O capcană pentru președintă

Curtea Constituțională a respins sesizarea deputaților partidului ”Acțiune și Solidaritate” (PAS) privind autodizolvarea parlamentului. Așa că președinta Maia Sandu va fi totuși nevoită să desemneze candidatura primului ministru. Ea a promis că va face acest lucru săptămîna viitoare.

Însă șefa statului s-a pomenit într-o situație ambiguă. Pe de o parte, deunăzi Maia Sandu susținea de pe ecranele azurii, că are o echipă capabilă să formeze un guvern foarte bun. Deci, desemnarea unui candidat inacceptabil din start, nu-i va adăuga puncte politice.

Pe de altă parte, un candidat “acceptabil” la funcția de premier ar putea fi aprobat de parlament. Cel puțin, pentru a nu admite organizarea alegerilor anticipate în iunie, opțiune pentru care PAS pledează activ din considerentul, că pe valul de succes al Maiei Sandu în prezidențiale, partidul va obține rezultate la fel de impresionante și în alegerile parlamentare. Iar în cazul celui mai pesimist scenariu pentru PAS, (“dacă cumva guvernul va fi numit”, cum a scris pe rețelele de socializare deputatul Serghei Litvinenco), alegerile parlamentare ar putea să nu mai aibă loc și actualul parlament va activa pe parcursul întregului său mandat.

Între PAS șiCСa existat o înțelegere?

Așa dar, luni, 18 ianuarie Curtea Constituțională a respins solicitarea deputaților PAS Mihai Popșoi, Dan Perciun și Virgiliu Pîslariuc, care au solicitat o explicație cu privire la posibilitatea parlamentului de a se autodizolva, dacă pentru această decizie vor vota 2/3 dintre deputați. Domnica Manole, președinta CC, a declarat că textul Constituției este suficient de explicit și nu necesită o tălmăcire repetată.


Era clar din start, că CC va adopta anume această decizie. Căci în Constituție nu există noțiunea de ”autodizolvare a parlamentului”, deși pe la mijlocul anilor 1990 unii deputați de atunci propuneau insistent ca respectivul mecanism să fie introdus în textul Legii Supreme. Conform variantei în vigoare a art.85 din Constituție, legislativul poate fi dizolvat în doar două cazuri: dacă președintele desemnează de două ori candidatura primului ministru, iar parlamentul o respinge de două ori și nu aprobă guvernul timp de 45 zile, sau dacă parlamentul nu adoptă legi pe parcursul a trei luni.

Plus la aceasta, CC deja s-a expus pe marginea autodizolvării parlamentului, iar verdictele CC sunt definitive și nu pot fi atacate. Era în a.1997. Atunci întrebarea privind dreptul parlamentului de a se autodizolva, precum și despre termenele și volumul împuternicirilor legislativului, a fost adresată Curții de deputatul Vladimir Solonari (în prezent - profesor la Universitatea Centrală din Florida, SUA).

La 10 noiembrie,1997 CC a emis verdictul. În decizia CC nr.31 din 10.11.1997 scrie că dizolvarea parlamentului Republicii Moldova înainte de expirarea termenului de patru ani de mandat este posibilă NUMAI în condițiile prevăzute de art.85 al Constituției. Adică, ori parlamentul este inactiv timp de trei luni, ori pe parcursul a 45 de zile el nu aprobă guvernul. Iar în partea explicativă a deciziei CC a indicat, că teoretic autodizolvarea parlamentului este posibilă, dar puțin probabilă. Deoarece pentru aceasta e nevoie ca fiecare deputat sau candidat în deputați, care a participat în alegeri conform listelor de partid sau ale blocurilor electorale, să-și depună cererea de demisie, ceea ce de facto s-ar solda cu lipsa de cvorum pentru adoptarea legilor.

Explicăm: reieșind din logica deputaților PAS Popșoi, Perciun și Pîslariuc, e suficient ca 67 sau 68 de parlamentari să renunțe la mandatele de deputat, pentru ca legislativul să devină inapt, iar președintele să-l poată dizolva și anunța alegeri parlamentare anticipate. Însă în conformitate cu legislația în vigoare (or, anume acest fapt este invocat de verdictul CC din a.1997), dacă un deputat renunță la mandatul său dreptul la locul eliberat în parlament trece următorului candidat din lista electorală a respectivului partid. După ce lista concretă a partidului parlamentar este epuizată, dreptul la mandatul eliberat trece la următorul partid, fie și neparlamentar, dar care a participat în alegeri. De aceea cererea de renunțare la mandat pentru a efectua autodizolvarea parlamentului ar trebui să fie depusă de absolut toți participanții la campania electorală parlamentară. Ceea ce , evident, este ireal.

Mai mult, cum a scris anterior pe rețelele sociale ex-vicepremierul Alexandr Muravschii, în a. 1997 decizia CC a fost adoptată în condițiile în care deputații erau aleși în exclusivitate pe liste de partid. Iar parlamentarele din a. 2019 s-au desfășurat conform sistemului mixt, și jumătate dintre deputații actualului legislativ au fost aleși în circumscripții uninominale. De aceea, dacă acești deputați vor depune cereri de renunțare la mandat, Comisia Electorală Centrală va fi obligată să anunțe alegeri noi în respectivele circumscripții, cum a mai fost în actualul legislativ. De aceea autodizolvarea parlamentului actual este imposibilă chiar și teoretic.

Cunoșteau oare deputații Mihai Popșoi, Dan Perciun și Virgiliu Pîslariuc aceste lucruri? La sigur, da. Unii comentatori cred că cei din partidul ”Acțiune și Solidaritate” ar fi putut să consulte juriști specializați în drept constituțional și chiar (neoficial) unii judecători ai CC, înainte de a se adresa Înaltei Curți. Totuși, deputații PAS au expediat CC întrebarea privind autodizolvarea parlamentului.

Analistul politic Corneliu Ciurea nu exclude, că asta putea fi ”o înțelegere reciproc avantajoasă între PAS și CC”.

“Mi se pare că președinta Maia Sandu și fostul ei partid au tras intenționat de timp – ei aveau nevoie de aceasta. Maia Sandu abia devenise președintă, ea trebuia să se aclimatizeze, să se dumerească cum stau lucrurile. Ei cu toții au avut nevoie de timp suplimentar pentru a descurca ghemul de probleme lăsat de socialiști după decizia privind demisia guvernului Chicu. Grație acestei adresări la Curtea Constituțională, ei au putut trage de timp. Nu exclud chiar, că toate s-au făcut de comun acord cu CC. Pentru că și Curții i-a fost convenabilă decizia adoptată luni: ea demonstrează cumva, că din neutralitatea politică a actualei componențe a CC este neutră, faptul că ea nu adoptă mereu decizii favorabile Maiei Sandu și opoziției parlamentare, cum spun deseori oponenții. Adică, pentru judecătorii de la CC este o soluție de imagine reușită, și eu nu exclud că aceasta era implicită din start”, - crede Corneliu Ciurea.

Zugzwang și probleme de timp pentru Maia Sandu

“Dacă CC va spune că aceasta [autodizolvarea parlamentului cu votul a 2/3 dintre deputați – nota red.] este imposibil, eu voi propune o a doua soluție, mai puțin optimă, ea presupune o cale mai lungă de așteptare, însă noi vom discuta asta doar după ce va fi epuizată prima variantă”, - a declarat la 30 decembrie președinta Maia Sandu în emisia postului TV8.

Șefa statului nu a vorbit detaliat despre “planul B” , dar experții în drept constituțional, de la diverse tribune, vorbesc într-un glas că președinta este obligată să desemneze candidatura primului ministru și că toate încercările de a manevra cumva în această chestiune o atrag tot mai mult într-o capcană politică. Socialiștii, care în actuala situație își fac propriul Joc, au și învinuit-o pe Maia Sandu de încălcare a Constituției și tentativa uzurpării puterii.

Alexandru Arseni, expert în drept constituțional, a declarat într-un interviu pentru publicația Newsmaker, că Maia Sandu nu are altă ieșire – numai să desemneze un candidat pentru postul de prim-ministru.“ Președintele nu poate să nu desemneze un candidat în situația în care guvernul a demisionat. Este un imperativ categoric. Președintele este obligat să facă acest lucru. Am auzit idei revoluționare despre aceea că președintele poate să nu propună pe nimeni, dar acesta ar fi un banditism în plan constituțional. Cu Constituția nu e de joacă”, - a spus el.

Și fostul președinte al Curții Constituționale Alexandru Tănase, în timpul căruia CC a tălmăcit Constituția foarte ”liber” și a emis destule decizii de conjunctură, a spus că în problema desemnării candidaturii premierului șefa statului nu prea are posibilități de manevrare.

“Conform art. 98 din Constituție, numirea candidatului la funcția de premier ține nu doar de competența președintelui, ci și de obligația sa constituțională. Constituția nu conține prevederi, care să permită președintelui să nu desemneze un candidat la funcția de prim-ministru, din careva motive. În conformitate cu doctrina și cu practica judiciară permanentă a Curții Constituționale, dizolvarea parlamentului este o sancțiune aplicată pentru incapacitatea (sau ne-dorința) legislativului de a-și exercita mandatul în procesul de formare a guvernului. Eu nu văd cum poate fi aplicată această sancțiune acum, deoarece însuși mecanismul de formare a guvernului nu a funcționat. În aceste condiții, dacă timp de trei luni președintele nu va desemna un candidat la funcția de prim-ministru, eu nu înțeleg cum CC ar putea identifica existența circumstanțelor care îndreptățesc dizolvarea parlamentului ”, - a spus Tănase pentru agenția Unimedia.

Partidul socialiștilor i-a și înaintat președintei un ultimatum privind termenul de desemnare a candidaturii primului ministru. PSRM cere ca Maia Sandu să o facă înainte de deschiderea sesiunii de primăvară-vară a legislativului, care va avea loc la 1 februarie. Iar pentru ca șefa statului și adepții săi să nu fie tentați să mai tragă din timp (analistul politic Corneliu Ciurea, spre exemplu, crede că deputații PAS ar putea să mai adreseze CC solicitarea de a explica dacă p.p.1 și 2 din art. 85 al Constituției nu presupun existența a două scenarii paralele de dizolvare a parlamentului, și nu unul, cum se consideră), socialiștii înșiși s-au adresat Curții Constituționale.

Marți, 19 ianuarie, deputații-socialiști au depus la CC o solicitare cu rugămintea să le fie explicat termenul-limită în care președintele trebuie să propună candidatura primului ministru după demisia guvernului, și ce pedeapsă riscă el dacă nu va desemna premierul. În paralel, președintele PSRM Igor Dodon a amenințat-o pe Maia Sandu cu proteste masive, dacă aceasta va continua să ”organizeze show-uri din teama de a-și asuma responsabilitatea” și să interpreteze Constituția cum îi place în încercarea de ” uzurpare a puterii în țară”.

Ceea ce și trebuia de demonstrat: Platforma DA propune un prim-ministru

În mai puțin de o lună după demisia primului ministru Ion Chicu, un șir întreg de lideri de partid și-au propus serviciile pe post de cele mai potrivite candidaturi pentru funcția de premier.

Primii disponibilitatea de a înainta propria candidatură la funcția de premier și a-și asuma întreaga responsabilitate și-au declarat-o deputații din fracțiunea partidului ”Șor” și grupul “Pentru Moldova”. Apoi Renato Usatîi, liderul “Partidului nostru”, a declarat că anume el este panaceul pentru toate nenorocirile politice actuale: deputații PSRM, PDM, ai partidului ”Șor” și ai grupului “Pentru Moldova” cu siguranță nu vor vota pentru candidatura sa, deci înaintarea lui la funcția de prim-ministru va declanșa mecanismul desfășurării parlamentarelor anticipate.

Următorul pretendent la funcția de prim-ministru a fost Vladimir Voronin, președintele Partidului comuniștilor. “Spuneți-i Maiei Sandu să mă desemneze pe mine, veți vedea ce voi face cu ei. Nu mai suport să văd ce se întîmplă în țară ”, - a spus liderul comuniștilor în emisia unui post TV.

Dar dacă lui Usatîi și Voronin li se poate spune simplu “mulțumesc, dar nu avem nevoie de serviciile Dvs.”, de fostul camarad de luptă și un potențial aliat nu te debarasezi așa de ușor.

După demisia lui Ion Chicu experții au presupus, că în actuala situație de criză politică liderul Platformei DA Andrei Năstase și-ar putea aminti de vechile acorduri de coaliție cu Maia Sandu, și cere funcția de prim-ministru pentru sine sau pentru reprezentanții partidului său. Pentru Platforma DA ar fi o posibilitate reală de a-și spori ratingul înainte de parlamentarele anticipate. Și așa a fost.

În ziua în care Curtea Constituțională a emis decizia privind autodizolvarea parlamentului, Andrei Năstase declara în emisia TV8, că partidul său este gata să conducă guvernul de tranziție. “Platforma DA susține desfășurarea unor alegeri parlamentare anticipate bine organizate. Dar pînă atunci țara trebuie guvernată. Maia Sandu poate miza pe noi. Platforma DA este gata să muncească. Noi putem numi un prim-ministru în condiții de criză”, - a declarat liderul partidului Platforma “Demnitate și Adevăr”.

Pentru Maia Sandu, ca președintă și om politic, această auto-promovare este foarte incomodă. Mai ales dacă Andrei Năstase, cu trimitere la precedentele înțelegeri dintre PAS și Platforma DA, va insista pe candidatura partidului său pentru funcția de prim-ministru. Să refuze – ar însemna, vorba politologului Vitalii Andrievschii, “să se certe acolo, înăuntru”: totuși, Platforma DA de mai multe ori a pus umărul în sprijinul Maiei Sandu, inclusiv în turul doi al campaniei prezidențiale. Să accepte – e periculos, la fel. Ce interes ar avea Maia Sandu în consolidarea pozițiilor potențialului adversar al partidului ei în ajunul alegerilor parlamentare anticipate? Mai ales că perspectivele electorale ale PAS depind nemijlocit de ratingul personal al președintei în acțiune.

E suficient să ne amintim de experiența Ucrainei vecine, unde pe valul popularității enorme a lui Volodimir Zelensky (în aprilie, 2019 el a învins în alegerile prezidențiale cu rezultatul 73,22%) în parlamentarele din iulie,2019 partidul său “Слуга народа” a acumulat 43,16%, și astfel a asigurat o majoritate stabilă în Rada Supremă. Dar spre toamna-2019 ratingul președintelui Zelensky a căzut cu 21%, după un an de președinție popularitatea lui s-a înjumătățit, iar la alegerile locale din a.2020 partidul a arătat un rezultat, care a fost numit “catastrofal” – “slugile” au devenit doar al treilea partid în țară.

Oare nu din aceste motive președinta țării și partidul ei se grăbesc să desfășoare alegerile parlamentare anticipate dacă nu în primăvară, apoi cel puțin în iunie, iar oponenții lor își doresc să transfere alegerile pentru la toamnă ?

Deci, e zugzwang, sau mai există totuși o scăpare?

Maia Sandu spune deschis, că nu dorește să desemneze o candidatură pentru funcția de prim-ministru. Recent, în emisia unui post TV ea a declarat că înaintarea oricărui candidat la funcția de premier îndepărtează desfășurarea alegerilor parlamentare anticipate.

Dar, după ce Curtea Constituțională a declarat că autodizolvarea parlamentului este imposibilă și (probabil, la începutul lui februarie) va răspunde la solicitarea deputaților-socialiști privind termenul-limită pentru desemnarea premierului și ce sancțiune riscă șefa statului în caz că nu va numi un candidat, Maia Sandu va fi nevoită să semneze respectivul decret. Orice încercare de a se eschiva de la această obligație constituțională se poate solda cu aceea, că socialiștii și deputații partidului ”Șor” îi vor declara impeachment, și astfel criza politică se va aprofunda.

De altfel, unii comentatori politici cred că și în această situație, aparent fără ieșire, președinta mai are careva posibilități de manevrare.

Potrivit politologului Roman Mihăeș, “există varianta în care Maia Sandu va desemna o candidatură pentru postul de premier, dar înainte de inițierea procedurii de vot candidatul venit în parlament va face anunțul privind autorecuzarea sa”. La fel va proceda și următorul candidat la funcția de prim-ministru. “Atunci parlamentul, chiar dacă va dori să aprobe un guvern de tranziție, nu o va putea face. Totuși, toate procedurile constituționale vor fi respectate: președintele desemnează de două ori candidatura la funcția de prim-ministru, iar parlamentul de două ori nu aprobă guvernul, asta pe parcursul a 45 de zile. În rezultat, intervine p.2 al art.85 din Constituție și președinta are posibilitatea să dizolve legislativul”, - menționează Roman Mihăeș.

Despre acest scenariu a vorbit și analistul politic Igor Boțan în cadrul dezbaterilor publice de la agenția IPN.

“Dacă nu avem o majoritate parlamentară care obligă șeful statului să desemneze candidatura acestei majorități la funcția de prim-ministru, reieșind din jurisprudența Curții Constituționale șeful statului poate provoca dizolvarea parlamentului prin diverse metode, fără ca să poată fi învinuit de anumite acțiuni”, - a spus el.

Cum anume? “Foarte simplu. Maia Sandu poate spune peste o săptămînă-două: “Domnilor, dacă Constituția mă obligă să desemnez candidatura primului ministru, eu o pot face. Dar voi desemna candidatura care îmi este pe plac mie – spre exemplu, pe cineva dintre consilierii prezidențiali. Acest consilier își începe activitatea, iar peste două săptămîni vine și spune că în lipsa unei majorități parlamentare el nu a putut găsi un număr suficient de oameni pentru a elabora programul de activitate al guvernului și a forma echipa guvernamentală, așa că refuză funcția de prim-ministru. După care Maia Sandu desemnează un alt candidat, și tot așa pe parcursul celor trei luni prevăzute de decizia Curții Constituționale din a.2013 și a celei din a.2016. Din punctul meu de vedere, dacă nu există o majoritate parlamentară, președintele are la dispoziție toate instrumentele pentru a executa formal prevederile Constituției și a aduce treptat situația la dizolvarea parlamentului”, - spune Igor Boțan. Oare nu despre acest “plan B” vorbea Maia Sandu în ajunul sărbătorilor de iarnă?

Așa că, în pofida actualei decizii a Curții Constituționale, care aparent o obligă pe președintă să desemneze totuși candidatul la funcția de prim-ministru, manevrarea politică va continua. Maia Sandu a promis că va anunțat numele candidatului la funcția de premier săptămîna viitoare. Dar va deveni el oare șeful Cabinetului de Miniștri?

Xenia Florea

Ați găsit o eroare în text? Marcați-o și tastați Ctrl+Enter


Mai multe

Sondaj Toate

load