„Noul model de creștere economică” nu mai este relevant. „Modernizarea profundă” este acum tendința

Astăzi, parlamentul va numi guvernul lui Alexandru Munteanu, care (reieșind din profilul candidatului la funcția de prim-ministru) va trebui să miște măcar puțin economia aflată într-o stagnare „sustenabilă” în ultimii patru ani. Creșterea preconizată de 0,1% în 2024 și creșterea zero a PIB-ului pentru prima jumătate a anului 2025 pot fi considerate „încurajatoare” doar de „economiștii” guvernamentali cu „diplome de la Harvard”, veniți din sectorul non-guvernamental.

Comentatorul politic și jurnalistul Dmitri Ciubashenco consideră că, încă din primele zile, noul guvern se va confrunta cu o contradicție iremediabilă între dorința sa de a liberaliza economia, de a relansa afacerile și de a atrage investitori și „un regim dur de represiune politică și un sistem judiciar controlat”. „Pentru că președinta se află în fruntea acestui regim, primul ministru, în eforturile sale de a rezolva problemele economice, va trebui să se ciocnească direct cu Maia Sandu, care supraveghează personal înșurubarea piulițelor politice. Unele țări, precum Singapore sau China, au reușit să combine un sistem politic autoritar cu liberalizarea economiei. Dar Moldova nu este nici Singapore, și nici China”, a scris Ciubashenco pe rețelele de socializare.

În interviurile sale recente, candidatul la funcția de prim-ministru a declarat în mod repetat că este „apolitic” și că „nimeni nu-mi va impune nimic”. Cu toate acestea, nu este un secret faptul, că toată puterea din țară aparține președintei Maia Sandu, iar PAS, aflat la guvernare, este un agent obedient al voinței șefei statului. Prin urmare, discursul președintei la sesiunea inaugurală a celui de-al XII-lea Parlament ar trebui privit ca o schițare a „cursului general al partidului și guvernării”, pe care Alexandru Munteanu și echipa sa vor trebui să-l urmeze.

Despre „începutul de drum” și „cea mai dificilă perioadă din viața țării”. Din nou...

Este interesant să comparăm discursul actual, adresat parlamentarilor de Maia sandu, cu discursul său de la sesiunea inaugurală a celei de-a XI-a Legislaturi în iulie 2021, PAS ajuns fiind pentru prima dată la putere.

Pe atunci, era o „renaștere” politică - o dorință de a îmbrățișa ceea ceve de neatins, a îmbrățișa întreaga lume și a avea grijă de toți în același timp. În 2021, Maia Sandu a declarat că este bucuroasă să fie în Parlamentul care găzduiește „o majoritate onestă și reformistă, ce va înlocui organul legislativ care întruchipa tot ce era mai corupt și imoral în politica moldovenească” și va conduce țara spre stabilitate și prosperitate.

„Să construim măcar acum, după 30 de ani, după numeroase eșecuri, un stat pentru popor — pentru tot poporul — și nu pentru bande care au exploatat încrederea cetățenilor, pentru a acumula bogății nemeritate și a subjuga statul propriilor interese. A venit momentul unei adevărate revoluții în modul în care este guvernată țara, așa ca cetățenii să devină cu adevărat centrul atenției pentru conducerea țării, iar politicienii și instituțiile statului să servească interesul public”, a declarat Sandu acum patru ani de la tribuna centrală a parlamentului.

Discursul ei sună acum mai mult a „gotic heavy”. Inamicii sunt peste tot, și pe plan intern, și pe cel internațional. „Țara noastră se confruntă cu atacuri hibride menite să ne divizeze, să ne intimideze și să ne slăbească.” „Nu putem permite ca țara noastră să devină o unealtă a agresorului pentru a fi folosită împotriva altor state.” „ Dar nu putem admite vreodată ca puterea în țara noastră să fie scoasă la licitație - și să fie acaparată de cine reușește să plătească mai mult.” „Cei care, de dragul puterii și al banilor, au participat la războiul hibrid și au servit interese străine trebuie să înțeleagă că loialitatea față de țară este sacră.”

Despre faptul că democrația din Republica Moldova este autoritarism și totalitarism în Rusia: „ Știu că există (în această sală) pretinși apărători ai democrației care au criticat acțiunile întreprinse de autorități pentru a apăra democrația de ingerințe externe, fie că vorbim de combaterea finanțărilor ilegale, de intervenții în spațiul digital sau de scoaterea din cursă a unor candidați cu intenții antinaționale. Cu atât mai ipocrită este tăcerea asurzitoare a acestora în legătură cu arestarea tinerilor în Rusia pentru un cântec fredonat în stradă. Nu cred că v-ați dori ca un copil sau nepot al Dumneavoastră să pățească așa ceva”. Și puțină autoadmirație: „Curajul nostru de a rezista amenințărilor și de a rămâne un pilon de stabilitate în regiune ne-a adus recunoașterea și recunoștința întregii lumi.”

Ceea ce a rămas constant în ambele discursuri ale președintei a fost afirmația că Republica Moldova se află „la început de drum” și trece prin „cea mai dificilă perioadă” din istoria sa.

2021: „Ne confruntăm cu provocări serioase: Moldova s-a confruntat recent cu o pandemie și o criză economică, iar timp de decenii țara suferă de sărăcie, corupție și migrație. Mulți oameni, în special tinerii, nu mai cred în posibilitatea de a construi un viitor mai bun acasă – pleacă fără să se gândească la întoarcere. Avem nevoie de un plan convingător pentru a încuraja tinerii să rămână acasă sau să se întoarcă.”

2025: „Aș dori să recunoaștem cu toții, că perioada pe care o trăim este cea mai dificilă de la independență încoace, iar responsabilitatea noastră față de popor este mare.” Și, încă o dată, se stabilește sarcina ca „să încurajăm mai activ întoarcerea acasă a celor care au plecat în străinătate - oameni valoroși, cu experiență și energie, de care țara noastră are atât de multă nevoie.”

Însă declarațiile, scopurile și obiectivele care păreau proaspete și relevante în 2021, reieșind din moștenirea „statului capturat” și spiritul reformist efervescent al PAS nou inaugurat, în 2025 ridică deja întrebări: ce ați făcut în ultimii patru ani, în care ați deținut puterea absolută în țară, dacă totul arde din nou și totul merge din nou prost? Cum a spus expertul economic Veaceslav Ioniță într-un podcast recent, vremea în care puteai să dai vina pe predecesorii răi pentru toate, a trecut deja.

De la „noul model de dezvoltare economică” la „modernizarea profundă”

În 2021, în fața noilor membri ai parlamentului, președinta Maia Sandu a declarat că viitorul guvern (cabinetul Nataliei Gavrilița) trebuie să construiască un nou model de creștere economică pentru Republica Moldova.

O economie dezvoltată permite plata salariilor mai mari, creșterea pensiilor și alocarea mai multor fonduri pentru investiții și dezvoltare, a spus șefa statului. În plus, trebuie să se țină cont de faptul, că o serie de provocări vor afecta dezvoltarea economică a țării în următorii ani: schimbările climatice globale vor declanșa creșterea prețurilor la produsele agricole, costuri mai mari pentru construcția și întreținerea infrastructurii și creșterea cererii de energie. „Guvernul trebuie să acționeze astăzi pentru a evita costuri mari în viitor”, a spus Maia Sandu, instruind guvernul să „construiască un nou model de creștere economică pentru Republica Moldova, bazat pe crearea locurilor de muncă, diversificarea economică, integrare și dezvoltare pe termen lung, precum și pe o politică fiscală mai echitabilă”.

Însă nici guvernul Gavrilița, nici cel condus de Recean nu au avut „asalt intelectual” sau măcar un program economic anticriză, în ciuda faptului că ministrul economiei, Dumitru Alaiba, scria în mod regulat postări lungi pe Facebook despre cum „nu ne putem permite o creștere lentă”, deoarece, chiar dacă creșterea ar ajunge la 2%, „Moldova va fi cea mai săracă țară din Europa și peste zece ani” -creșterea economică necesită o creștere anuală de cel puțin 8%.

Prim-ministrul „anti-criză”, Alexandru Munteanu, moștenește o țară cu creștere economică zero în ultimii patru ani, puternic dependentă de datorii. Cum a remarcat economistul Vladimir Golovatiuk, dat fiind că guvernul nu a reușit încă să abordeze problemele economice complexe, fie din cauza crizei energetică, fie a războiul din Ucraina (între timp, PIB-ul real al vecinilor Moldovei a crescut cu 5,3% în 2023 și cu 2,9% în 2024), acesta duce o lipsă cronică de fonduri pentru a susține funcționarea statului - bugetul, economia și sfera socială. Și pentru că este nevoie de bani, guvernul contractează din ce în ce mai multe împrumuturi, ceea ce duce în cele din urmă la creșterea datoriei naționale. Prin urmare, deservirea datoriei naționale în acest an va costa Moldova 12,3 miliarde de lei și va continua să crească.

Expertul economic Veaceslav Ioniță este încrezător că cei 1,9 miliarde de euro promisi de UE pentru „modernizare și dezvoltare” înainte de alegeri, majoritatea sub formă de împrumuturi, vor trebui folosiți pentru a rambursa datoriile existente. Ce „investiții” vom avea nu este clar. Pe scurt, așa cum a spus fostul prim-ministru Vladimir Filat, „întreaga strategie a PAS s-a redus la un singur lucru: gestionarea datoriilor”. Noul prim-ministru, Munteanu, va trebui acum să pună capăt tuturor acestor lucruri. Sau să le lase așa cum sunt.

În 2025 președinta Maia Sandu nu mai cere guvernului „să construiască un nou model de creștere economică”; ea are acum un alt obiectiv: „ modernizarea profundă a țării”.

Din punctul de vedere al șefului statului, aceasta este o reformă administrativ-teritorială „care va îmbunătăți furnizarea serviciilor publice către cetățeni, inclusiv prin utilizarea deplină a potențialului fondurilor europene”. Cu toate acestea, nu este clar cum pot fi îmbunătățite serviciile în condițiile în care reforma administrativ-teritorială planificată va distanța semnificativ guvernul de populația sărăcită.

„ Va fi nevoie de și mai mult efort, de mai multă eficiență și de atragerea de și mai mulți oameni nu doar pentru implementarea agendei europene, dar și pentru gestionarea priorităților imediate de dezvoltare ale țării. Pentru că oamenii și companiile au nevoie de drumuri sigure sau de servicii publice de calitate nu doar de la momentul aderării la UE, ci și până atunci.”, a declarat președinta.

Și în timp ce, pe de o parte, „războiul de la frontieră continuă să submineze încrederea investitorilor și să genereze incertitudine”, iar pe de altă parte, „ne confruntăm și cu obstacole interne: productivitate scăzută, lipsă de inovare și competitivitate scăzută în unele sectoare”, viitorul guvern este instruit să „depună eforturi și mai mari pentru a stimula economia, a crea locuri de muncă și a crește veniturile familiilor”. De asemenea, este chemat să asigure „investiții serioase în sisteme moderne de irigații și noi tehnologii pentru combaterea schimbărilor climatice, care au un impact serios asupra țării noastre”.

Pe scurt, către 2028-2029, conform dispoziției date de președintă, aici trebuie construit un „stat european modern în care cetățenii noștri vor dori să-și modeleze propriul destin”.

Integrarea europeană: de la opoziție se cere „loialitate” și „bunăvoință”.

Reieșind din discursul Maiei Sandu la sesiunea inaugurală a celui de-al XII-lea Parlament, gradul de „autenticitate” sau de „agenții ai Kremlinului” a partidelor parlamentare (și extraparlamentare) va fi determinat de poziția lor față de integrarea europeană a țării.

„ Îndemn partidele din noul Legislativ să susțină, cu loialitate și bună credință, procesul de integrare europeană a Republicii Moldova. Un asemenea angajament ar fi și un semnal al atașamentului Dumneavoastră față de obiectivul modernizării profunde a statului nostru”, a avertizat președinta.

Potrivit Maiei Sandu, pacea, democrația și suveranitatea Republicii Moldova nu vor fi pe deplin protejate dacă nu vom finaliza procesul de integrare europeană. Oponenții politici ai șefei statului și mulți experți au o opinie ușor diferită, mai ales în lumina intenției Bruxelles-ului de a introduce așa-numita „semi-aderare” pentru noile țări candidate. Aceasta înseamnă că noii membri sunt admiși fără drept de vot deplin în UE, dar cu un set complet de obligații, dintre care unele - inacceptabile pentru societatea moldovenească. Pe rețelele de socializare, această potențială nouă procedură de aderare la UE a fost numită în diverse moduri, de la „ne-aderare, cvasi-aderare, pseudo-aderare”.

„Acesta este un fel de surogat al integrării europene. Cedăm Uniunii Europene o parte din suveranitate și nu avem drept de vot. Aderăm la toate acordurile, ne deschidem piețele, stăm în sfera de influență politicii europene fără a face nicio afirmație? Uniunea Europeană, ca asociație de integrare, a fost prezentată în așa fel ca vocea fiecărei țări, chiar și a celei mai mici, să fie auzită. Atunci de ce, strict vorbind, se fac toate acestea?”, a spus analistul politic Alexandr Corinenco. Fostul viceprim-ministru Alexandr Muravschii consideră că, dacă acceptă acest tip de integrare europeană, Republica Moldova nu va avea practic niciun drept în cadrul UE, fiind obligată să respecte toate deciziile și directivele UE.

Conform „scalei de măsurare” a șefei statului, ambii comentatori pot fi clasificați imediat drept „agenți neautentici ai Kremlinului”. Maia Sandu a declarat în Parlament: „ Cu toate eforturile noastre în plan intern, pacea, democrația și suveranitatea noastră nu vor fi pe deplin protejate până nu vom încheia procesul de integrare europeană. Este un adevăr confirmat de experiența altor state care, odată devenite membre, au devenit mai stabile, mai sigure și mai prospere”. Prin urmare, noilor membri ai parlamentului li se cere: „ să contribuiți la armonizarea cadrului legal național cu cel european și să vă asumați un ritm susținut de adoptare a actelor normative necesare pentru a avansa în procesul de negocieri, astfel încât în timpul legislaturii care începe astăzi să poată fi semnat Tratatul de Aderare la Uniunea Europeană”. Iar noul guvern este obligat să finalizeze procesul de negocieri în aceeași perioadă și să pregătească țara pentru aderarea la UE.

Mai mult vetting!

„Pentru a fi funcționale, democrația și statul de drept trebuie să fie ca două fețe ale aceleiași monede. La urma urmei, cetățenii vor putea avea încredere în stat doar dacă legea este primordială și există încrederea că cei care o încalcă – indiferent de poziție, statut sau avere – vor fi trași la răspundere”, a declarat Maia Sandu. Prin urmare, a afirmat ea, este important să se finalizeze cu succes reforma justiției. Sarcina pusă de președintă este finalizarea procesului de vetting a judecătorilor și procurorilor în cadrul mandatului celei de-a 12-a legislaturi și „consolidarea garanțiilor pentru judecătorii și procurorii care își îndeplinesc conștiincios atribuțiile”.

Programul de activități al guvernului lui Alexandru Munteanu prevede deja că verificarea judecătorilor și procurorilor trebuie finalizată în decembrie, 2026. Șefa statului are o idee nouă: introducerea unei proceduri de verificare și pentru avocați, deoarece aceștia „trebuie să fie oameni onești și să dovedească sursa veniturilor lor”. Mai mult, unii avocați „au fost implicați și ei în aceste abuzuri”. Însă avocații nu sunt judecători sau procurori. Sunt în mare parte angajați în sectorul privat, nu în cel public, și nu pot fi pedepsiți financiar sau concediați din sistem fără motiv.

Absurditatea acestei idei a fost remarcată și de reprezentanții societății civile: Nicoleta Hriplivîi de la Promo-LEX a numit declarația șefei statului „o prostie adevărată”. Fostul judecător Ion Cojocari a declarat că această competență contrazice normele internaționale: „Într-un stat de drept, avocatul nu solicită aprobarea statului pentru a apăra o persoană, iar statul nu are dreptul să-i verifice loialitatea”. Vom vedea dacă Maia Sandu va fi persistentă în promovarea noii sale idei.

Lupta cu corupția. Însă cu alta

În 2021, șefa statului a dedicat o parte semnificativă a discursului său de la sesiunea inaugurală a parlamentului corupției și luptei împotriva acesteia. Maia Sandu a declarat că „din acest moment se declară toleranță zero față de corupție la orice nivel și în orice instituție”.

„Am un mesaj simplu pentru cei corupți și compromiși: nu încercați să rezistați. Nu vă veți putea ascunde în spatele discuțiilor despre o justiție independentă în timp ce ați slujit hoților ani de zile. Oamenii trebuie să vadă cum ajung la închisoare cei care au furat miliarde”, a declarat Sandu acum patru ani. Dar, în cele din urmă, lupta PAS împotriva corupției s-a redus fie la simulare (de îndată ce guvernul suferea probleme de imagine sau, de exemplu, prețurile și tarifele începeau să crească, urma imediat o arestare de rezonanță), fie la reglarea conturilor politice.

Actualul discurs al șefei statului nu a menționat „această” corupție, în ciuda faptului că, potrivit recentului raport anual al Departamentului de Stat al SUA privind Republica Moldova (publicat la începutul lunii octombrie), corupția mai este larg răspândită în Republica Moldova și „subminează perspectivele economice ale țării”. Nu există reforme reale, economia este în pragul stagnării, iar sistemul judiciar - sub influență politică și se bucură de o încredere publică scăzută. Indicele de Percepție a Corupției, realizat de Transparency International, a plasat Republica Moldova printre cele mai vulnerabile țări în ceea ce privește corupția. Iar conform studiului „Percepțiile asupra justiției și corupției de către judecători, procurori și avocați”, elaborat de Centrul de Resurse Juridice din Republica Moldova (CRJM), 72% dintre avocați, 46% dintre procurori și 37% dintre judecători consideră că în țară există „multă sau foarte multă corupție”. Mai mult, potrivit respondenților, cel mai mare procent de corupție se observă în parlament și guvern, urmate de poliție și Centrul Național Anticorupție.

Însă șefa statului nu mai este interesată de aceste date și confirmă presupunerile anterioare conform cărora „toleranța zero față de corupție” a PAS avea ca scop principal epurarea instituțiilor guvernamentale și a sistemului judiciar de persoanele incomode pentru noul guvern. Acum, actualul guvern se concentrează doar pe un singur tip de corupție: corupția electorală.

„ La alegerile din 28 septembrie 2025 am reușit să ne apărăm democrația printr-o mobilizare fără precedent a instituțiilor responsabile, dar și datorită unei vigilențe sporite în societate.

Este imperativă continuarea acestor eforturi, pentru ca niciun alt scrutin să nu mai poată fi amenințat de bani murdari sau influențe străine”, - a declarat Maia Sandu, iar parlamentul și noul guvern a fost atenționat: „ Fenomenul cumpărării voturilor trebuie eradicat definitiv, iar instituțiile responsabile trebuie să-și consolideze capacitățile în a proteja scrutinele din anii următori”.

Cu toate acestea, mulți observatori nu știu cum să numească situația, în care liderii PAS i-au informat clar pe primarii orașelor țării noastre că investițiile în orașele lor vor depinde direct de rezultatele alegerilor parlamentare din orașele lor.

Combaterea dezinformării: înșurubarea continua a piulițelor

Vorbindu-le noilor membri ai parlamentului, președinta a emis un ordin direct tuturor instituțiilor subordonate, departamentale și nedepartamentale, de a „consolida lupta împotriva dezinformării”.

„ Reziliența unei democrații nu se măsoară doar prin forța instituțiilor sau a cadrului legal, ci și prin capacitatea oamenilor de a recunoaște minciuna, de a respinge manipularea și de a rămâne uniți în jurul adevărului”, - a declarat Maia Sandu. Mesajul său pe această temă a fost „întărit” de un apel oficial adresat președintelui Parlamentului, Igor Grosu, din partea Curții Constituționale, pe care fostul prim-ministru Ion Sturza la numit-o pe bună dreptate drept „a noastră”. După ce a confirmat rezultatele alegerilor parlamentare și a recunoscut mandatele membrilor aleși, Curtea Constituțională a solicitat conducerii parlamentare „să consolideze cadrul legal pentru combaterea dezinformării și a interferenței străine în procesele electorale”. „Dezinformarea pe scară largă poate reprezenta o amenințare gravă la adresa dreptului de vot și de a alege și, prin urmare, poate duce la încălcarea drepturilor condiționale pentru alegeri libere și corecte”, se arată în apel. Așa dar, va fi introdusă cenzura pe internet.

În teorie, discursurile președintei în parlament sunt niște mesaje politice. Conform Constituției, Republica Moldova este o republică parlamentară, în care funcțiile șefei statului sunt limitate. Dar, în practică, avem, așa cum a spus un comentator, „un regim autoritar sub steagul Europei”. Chiar și politologul Igor Boțan, considerat un expert pro-guvernamental, a numit PAS, aflat la guvernare, „un partid slab, care se bazează pe autoritatea Maiei Sandu” și „o mașină de vot”. „În realitate noi înțelegem că Maia Sandu ia deciziile strategice”, -a declarat Boțan.

Deci, discursul președintei în fața parlamentului nu este doar un text citit de pe foaie. Este un apel convingător la acțiune - pentru majoritatea parlamentară realeasă și pentru noul guvern, care va fi aprobat și învestit vineri.

Xenia Florea