Noul director al CNA: "Reformator sau lichidator"?

După două luni și jumătate de la demisia lui Ruslan Flocea din funcția de director al Centrului Național Anticorupție (CNA), instituția are un nou șef, care și-a început activitatea pe 7 februarie.

Este vorba despre absolventul Universității Oxford, Iulian Rusu, care s-a alăturat sistemului de stat în urmă cu cîteva luni venind din sectorul neguvernamental și a ocupat înainte de aceasta funcția de secretar de stat la Ministerul Justiției al Republicii Moldova. Autoritățile așteaptă de la el realizarea reformei și să consolidarea potențialului CNA, în timp ce opoziția își exprimă temerile că nu vor exista schimbări pozitive și că este vorba despre "confiscarea" organului anticorupție.

Procedură fără concurs

Pînă anul trecut, candidatura directorului Centrului Național Anticorupție era stabilită în cadrul unui concurs deschis organizat de Comisia parlamentară juridică, numiri și imunități. Actuala majoritate parlamentară a susținut schimbarea acestei reguli, renunțînd la procedura de concurs. Inovația a provocat critici dure din partea însăși CNA, a experților și reprezentanților societății civile, potrivit cărora, astfel va fi subminată independența și eficacitatea instituției. Opoziția parlamentară consideră că acesta este unul dintre primii pași care va duce la subordonarea politică a acestei instituții.

Cu toate acestea, deputații Partidului Acțiune și Solidaritate (PDS) și-au exprimat convingerea că în acest fel vor contribui la implementarea reformei justiției. Potrivit autorilor amendamentelor, în percepția societății, concursurile pentru selectarea candidaților pentru funcții de conducere în structurile de stat nu duc întotdeauna la un rezultat eficient. Deputații din partidul de guvernămînt consideră că noua procedură, pe de o parte, îl va responsabiliza pe directorul CNA în fața Parlamentului, iar pe de altă parte, va asigura sprijin politic din partea parlamentarilor în realizarea reformei anticorupție.

În urmă cu cîteva luni, la 18 noiembrie 2021, deputații PAS l-au demis pe fostul director al CNA Ruslan Flocea, care se afla la conducerea instituției din 2019, iar anterior a deținut funcția de consilier al Președintelui Igor Dodon. Demisia a devenit posibilă după adoptarea unui amendament care stipulează că demiterea directorului poate avea loc cu votul majorității deputaților la propunerea a cel puțin o treime din parlamentari, cu concluzia pozitivă a Comisiei juridice, numiri și imunități.

Motivul demisiei lui Ruslan Flocea în Parlament este considerată concluzia negativă a Comisiei cu privire la raportul privind activitatea CNA în perioada 2016-2021. Șeful Centrului Anticorupție nu a participat la ședință, explicînd acest lucru prin faptul că decizia privind demiterea sa a fost deja luată. "Cel puțin, acest lucru rezultă din declarațiile publice ale unor reprezentanți ai PAS, care spuneau cu fiecare ocazie că directorul CNA va fi demis după așa-numita evaluare", a spus Flocea.

Conform noilor reguli, directorul CNA este numit de Parlament cu majoritatea voturilor deputaților aleși la propunerea a cel puțin 20 de deputați ai poporului. Candidatura care a primit un aviz pozitiv din partea Comisiei juridice, numiri și imunități este prezentată spre examinare Parlamentului. Mandatul directorului CNA, ca și pînă acum, este de cinci ani fără posibilitatea obținerii unui nou mandat.

Despre faptul că în curînd CNA va avea un director, Olesea Stamate, președintele Comisiei juridice, numiri și imunități, a anunțat la sfîrșitul lunii ianuarie. Potrivit acesteia, toate cererile care au fost examinate în ultima perioadă nu provin din sistemul juridic. Președintele Parlamentului, Igor Grosu, precizează că, ținînd cont de specificul Centrului Anticorupție, autoritățile au fost foarte atente atunci cînd au ales candidatul potrivit.

"CNA trebuie să devină funcțional și să demonstreze că este o instituție viabilă care combate corupția. Știu că acolo este capacitate, dar până acum n-am văzut acest lucru", spune Grosu. Potrivit acestuia, reprezentanții PAS s-au confruntat cu refuzuri din partea mai multor potențiali candidați, de aceea procesul de numire a unui nou șef al CNA a durat cîteva luni. "Ne-am adresat unor persoane care au spus că vor ajuta, dar numai cu sfaturi dacă avem nevoie de o opinie cu privire la un proiect, reformă", menționează speakerul.

Din ONG în fotoliul de director al CNA

Numirea lui Iulian Rusu în funcția de director al CNA a provocat numeroase dispute în Parlament. În timpul discuției, socialistul Vasile Bolea s-a interesat dacă acesta va fi "un reformator al centrului, lichidatorul său sau un reformator”. Deputatul a reamintit despre intenția partidului de guvernămînt de a reforma sistemul actual și de a comasa Comitetul Național Anticorupție și Procuratura Anticorupție într-o singură entitate. Drept răspuns, candidatul a dat asigurări că "dacă el va fi un lichidator, atunci numai a corupției în CNA și în sistemul justiției în general".

Liderul PCRM, Vladimir Voronin, a declarat că dacă actualele autorități vor decide lichidarea centrului, aceasta va fi "o crimă și o mărturisire a colaborării centrului cu tot ce se face rău în țara noastră". Potrivit deputaților din opoziție, numirea lui Iulian Rusu nu va duce la schimbări și reforme pozitive în activitatea CNA, ceea ce contravine programului Guvernului PAS. În plus, ei își exprimă temerile că este vorba despre "confiscarea" instituției anticorupție.

Pentru numirea noului director al CNA au votat 57 de deputați ai PAS.

Iulian Rusu este avocat cu o experiență profesională vastă de peste 20 de ani, inclusiv în domeniul justiției. Este absolvent al Universității Oxford, unde a studiat timp de 10 luni în perioada 2004-2005 și a obținut titlu de magistru în drept. Din octombrie anul trecut, a deținut funcția de Secretar de stat la Ministerul Justiției, unde a venit din sectorul neguvernamental. În perioada 2018-2021 a deținut funcția de director executiv al Institutului pentru Politici și Reforme Europene.

În CV-ul său, Julian Rusu enumeră zeci de proiecte pe cinci pagini, unde a lucrat din 2001 pînă la numirea sa la Ministerul Justiției. Cel mai adesea a colaborat cu PNUD, Comisia Europeană, Banca Mondială, USAID, Fundația Soros și Consiliul Europei. Majoritatea proiectelor sînt departe de activitatea organelor anticorupție și doar unul dintre ele se referă direct la acest domeniu. În 2016, în calitate de expert, Rusu a participat la elaborarea unei strategii anticorupție.

Ultimele proiecte la care face referire au legătură cu alinierea legislației de procedură penală din România la standardele europene. Gama altor direcții ale activității sale este foarte largă (și, în același timp, are puține legături cu activitatea anticorupție) - implementarea reformei administrației publice centrale, analiza legislației privind dezvoltarea regională, problemele politice ale integrării europene, studierea posibilităților de soluționare a conflictului transnistrean, descentralizarea și parteneriatul public-privat, îmbunătățirea gestionării fondurilor publice, îmbunătățirea legislației privind comerțul electronic și semnăturile electronice, sprijinirea persoanelor cu dizabilități.

În acest context, mulți experți și comentatori și-au exprimat îndoielile cu privire la faptul că noul director fără experiență serioasă în funcții de conducere în sistemul de stat va putea implementa agenda extinsă și sarcinile importante ale CNA. Căci una este să interacționezi cu organele de drept și anticorupție în calitate de expert ONG în cadrul unui anumit proiect și alt lucru este să conduci cea mai importantă instituție specializată, asigurînd depolitizarea, independența, imparțialitatea și eficiența acesteia.

Experții amintesc, de asemenea, recentul scandal în care a fost implicat Iulian Rusu. Procurorul general Alexandr Stoianoglo, care a fost demis din funcție, a declarat că Rusu a jucat rolul său în complotul organizat împotriva sa pentru a-i prejudicia reputația. Potrivit lui Stoianoglo, Rusu ar fi avut grijă ca anumite informații despre el să ajungă în spațiul public. "Fostul procuror anticorupție i-a trimis directorului executiv al Institutului pentru Politici și Reforme Europene, Iulian Rusu, o serie de materiale, inclusiv despre litigiile pe care le are cu Procuratura Generală în legătură cu suspendarea sa din funcţie şi îi cere şi acestuia să-i asigure acoperire mediatică", a spus Stoianoglo. Iulian Rusu, la rîndul său, a numit aceste afirmații drept neîntemeiate.

Și subiectul relației cu fostul șef al Procuraturii Anticorupție, Viorel Morari, a fost abordat în cadrul ședinței Parlamentului, la care Rusu a fost prezentat în calitate de candidat la funcția de șef al CNA. El a răspuns că a comunicat anterior cu Morari pe "teme generale", de exemplu, dacă el sau rudele sale au fost persecutate pentru a reflecta și prezenta cetățenilor situația din cadrul procuraturii. "Am participat activ la monitorizarea evenimentelor din justiție în calitate de reprezentant al societății civile", a spus el.

Potrivit ultimei declarații depuse cu cîteva luni în urmă, Iulian Rusu deține un apartament de 78 mp, achiziționat în 2008 în urma unui contract de investiții, și un apartament de 124 mp, achiziționat în 2020 în valoare de 785.000 de lei. Prețul prea scăzut al celui de-al doilea imobil inclus în declarație a provocat mai multe întrebări din partea internauților. Oficialul a explicat pe o rețea de socializare că pentru apartament a achitat 84 de mii de euro, dar în documente a indicat valoarea cadastrală, așa cum prevedea legea la acel moment. El a promis să actualizeze declarația, deoarece modificările privind indicarea obligatorie a valorii reale a imobilului au intrat în vigoare ulterior.

Noul director al CNA mai deține două garaje și un imobil de 15 mp. Rusu a declarat 1/2 din cota unui teren cu o suprafață de aproape cinci hectare în Orhei. Pe parcursul anului 2020 a obținut venituri oficiale de circa 1,2 milioane de lei din activitatea desfășurată în cadrul mai multor ONG-uri, atît în țară, cît și peste hotare. Potrivit declarației, circa 450 mii lei sînt depozitați în diferite valute în conturile bancare deschise în Moldova și Marea Britanie. Pe numele său sînt înregistrate două automobile: un Mercedes B250E din 2015, prețul căruia ar fi 17,5 mii de euro, și un Audi A4 din 2006, procurat cu 12 mii de euro.

CNA va fi "curățat"

Potrivit experților, numirea noului director la CNA ar putea duce la schimbări semnificative de personal în cadrul instituției. În plus, va fi verificată integritatea personalului Centrului Național Anticorupție, iar cei care nu vor trece testul vor fi demiși. Evenimentele ulterioare, potrivit comentatorilor, depind în mare măsură de mediul noului șef al CNA. Liderul Partidului Schimbărilor, Ștefan Gligor, susține că echipa pe care și-o va crea Iulian Rusu la CNA "va reprezenta hîrtia de turnesol care va arăta adevăratele sale intenții". Potrivit lui, multe lucruri se vor clarifica după numirea noilor directori adjuncți.

În primele sale declarații, Iulian Rusu a menționat că în primul rînd intenționează să facă cunoștință cu echipa centrului "și apoi cu onestitatea lor". El își exprimă încrederea că, cu sprijinul autorităților și, în primul rînd al Parlamentului, va fi posibilă "curățarea organelor legii de elemente de corupție, deoarece acest lucru reprezintă mai mult de jumătate din succes".

Directorul CNA a declarat că mai mulți angajați ai instituției sînt certați cu legea și reprezintă anumite grupuri criminale. În același timp, el nu a oferit niciun detaliu, promițînd că va reveni la acest subiect mai tîrziu. "Aceste date vin din mai multe direcții. Nu vreau să deschid parantezele, deoarece ar putea să prejudicieze tot procesul legat de curăţarea CNA. Acestea sînt grupări criminale care activează de mult timp pe teritoriul Republicii Moldova", spune Rusu.

În plus, el a vorbit despre reforma CNA, menționînd că nu este vorba despre lichidarea instituției. "Este vorba despre restructurare, iar acestea sînt două lucruri puțin diferite. Important este să se ia o decizie clară pe modelul care urmează. La moment CNA şi Procuratura Anticorpţie lucrează în tandem, dar totuşi competenţele sunt diferite. Trebuie să luăm o decizie ce facem. Ne focusăm pe dosare de corupţie mică sau totuşi stîrpim corupţia mare. Aceasta este o întrebare cu care voi reveni, inclusiv cu soluţii potenţiale, în Parlament", a spus directorul CNA.

Comentînd dezbaterea din Parlament, Ministrul Justiției, Sergiu Litvinenco, a declarat pe o rețea de socializare că nu se vrea lichidarea centrul, ci eficientizarea pentru a lupta cu marea corupție. "Cel mai important este ca sistemul instituțional de luptă cu marea corupție să fie unul funcțional. Și desigur integritatea oamenilor este fundamentală. Decizia o vom lua pornind de la obiectivul major – eficientizarea luptei cu MAREA corupție. Prin ”marea corupție” înțelegem inclusiv (sau poate în primul rînd) lupta cu corupția în rîndul politicienilor", a scris Litvinenco pe pagina sa de socializare.

Cu toate acestea, lipsa din partea autorităților a unui concept clar și a unui plan de reformă în domeniul prevenirii și combaterii corupției creează întrebări în rîndul experților. Sergiu Litvinenco a declarat în repetate rînduri că PAS intenționează să reorganizeze sistemul anticorupție și să creeze o instituție după modelul românesc DNA - Direcția Națională Anticorupție. DNA în România este specializată în combaterea acestui fenomen la nivel mediu și înalt. "Această instituție trebuie să dețină toate instrumentele pentru anchetă, de la primele semne ale unui act de corupție pînă la trimiterea dosarului în instanță", a spus ministrul imediat după numirea sa.

Sergiu Litvinenco menționa că proiectul corespunzător va fi transmis în curînd Comisiei de la Veneția a Consiliului Europei spre examinare, iar implementarea acestuia este planificată să înceapă în 2022. De atunci au trecut mai mult de șase luni, dar nu au fost înregistrate progrese în această direcție. Unii experți își exprimă temerile că autoritățile din Republica Moldova și-ar putea repeta greșelile și ar putea adopta proiectul de lege privind reformarea sistemului anticorupție și reorganizarea organelor de specialitate în grabă, fără a ține cont de opiniile instituțiilor competente și ale experților internaționali. Alții spun că nu poate fi vorba despre greșeli. Acești experți consideră că nu corupția este cauza bolii societății, ci consecința acesteia, de aceea, declararea luptei împotriva corupției ca cea mai importantă sarcină a unei forțe politice face parte din tehnologia politică din campania electorală și o modalitate de a înlătura persoanele incomode după venirea acestei forțe politice la putere. Dar timpul va arăta.

Oricum, după cum reiese din spusele lui Igor Grosu și Olesei Stamati, PAS nu a hotărît definitiv cum va arăta reforma Centrului Național Anticorupție. ”Ideea comasării Centrului Național Anticorupție și a Procuraturii Anticorupție într-o singură entitate va necesita timp pentru consultări și dezbateri, iar din acest motiv, deocamdată, se va insista pe fortificarea capacităților CNA", a spus președintele Parlamentului, Igor Grosu.

Ion Munteanu