X 
Transnistria stiri: 1352
Eurovision stiri: 497

O lege scandaloasă: Piscicultorilor li se aruncă praf în ochi

28 mar. 2023,, 09:41 (reactualizat 28 mar. 2023,, 18:01)   Analitică
8748 1

În Moldova continuă discuțiile în jurul Legii nr.318, adoptată în grabă de parlament la 17 noiembrie, 2022, care nu numai că lasă posibilități vaste pentru abuzuri și corupție, dar poate duce și la prăbușirea pisciculturii în țara noastră. În rezultat, peștele de origine locală ar putea dispare în totalitate de pe rafturi, locul lui fiind ocupat de cel de import.

Recenta dezbatere a situației, desfășurată la Ministerul mediului, a lăsat mai multe semne de întrebare , iar ideile concrete care să contribuie la salvarea pisciculturii naționale, lipsesc în continuare. În același timp, a devenit cunoscut că se lucrează la modificarea cadrului legal pentru a ajusta legislația în ramura pisciculturii la standardele europene.

Însă reprezentanții ramurii au impresia că ”li se aruncă praf în ochi” pentru a-i îndepărta de problemele principale, inclusiv cea a încălcării dreptului de proprietar. Piscicultorii speră că la alcătuirea noii formule autoritățile vor ține cont nu doar de specificul ramurii date, dar și de legislația de profil a UE, și de experiența înaintată a altor țări din regiune.

La 15 martie, specialiștii în piscicultură au adresat premierului Dorin Recean a scrisoare deschisă, în care în mod repetat și-au exprimat neliniștea privind situația creată și și-au declarat disponibilitatea de a se implica în elaborarea unor legi care să nu fie în detrimentul cuiva. La Chișinău, s-a desfășurat conferința «Nimicirea pisciculturii în Moldova ca urmare a Legilor nr. 64/2020, nr. 318/2022, nr. 356/2022». În cadrul ei a răsunat apelul către autorități de a ajuta piscicultura, și a nu permite să-i fie aplicată această lovitură, care poate finaliza cu o catastrofă pentru întreaga ramură. Plus la asta, specialiștii cred că trebuie să urmăm exemplul României și a altor țări, și să adoptăm o lege separată privind acvacultura.

O distrugere legislativă


Este vorba despre Legea nr. 318 «Privind modificarea unor acte legislative», pentru adoptarea în primă lectură a căreia majoritatea parlamentară a votat pe 17 noiembrie, 2022. Experții menționează, că amendamentele duc la distrugerea sistemului, format acum 30 de ani, de relații ale statului cu antreprenorii care în anii 90 au privatizat gospodăriile piscicole și activează în ramura pisciculturii.

În acea perioadă avea loc procesul de denaționalizare și de trecere a proprietății statului în proprietate privată, și autoritățile au stabilit un statut juridic special pentru obiectele acvatice, o procedură exclusivă și preferențială a obținerii dreptului de proprietate asupra lor și a utilizării lor ulterioare. Scopul era stimularea privatizării bazinelor de apă , a iazurilor, lacurilor și a altor obiecte similare.

Se preconiza, că cei care au privatizat instalații hidrotehnice și bazine de apă vor obține dreptul exclusiv de utilizare gratuită și nelimitată a terenurilor fondului de apă, amplasate sub bazinele de apă, și a terenurilor adiacente. Această regulă a fost consfințită în Legea privind fondul piscicol, pescuitul și piscicultura, în Codul apelor și Legea privind apele, precum și în Codul civil. Proprietarii instalațiilor hidrotehnice ale obiectului acvatic erau responsabili pentru întreținerea și consolidarea acestor instalații.

Experții menționează că aceste principii au stat la baza creării unui climat investițional favorabil la privatizarea obiectelor acvatice, pentru dezvoltare alor ulterioară. Aceste principii au contribuit la investirea masivă de capital privat în sferele costisitoare, riscante și problematice ale pisciculturii și altor utilizări economice a resurselor acvatice.

În ciuda încercărilor regulate de revizuire, pe parcursul mai multor ani aceste reguli au lucrat, în mod repetat fiind confirmate necondiționat, și protejate de parlament, guvern și instanțele judecătorești de încercările de a le revizui și tălmăci distructiv. Însă noua Lege nr. 318, în opinia specialiștilor, demonstrează că statul înșeală deschis antreprenorii care au investit mijloace enorme în păstrarea și dezvoltarea gospodăriei piscicole a țării.

Amendamentele prevăzute de Legea nr. 318, printre altele, lipsește proprietarii instalațiilor hidrotehnice de dreptul exclusiv de a folosi terenurile fondului acvatic și anulează interdicția legislativă de a percepe taxe pentru utilizarea terenurilor de sub suprafața apei.

În legislație este introdusă obligația de a «legaliza proprietatea /utilizarea terenului prin încheierea unui contract de superficie » cu achitarea sumei de 2 - 10% din prețul normativ al terenului. Mărimea sumei este calculată în conformitate cu Legea nr. 1308 «Privind prețul normativ și procedura de comercializare a pămîntului». Pentru perfectarea tuturor actelor proprietarilor de instalații hidrotehnice li se acordă nu mai mult de 6 luni de la intrarea în vigoare a noilor cerințe. Astfel, consiliile locale obțin dreptul de a stabili plata maximă, adică 10%.

«Un dezastru total»

Juriștii atrag atenție numeroaselor erori din Legea nr.318, inclusiv încălcarea legilor privind actele normative și principiile de bază în reglementarea activității de antreprenor, lipsa unei analize a urmărilor reglementării și a încălcării principiului de echitate în relațiile dintre stat și antreprenori. Experții găsesc evident faptul, că delegarea către autoritățile publice locale a dreptului de a stabili taxa pentru superficie în limitele 2 - 10% din prețul normativ al terenului lasă posibilități vaste pentru abuzuri și corupție la încheierea unor asemenea contracte.

După adoptarea amendamentelor, Asociați națională a piscicultorilor din Moldova a adresat o scrisoare deschisă președintei RM Maia Sandu, cu rugămintea de a refuza să promulge legea cu pricina, care poate distruge ramura pisciculturii. În scrisoare se menționează, că legea a fost elaborată netransparent, cu încălcarea regulilor de activitate legislativă și a principiilor de reglementare a activității de antreprenor, fără a ține cont de specificul ramurii reglementate, de legislația UE și de experiența altor țări europene.

Autorii scrisorii au atras atenția că suma de plată specificată în noua lege este ireală, peste puterile gospodăriilor piscicole: 2% – 1469,41 lei/ha, 10% – 7347,02 lei/ha. «O atare sumă pentru terenul fondului de apă este un dezastru pentru ramura piscicolă. Mărimea plății de arendă va fi stabilită de consiliile locale. Și aici este o mare problemă», – se menționează în scrisoarea deschisă către doamna președintă.

În ea se mai spune, că legiuitorul nu a prevăzut condiții favorabile pentru proprietarii de instalații hidrotehnice, care nu vor putea achita această sumă, care este una foarte mare. Piscicultorii fac trimitere la practica României, unde mărimea plății pentru terenurile pe care-s amplasate gospodăriile piscicole constituie între 300 și 600 MDL/ha, adică de 3, și chiar de 14 ori mai puțin ca cea prevăzută de Legea nr.318.

Cei de la Asociația națională a piscicultorilor RM au indicat și alte lacune din noua lege, subliniind că în actuala redacție aceasta va provoca un adevărat dezastru în ramura piscicolă, în rezultat multe întreprinderi vor falimenta. Situația a fost discutată la Adunarea generală a Asociației, la care reprezentanții gospodăriilor piscicole și-au declarat unanim dezacordul cu amendamentele legislative.

Gheorghe Gheorghiu, șeful Asociației naționale a piscicultorilor, menționează că noile reforme, adoptate fără a ține cont de opinia specialiștilor din domeniu, vor distruge piscicultura Moldovei. Din spusele sale, legea a fost elaborat neprofesional, căci la elaborarea ei nu a participat nici măcar singur specialist în piscicultură, ea nu corespunde standardelor europene, va lovi dur în bugetul întreprinderilor piscicole și este anticonstituțională, la general vorbind.

Gheorghe Gheorghiu menționează că piscicultorii timp de patru luni au tot încercat să convingă legiuitorii, că peștele crește în apă, iar cantitatea peștelui crescut depinde de volumul și calitatea apei. «Într-un iaz cu suprafața de 10 ha și adîncimea medie de m 3 m poți crește de 2,5-3 ori mai mult pește, ca într-un iaz cu aceeași suprafață, dar cu o adîncime de doar 0,8-1,0 m. Ni s-a propus să venim cu propuneri. Am venit, am adus exemplul României, care calculează taxele reieșind din productivitatea firească a bazinului acvatic, conform formulei apărute în Franța în a. 1890. Nu mai știm de ce argumente mai este nevoie. Am adresat o scrisoare deschisă președintei RM Maia Sandu, am trimis-o dlui Veaceslav Negruță, consilierul președintei în probleme economice», - spune Gheorghiu.

El se arată convins, că peste un timp legea va fi anulată. «Legea stipulează că nouă ni se vor da cu chirie terenurile fondului acvatic, pe care au fost amplasate instalații hidrotehnice, și ele au fîșii de protecție. Dacă noi putem «semăna» pește pe instalația hidrotehnică (nu există lege care să interzică aceasta), atunci pe fîșia de protecție nu putem din simplul motiv, că acolo este interzisă orice activitate economică. Și mai apare o problemă. Sub apă, terenul nu are productivitate, ea este egală cu zero. Legislatorii vor spune că va fi folosită productivitatea medie pe republică (în medie – 65). Dar orice număr înmulțit la zero tot zero este », - subliniază Gheorghe Gheorghiu.

Asociația națională a piscicultorilor insistă ca în scopul excluderii corupției mărimea plăților pentru deținerea /folosirea terenurilor fondului acvatic să fie fixată în lege concret, fără abateri. Piscicultorii au propus ca pentru Moldova să fie elaborată o formulă de calcul a taxei aplicate terenurilor pe care se află gospodăriile piscicole, în baza practicii europene. Adică, proprietarii instalațiilor hidrotehnice (statul, autoritățile locale, proprietarii privați) le pot oferi în arendă, iar statul trebuie să ofere apa în folosință proprietarilor sau arendașilor acestor instalații hidrotehnice.

Proprietarii gospodăriilor piscicole privatizate (nu arendașii) cer ca în raport cu ei aceste legi să nu funcționeze în general, dat fiind că se încalcă principiile de bază ale dreptului investițional, care nu admit înrăutățirea legislației comparativ cu cea care funcționa la momentul realizării investițiilor (privatizarea). Există cca 20 de gospodării de acest fel, majoritatea reproduc pește – ocupație foarte costisitoare, complicată organizatoric și tehnologic, cu o perioadă lungă de rambursare.

În pofida acestor argumente, președinta a semnat noua lege. Se zvonește, că de ea ar fi interesați unii membri notorii din PAS, care doresc să lichideze dreptul la proprietate privată asupra iazurilor în unele localități,de care îi leagă amintiri din copilărie (cea mai nevinovată tratare a interesului lor). Este evident un puternic conflict de interese și un exemplu de corupție la elaborarea și aprobarea actelor legislative. Posibil, despre aceasta nu cunoaște președinta, pe care au convins-o că noua lege este importantă, chipurile, pentru obținerea sprijinului electoral al liderilor provinciali…

Peștele local va dispare de pe rafturi?

La începutul lunii decembrie, legea fiind deja promulgată, consilierul prezidențial Veaceslav Negruța a trimis în adresa parlamentului și a guvernului o scrisoare, în care ruga Comisia pentru economie, buget și finanțe, Comisia administrare publică, Comisia pentru mediu și dezvoltare regională, Ministerul mediului și Ministerul economiei să studieze adresarea Asociației naționale a piscicultorilor cu privire la lacunele din legea nr. 318. El a cerut să fie examinate argumentele aduse iar rezultatele examinării să fie aduse la cunoștința autorilor și a președinției.

Însă întrevederea cu ministra mediului Iordanca-Rodica Iordanov, care a avut loc la finele lui decembrie, 2022 , a avut un caracter informativ în fond și a lăsat deschise majoritatea întrebărilor. Cei de la ministerul de profil nu au sonorizat careva idei concrete, care să contribuie la salvarea ramurii, și au propus crearea unor grupuri de lucru comune. Reprezentanții ministerului nu găsesc oportun să discute despre abrogarea sau corectarea semnificativă as legii, care deja a fost adoptată și promulgată de șefa statului.

În același timp a devenit cunoscut că se lucrează la modificarea Legii nr.1308 din 25.07.1997 «Privind prețul normativ și procedura de comercializare a pămîntului » (proiectul de lege nr.434). Se preconizează elaborarea unui mecanism nou de stabilire a prețului normativ al pămîntului reieșind din realități. Printre altele, la Chișinău prețul terenurilor va fi diferit de cel din raioanele îndepărtate. În plus, în anul curent este prevăzută modificarea legii nr. 272 din 23.12.2011 «Privind apa», care în noua redacție urmează să intre în vigoare în a. 2024 .

Ministerul intenționează să ajusteze legislația din domeniul pisciculturii la normele europene, precum și să acorde subvenții pisciculturii, dar nimic concret în această privință încă nu există. Însă reprezentanții ramurii au impresia că ”li se aruncă praf în ochi” pentru a-i îndepărta de problemele principale, inclusiv cea a încălcării dreptului de proprietar. Că doar nu pot demnitarii să atenteze la interesele unor parlamentari influenți ...

Juriștii de la care Noi.md a cerit un comentariu au menționat, că în actuala redacție proiectul de lege nr.434 nici nu pomenește despre pămînt și apă. Aceste amendamente au fost elaborate pentru a stabili coeficienți de reducere a prețului normativ în unele localități, căci prețul din alte orașe nu poate fi echivalent cu cel din Chișinău.

Potrivit juriștilor, legea nr.1308 nu prevede un tarif pentru terenurile corpurilor de apă, iar acest tarif nu poate fi egal cu cel al terenurilor agricole, nemaivorbind despre cele predestinate construcțiilor. La întrevederea de la minister s-a decis ca, cu atragerea întreprinderilor piscicole, să fie propuse amendamente la proiectul de lege nr. 434. Este vorba, între altele, despre aceea ca în anexa la legea nr.1308 să fie inclus tariful pentru terenurile fondului de apă.

Gheorghe Gheorghiu menționează, că la elaborarea legii nr. 318 n-au participat specialiști din domeniul pisciculturii. «Cum poți adopta legea nr.318, și apoi să te întrebi cum să o implementezi practic? Dacă eforturile noastre privind schimbarea formulei de calcul a plății aplicate în cazul gospodăriilor piscicole, nu se vor solda cu rezultate, contractele de superficie pe care ne obligă să le încheiem cu autoritățile locale vor fi contestate în instanță și, ne-o demonstrează practica, vor dura ani în șir. După care, cred, se va ajunge la Curtea Constituțională. Sper mult să nu ajungem și la instanțele europene », - menționează dl Gheorghiu.

Potrivit lui, în rezultatul situației create s-ar putea ca de pe tejghelele noastre să dispară total peștele local, care va ceda în fața importurilor mai ieftine din Ucraina. În legătură cu evenimentele militare țara vecină a pierdut practic piața internă, și este nevoită să comercializeze peștele la preșuri foarte reduse. «Moldova crete nu mai mult de trei mii de tone de crapi, cultivarea crapului este nefavorabilă, căci hrana costă de două ori mai scump ca în Ucraina. Anul trecut, conform estimărilor oficiale numai, Ucraina a livrat Moldovei cca 1000 tone de pește. De facto – de 2,5 ori mai mult. În anul curent livrările de pește în țara noastră vor spori și mai mult. Piscicultorii locali nu au posibilitatea să concureze cu vecinii – statul nu-i sprijină, subvenții nu există. Nu-i exclus, că ține de interesele cuiva, de lobby, există această opinie. De la majoritatea instituțiilor publice primim doar răspunsuri formale, dar intenționăm să obținem dreptatea cu orice preț»,- subliniază șeful Asociației naționale a piscicultorilor din Moldova.

Președintele Asociației este foarte diplomat, dar acțiunile funcționarilor pot fi lesne explicate, dacă ținem cont de interesele egoiste ale unui grup mic de persoane influente, care au elaborat amendamentele la legislația în vigoare.

Din spusele sale, foarte posibil că unii vor accepta să plătească taxele exorbitante, dar asta se va solda cu o evaziune fiscală totală: «Cel mai simplu calcul arată că este imposibil să achiți o chirie mare și în același timp - impozitele integral. Cu regret, nimeni dintre legiuitorii noștri nu a adus, barem, un temei economic în sprijinul acestei legi».

Totodată, menționează cei de la Asociația națională a piscicultorilor din Moldova, a trecut ceva mai mult de o lună, și la 29 decembrie, 2022 parlamentul a adoptat legea nt. 356. Aceasta, printre altele, introduce amendamente la legea privind intrarea în vigoare a titlului VI din Codul Fiscal nr.1056/2000 și ține de regulile de aplicare a impozitului funciar și a celui imobiliar. «Dacă legea nr. 318 duce la nimicirea pisciculturii, atunci legea nr. 356 va duce nu numai la nimicirea totală a pisciculturii, ci și la o corupție groaznică, la decăderea agriculturii și a economiei țării în întregime. Dar aste este tema unei alte discuții», - menționează Gh.Gheorghiu.

O lege specială – cea a acvaculturii

La 15 martie specialiștii din domeniul pisciculturii au adresat premierului Dorin Recean o scrisoare deschisă, în care și-au exprimat neliniștea privind situația creată, deteriorată și mai mult în ultimul timp, și și-au declarat disponibilitatea în orice clipă să se implice în elaborarea unor legi care nu vor prejudicia pe nimeni. «Este foarte ușor să distrugi, mai dificil e să renaști această ramură importantă a gospodăriei agricole», - se spune în scrisoarea semnată de Asociația națională a piscicultorilor din RM, Asociația națională a producătorilor de pește din România Romfish, dar și de zeci de savanți și specialiști de profil.

În același timp, la Chișinău a avut loc conferința de presă «Nimicirea pisciculturii Moldovei în urma adoptării legilor nr. 64/2020, nr. 318/2022, nr.356/2022». În cadrul ei au răsunat apeluri de a ajuta piscicultura și a nu admite lovitura care I se aplică în prezent, și care se va solda cu dezastrul unei ramuri întregi. «Lipsa posibilităților de aplicare a legii va duce la zeci de procese judiciare, pe care noi vrem să le evităm. Îndemnăm legiuitorii la dialog, căci lucrurile nu stau tocmai bine», - a menționat Mihai Filimon, președintele Asociației piscicultorilor din raionul Ungheni.

«Le-am propus să cugete: avem sau nu nevoie de bazine acvatice, și dacă avem, atunci pentru ce. Noi plătim impozite pe măsură, dar cred că principalul motiv pentru ce avem nevoie de bazinele acvatice este păstrarea microclimei în locurile unde se află aceste bazine, folosirea lor în scopul irigării culturilor agricole și adăpării animalelor, dezvoltării turismului rural , organizării odihnei locuitorilor din satele apropiate… Păstrarea apei în anii secetoși costă eforturi și bani foarte mari. În loc să sugrumați gospodăriile piscicole, eu vă îndemn să creăm o platformă pentru dezvoltarea lor », - a declarat Victor Marahovschii, directorul Piscicola-Ivancea S.R.L. El a atenționat asupra faptului că la elaborarea noilor legi nu s-a ținut cont de un șir de momente principiale. «Vorba unui înțelept: "nu poți mulge o vacă care stă culcată și respiră din greu…"», – a subliniat Marahovschii.

Gheorghe Gheorghiu, șeful Asociației naționale a piscicultorilor din RM a declarat că modificarea legislației este necesară pentru ca statul să poată obține ceva din activitatea piscicultorilor, nu pentru ca să piardă. «Ne vom adresa Ministerului finanțelor, acre a elaborat Legea nr. 356, acest minister va avea un număr așa de mare de scrisori, că nu le va putea citi. Ne vom adresa și Ministerului agriculturii, care a elaborat Legea nr. 64, și Ministerului mediului. Vom face ceea ce am mai făcut de multe ori. E dificil să lucrezi cu Ministerul mediului, dar se pare că începem să fim înțeleși. Nu pot deputații elabora o lege normală, dacă nu au specialiști. Sper să fim auziți. Noi vrem să facem un lucru bun. Vrem ca statul să aibă de la noi profit, nu pierderi. În caz contrar piscicultura va pleca în umbră. Toți vor vinde pește ocolind legea. Noi trebuie să activăm cinstit,da nu așa cum ne impun aceste legi», - a adăugat Gheorghiu.

Potrivit lui, reprezentanții Asociației naționale a piscicultorilor cred că este necesară adoptarea legii privind acvacultura – opinie exprimată la adunarea generală a piscicultorilor, la care au fost prezenți și reprezentanți ai cercurilor academice. «La adunarea generală noi am vorbit mult și am decis să rugăm ministerul agriculturii să înceapă elaborarea noii legi privind acvacultura. Ea trebuie să fie una specială, cu referire doar la acvacultură. Pentru că o lege este compusă din două părți implică două ministere, cu ele e mai dificil să lucrezi», - a declarat Gh.Gheorghiu.

Cătălin Platon, președintele Asociației naționale a producătorilor de pește Romfish, a menționat că în România a fost elaborată o lege privind acvacultura. Aceasta va intra în vigoare după corectarea unor aspecte. Recunoașterea acvaculturii ca ramură aparte a activității agricole de pescuit, potrivit lui, a început mult mai devreme. «Avem exemple. Norvegia are legea privind acvacultura, Canada și Croația au legi privind acvacultura. Treptat, fermierii împreună cu guvernele și parlamentele trebuie să înțeleagă importanța reglementării separate a acvaculturii», - spune Cătălin Platon.

Potrivit lui, separarea acvaculturii de pescuit este necesară pentru a avea posibilitatea reglementării aspectelor juridice privind mediul ambiant, comunitatea locală, alte forme ale agriculturii. Și această activitate, într-un final, trebuie să fie recunoscută de persoanele decidente », - a adăugat Platon.

Victor Surujiu

3
0
0
1
7

Adăuga comentariu

500

Ați găsit o eroare în text? Marcați-o și tastați Ctrl+Enter

Ce părere aveți despre inițiativa președintelui Franței, Emmanuel Macron, de a deschide în următoarele luni o misiune permanentă de apărare la Chișinău?