverselor lucrări au participat 108 salvatori și au fost utilizate 27 de unități tehnice.

Victor Surujiu

0
0
0
0
0

Adăuga comentariu

500

Ați găsit o eroare în text? Marcați-o și tastați Ctrl+Enter

Ce părere aveți despre inițiativa președintelui Franței, Emmanuel Macron, de a deschide în următoarele luni o misiune permanentă de apărare la Chișinău?