Noua formulă a Cabinetului de Miniștri

Noua formulă a Cabinetului de Miniștri

Ion Munteanu

Șapte noi membri ai Guvernului Filip au depus jurămîntul și au intrat în exercițiul funcțiunii. 

Jurămîntul a fost depus în fața lui Andrian Candu, președintele Parlamentului, care a semnat decretul privind noile numiri în locul președintelui Igor Dodon, suspendat temporar. Acum, din componența Guvernului fac parte, pe lîngă actualul prim-ministru – Pavel Filip, alți doi foști premieri (Iurie Leancă a condus Guvernul din mai 2013 pînă în februarie 2015, Chiril Gaburici – din februarie 2015 pînă în iunie 2015), precum și un ex-președinte al Curții Constituționale. 

Criza a trecut

Încă nu demult, în cazul unor asemenea schimbări cardinale, cînd structura puterii executive este total recroită (numărul ministerelor, după cum se știe, a fost redus de la 16 la 9) și componența Cabinetului de Miniștri este schimbată aproape integral (cu 2/3), s-ar fi vorbit despre Guvernul Filip – 2. Însă, acum jumătate de an, parlamentarii au modificat Legea privind guvernul, așa că orice modificări ale puterii executive pot fi efectuate pe parcursul legislaturii, adică pe durata mandatului cabinetului de miniștri, fără ca acesta să fie demis. Aceste modificări au fost calificate drept o nouă formulă a puterii executive. 

Doar patru miniștri – cel al Finanțelor, Octavian Armașu, de interne, Alexandru Jizdan, al Apărării, Eugen Sturza, al Educației, Culturii și Cercetării, Monica Babuc – și-au păstrat funcțiile în noul cabinet de miniștri. Celelalte persoane sînt (relativ) noi. 

Viceprim-ministru pentru Integrare Europeană a fost numit Iurie Leancă, viceprim-ministru pentru Reintegrare – Cristina Lesnic, fostă angajată a MAI. Chiril Gaburici, care a condus Guvernul în 2015, a fost pus în fruntea Ministerului Economiei și Infrastructurii. Ex-ministrul justiției și fostul președinte al Curții Constituționale Alexandru Tănase a revenit la Ministerul Justiției. MAEIE este condus acum de fostul ambasador în Elveția Tudor Ulianovschi, Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale  – de către fostul director al Centrului Național de Transfuzie a Sîngelui, iar Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului – de către rectorul Universității Agrare, Liviu Volconovici.

În ianuarie 2016, prezentîndu-i pe miniștrii primei sale echipe guvernamentale, premierul Pavel Filip i-a numit “guvernul ultimei șanse”. O altă denumire a acelei componențe a guvernului a fost „anticriză”. Acum însă, judecînd după numeroasele rapoarte de la finele lui 2017, criza a trecut. La depunerea jurămîntului de către noii membri ai Guvernului, președintele Parlamentului, Andrian Candu, a declarat că în țară s-a reușit stabilizarea situației economice și lansarea unor reforme complexe. Se vede că a venit timpul ca ”echipa anticriză” să fie înlocuită cu ”guvernul tehnocrat” (în definiția președintelui PDM, Vladimir Plahotniuc), a cărui sarcină primordială este – „să depășească așteptările cetățenilor” (din îndrumările lui Andrian Candu).

De ce a fost modificată componența Guvernului 

Acum nimeni nu poate imputa Partidului Democrat faptul că ar monopoliza puterea. Din cei 14 membri ai “guvernului tehnocrat”, membri ai Partidului Democrat sînt doar prim-ministrul Pavel Filip și ministrul Educației, Culturii și Cercetării, Monica Babuc. Spre deosebire de fostele cote politice, cînd miniștri deveneau oameni întîmplători, au venit cei care cunosc domeniul de activitate pe care urmează să-l conducă.

„Într-un an preelectoral, democrații au nevoie de un guvern care să se angajeze în activitățile sale fără a interveni în procesul electoral, spune politologul Vitalie Andrievschi. El trebuie să fie suficient de profesionist, pentru a lichida un șir de «puncte nevralgice», și, în același timp, nepolitizat. Pînă la alegerile parlamentare din decembrie curent, este necesar ca cca 60-65% dintre cetățenii Moldovei să revină la vectorul european (în prezent acest indice este în jur de 50%). Pentru a realiza acest deziderat, e nevoie de succese  – creșterea economică, atragerea investițiilor strategice, îmbunătățirea relațiilor cu donatorii etc. Iar pentru aceasta Guvernul are nevoie de profesioniști suficient de bine cunoscuți peste hotare. Eu cred că tot ce face partidul de guvernămînt în privința puterii executive este corect.”

Iurie Leancă – vicepremier pentru Integrare Europeană

Pentru fostul prim-ministru Iurie Leancă a fost creată o nouă funcție – cea de viceprim-ministru pentru Integrare Europeană.  

„Tratez cu umor această numire, spune directorul Institutului de Studii Diplomatice, Politice și de Securitate, Valeriu Ostalep. Pe ce se va baza activitatea dlui Leancă, unde sînt fixate competențele viceprim-ministrului pentru integrare europeană? Care ministere și în ce bază i se vor subordona? Este cazul clasic cînd căruța este pusă înaintea calului. Avem Ministerul Afacerilor Externe, care este responsabil de integrarea europeană  – se vede chiar din denumirea lui. Acum dl Leancă va sta în fruntea MAIEI? Apare întrebarea – de ce Ministerul de Externe și alte ministere trebuie să-i delege lui Iurie Leancă unele împuterniciri? Am mari îndoieli că, la timpul său, fiind în fruntea Ministerului de Externe, Leancă însuși ar fi fost de acord să cedeze cuiva anumite competențe ale sale.”

Însă în fața viceprim-ministrului pentru integrare europeană stau sarcini mai vaste decît verificarea și controlul faptului cum implementează ministerele și departamentele ”agenda europeană” și cum ”sporesc ele ritmul punerii în aplicare a Acordului de asociere”. Revenirea ”eurointegratorului profesionist” Iurie Leancă la puterea executivă mai are o încărcătură semantică ”europeană”. Așa se face că azi relațiile dintre Chișinău și Bruxelles se află la cel mai scăzut nivel din ultimul timp. Uniunea Europeană nu s-a lăsat impresionată de intenția autorităților moldovene de a fixa cursul integrării europene în Constituție și a-l face singurul vector corect al politicii externe în dezvoltarea Republicii Moldova: Bruxelles-ul cere implementarea unor reforme concrete, în strictă conformitate cu lista celor 28 de condiții ale UE. De asta depinde primirea de către RM a asistenței macrofinanciare de 100 de milioane de euro.

Pentru realizarea unui șir de proiecte sociale, autoritățile au nevoie și de o îmbunătățire a relațiilor cu UE, dar și de banii partenerilor europeni. Așa că una dintre sarcinile curente ale viceprim-ministrului pentru integrare europeană Iurie Leancă este să utilizeze vechile relații pentru a obține atenuarea poziției Bruxelles-ului față de Chișinău.

Însă Valeriu Ostalep consideră că, în 2018, deasupra Moldovei norii vor continua să se adune pe dimensiunea europeană și că RM va primi din partea UE „un document cu un caracter foarte distrugător”.

„Dacă situația va evolua anume așa, în ajunul alegerilor parlamentare cineva va trebui să răspundă pentru eșuarea cursului de integrare europeană. Și cine va trebui să răspundă dacă nu vicepremierul pentru integrare europeană?”, opinează Ostalep. 

Cristina Lesnic – vicepremier pentru reintegrare

Una dintre cele mai neașteptate numiri în guvernul înnoit al lui Pavel Filip este Cristina Lesnic, care are 35 de ani, iar pe parcursul întregii sale cariere a fost preocupată în exclusivitate de integrarea europeană.

Activitatea profesională și-a început-o în 2004, fiind angajată pînă în 2008 pe post de specialist în Secția contracte și integrare europeană a departamentului relații internaționale a MAI. În perioada 2008-2011, ea a fost specialist principal al ministerului în cauză, între anii 2011 și 2013 – șefă a Secției integrare europeană a Direcției cooperare internațională și integrare europeană a MAI. În ultimii 3,5 ani, Cristina Lesnic a condus Direcția cooperare internațională și integrare europeană a MAI. Se spune că Lesnic a jucat un rol important în instituirea regimului de circulație fără vize în UE.  

Acum ea va răspunde de direcția transnistreană și va îndeplini funcțiile principalului negociator al Chișinăului în reglementarea transnistreană. În zilele imediat următoare, Cristina Lesnic va merge, în noua sa calitate, la Paris, pentru a participa la reuniunea subcomisiei speciale a APCE privind conflictele, unde se va vedea cu colegul său transnistrean, Vitali Ignatiev. 

Politologul rus Andrei Deveatkov consideră că rocada aceasta, prin care ”reintegratorul de carieră” (Gheorghe Bălan s-a ocupat cu problemele reintegrării din 2003) a fost înlocuit cu un ”integrator european de carieră”, poate însemna că acum Chișinăul examinează problema reglementării conflictului transnistrean preponderent din punctul de vedere al relațiilor cu UE.

„Pe de altă parte, aceste figuri nu decid nimic în definirea domeniilor-cheie ale politicii. Dirijarea procesului de reglementare a conflictului și, în general, a politicii externe vine direct de la PD-ul aflat la guvernare”, a afirmat expertul rus într-un interviu pentru portalul transnistrean novostipmr.com. 

Chiril Gaburici – ministru al Economiei

La numirea în prima componență a Guvernului Filip a celor doi Octaviani – Armașu la Finanțe și Calmîc la Economie – aceștia erau numiți veriga de bază a cabinetului de miniștri. Acum, la Guvern a rămas un singur Octavian  – Armașu, deși Octavian Calmîc corespunde întru totul ”noii formule” a puterii executive – profesionalismul și prioritatea integrării europene.

Octavian Calmîc, care a activat la Ministerul Economiei aproape 22 de ani, este un ”eurointegrator profesionist” ca și Iurie Leancă, doar că de orientare economică. Pe parcursul a două decenii, el a fost principalul negociator din partea Ministerului. În anii 1998-2001, a fost reprezentantul principal al grupului de negocieri privind aderarea Republicii Moldova la OMC. Între anii 2003-2004 a fost principalul negociator privind semnarea Acordului de liber schimb cu țările Pactului de stabilitate pentru Europa de Sud-Est. Între anii 2005-2006 – consultant principal în negocierile cu UE privind obținerea preferințelor comerciale autonome. Iar în noiembrie 2013, la Vilnius, pe post de negociator principal al PM, a parafat acea parte a Acordului de asociere RM-UE care viza accederea republicii în zona de liber schimb cu UE.

Însă Octavian Calmîc este membru al PDM, a făcut parte chiar din organul de conducere al partidului. Iar la formarea noii componențe a Guvernului depolitizarea a fost sarcina principala. De aceea, ministru al Economiei a devenit fostul premier-tehnocrat Chiril Gaburici, care, după doi ani și jumătate de la plecarea sa din fruntea Executivului, și-a dat acordul de a reveni la Guvern pentru a ocupa unul dintre posturile-cheie. 

Prezența fostului premier în guvernul înnoit era necesară grație apolitismului său (omul vine din sfera afacerilor) și imaginii bune pe care o are în ochii partenerilor europeni de pe timpurile cînd era prim-ministru. „Mult timp el a fost privit ca persoană iubită de Europa. Și acum una dintre misiunile lui este de a fi fațadă, un fel de «vitrină europeană» pentru Bruxelles”, consideră Valeriu Ostalep.

Noul ministru al Economiei va trebui să implementeze pe scară largă și un șir de proiecte de infrastructură anunțate de PDM. Spre exemplu, proiectul de modernizare a infrastructurii drumurilor „Drum asfaltat în fiecare sat”.

Alexandru Tănase – ministru al Justiției

Alexandru Tănase deja a condus Ministerul Justiției între anii 2009-2011 și este considerat părintele reformei judiciare. Pe parcursul celor 14 luni ale mandatului său de ministru, Alexandru Tănase a promovat două reforme importante – a sistemului de executare a hotărîrilor judecătorești și cea a avocaturii. Tot în acea perioadă a fost elaborat un pachet de proiecte legislative în domeniul așa-numitei reforme judiciare mici, care viza reforma mecanismelor de procedură penală și civilă.

Acum el iarăși se va ocupa de reformele în domeniul dreptului, în care Moldova înregistrează, poate, cele mai mari restanțe în îndeplinirea obligațiunilor asumate în fața UE. Probabil, prin aceasta se explică numirea lui în funcția de ministru al Justiției.   

 

Urmărește-ne pe Odnoklassniki, dacă vrei să afli mai multe

Ați găsit o eroare în text? Marcați-o și tastați Ctrl+Enter

Sondaj Toate

load