Noi reguli de executare benevolă a hotărîrilor judecătorești

Noi reguli de executare benevolă a hotărîrilor judecătorești

Victor Surugiu

Curtea Constituțională (CC) a cerut ca deputații să modifice Codul de executare și să revizuiască termenele în care debitorul este în drept să execute benevol decizia instanței de judecată.

Se presupune că datornicul poate conta pe un termen rezonabil de executare a verdictului din proprie inițiativă – fără inițierea procedurii silite și achitarea onorariului, uneori extrem de mare, executorului judecătoresc. În același timp, CC a redus lista dosarelor în care instanțele trebuie să înceapă de sine stătător executarea verdictului.

Conform specialiștilor, numărul plîngerilor ce țin de dosarele de executare crește an de an, iar lacunele legislative, care toarnă apă la moara executorilor judecătorești, așa și nu au mai fost eliminate.

Și datorii, și onorariu

În prezent orice datorii ale cetățeanului, inclusiv plata serviciilor locativ-comunale, pensiile de întreținere, amenzile neachitate, datoriile la împrumuturi, pot fi recuperate în instanță. Însă executorii judecătorești nu întotdeaunaexecută corect sancțiunile prevăzute de instanță. În plus, adesea debitoriitrebuie să acopere nu doar datoriile acumulate, ci și onorariul impunător al executorului judecătoresc, chiar și dacă consimt să execute benevol decizia instanței. Cunoaștem cazurile de pomină cu datoriile „Termocom”S.A., din ale cărei conturi, în mod silit, prin liste de executare, erau decontate nu doar datoriile, dar și onorariile executorilor, care au constituit peste 2,7 milioane de lei.  

Acum șapte ani, în Moldova a fost reorganizat sistemul executor, care, din unul de stat, a devenit privat. S-a dovedit că noul sistem a fost construit de la bun început astfel, încît executorul judecătoresc, cu atribuții foarte vaste, de cele mai multe ori era asigurat pentru cazurile de înaintare a pretențiilor față de activitatea sa. Mulți executori primeau pentru serviciile prestate onorarii de multe milioane, inclusiv din buget, deoarece suma maximă a remunerării lor nu era stipulată. De atunci legislația executivă a fost modificată de mai multe ori, însă tot rămîne departe de a fi perfectă.

Interpelarea privind verificarea constituționalității unui șir de stipulări din Codul de executare a fost inițiată de avocatul Aureliu Scorțescu, care participă pe post de apărător la un dosar aflat la examinarea Curții de Apel Chișinău. El a adresat respectiva solicitare Curții Supreme de Justiție, de a cărei competență ține adresarea către CC. Avocatul a cerut să fie verificată constituționalitatea unor norme legislative referitoare la expedierea de către instanță, din proprie inițiativă, a documentelor de executare pe adresa executorilor, precum și de achitare a serviciilor executorilor judecătorești.

Conform regulii generale, recuperatorul este cel care prezintă spre executare documentul executoriu. Însă, în anumite cazuri, legea obligă instanța să inițieze de sine stătător această procedură. Spre exemplu, la recuperarea pensiei de întreținere, a indemnizațiilor și plăților pentru asigurările sociale, precum și a banilor în folosul statului sau din contra – de la stat și întreprinderile de stat. După examinarea cererii, CC a declarat neconstituționale dispozițiile care impun instanța să prezinte din proprie inițiativă spre executare actele în dosarele de recuperare a pensiei de întreținere.

15 zile pentru executare benevolă  

În plus, CC s-a pronunțat pe marginea termenelor de executare benevolă a verdictelor și achitarea onorariului executorului judecătoresc în aceste cazuri. Legea îi permite executorului să perceapă de la debitor remunerarea în toate cazurile de rambursare totală sau parțială a obligației indicate în documentul executoriu, precum și la încetarea procedurii de executare. Pînă la recuperarea datoriei, creditorul este cel care achită serviciile executorului judecătoresc, deoarece există cazuri cînd datoriile se recuperează ani în șir.

Suma onorariului depinde de suma datoriei și nu poate fi mai mică de 500 de lei (în cazul amenzilor – 200 de lei). Nivelul maxim al remunerării executorului este de 300 de mii de lei. Suma a apărut în Codul de executare acum cîțiva ani și a provocat nemulțumirea comunității executorilor judecătorești. Anterior legea nu prevedea restricții și, în consecință, executorii primeau periodic onorarii fabuloase.

În unele cazuri Codul de executare admite achitarea parțială a remunerării. Autorul interpelării, între altele, a cerut să fie examinată constituționalitatea normei conform căreia debitorul îndeplinește toate cerințele în termen de 15 zile după recepționarea actului executoriu, dar executorul oricum poate factura 50% din onorariu. Asta în timp ce munca executorului judecătoresc s-a limitat la emiterea unei hotărîri privind începerea procedurii de executare și expedierea acestui document părților, fără a întreprinde vreo altă acțiune. Deși aceste norme au fost recunoscute constituționale, CC a subliniat că ele pot fi aplicate doar în cazul procedurilor silite. În cazul executării benevole debitorul nu poate fi impus să achite jumătate din onorariul executorului judecătoresc.

Judecătorii au atras atenția asupra unor neconcordanțe din Codul de executare pe care Parlamentul urmează să le înlăture. CC a recunoscut că datornicul este obligat să execute hotărîrea instanței și doar în cazul în care el refuză să o facă, începe perioada executării silite cu ajutorul executorilor judecătorești. CC menționează că executarea silită a hotărîrii judecătorești poate începe doar după expirarea termenului de executare benevolă a verdictului. Și, dacă totuși au fost epuizate toate posibilitățile existente de recuperare a datoriei, executarea silită este ultima măsură de a influența debitorul.

Judecătorii consideră că transmiterea ordinului de executare de la instanță direct executorului judecătoresc nu-i lasă debitorului șansa de a executa benevol hotărîrea judecătorească pînă la inițierea procedurii silite. Astfel, CC a cerut ca Parlamentul să clarifice termenele de executare benevolă a deciziilor judecătorești. În afară de aceasta, judecătorii consideră necesară excluderea volumului împovărător pentru debitor al achitării onorariului executorului judecătoresc. Conform deciziei CC, legislativul trebuie să reglementeze achitarea serviciilor executorului, care poate avea loc concomitent cu recuperarea sumei de bază a datoriei.

CC a dispus regula care va acționa pînă cînd Parlamentul va soluționa problema termenului de executare benevolă a verdictelor judecătorești înainte de recuperarea silită. După intrarea în vigoare a deciziei definitive a instanței se va acorda un termen de 15 zile în care aceasta poate fi executată benevol. CC a menționat că legislatorul poate stabili alt termen sau unul suplimentar, de executare benevolă a diferitor categorii de acte judiciare.

Recuperarea în volum triplu

Problemele ce țin de executarea benevolă a verdictului instanței și calcularea remunerării executorului nici pe departe nu sînt unicele cu care se confruntă datornicii. Antreprenorii și persoanele fizice în repetate rînduri s-au arătat indignați de practica executorilor judecătorești de a pune concomitent sechestru pe toate activele companiei sau pe conturile cetățeanului, chiar dacă datoria nu este mare. În cîteva minute, sub sechestru cad conturi bancare, imobile, automobile și chiar proprietate intelectuală. Și abia după aceasta executorul începe să clarifice ce sume există în cont și de ce active e nevoie pentru a achita datoria, dacă aceasta va fi confirmată în instanță.

În practică, spun juriștii, avem situații cînd mijloacele continuă să fie decontate și după încheierea procedurii de executare. La Uniunea Avocaților din Moldova se vorbește despre sporirea numărului de plîngeri de la cetățeni și antreprenori, de la care se încearcă colectarea datoriei pentru un împrumut deja recuperat sau o datorie rambursată din alte obligațiuni. Oamenii se văd nevoiți să apeleze la serviciile avocaților sau să demonstreze singuri achitarea deplină a datoriilor.

Adesea probleme apar la oamenii care dețin conturi în diverse bănci. „Executorii trimit ordine în mai multe bănci și acestea le execută. Iată de ce apar cazuri cînd, de facto, omului i se iau sume de multe ori mai mari decît cele indicate în decizia instanței. Spre exemplu, persoana este datoare cu 15 mii de lei pentru serviciile comunale. Ea are conturi în trei bănci, pe fiecare – cîte 30 de mii de lei. În consecință, executorii expediază fiecărei bănci ordinul de a deconta 50% din venit. Astfel suma decontată este de trei ori mai mare decît datoria”, relatează unul dintre avocați.

În asemenea caz, executorul judecătoresc este obligat să întoarcă de sine stătător banii decontați în exces. Asta trebuie să se producă în mod automat, din soldul neridicat al mijloacelor bănești păstrate în contul oficiului executoriu. Dar, din cauza tergiversărilor birocratice, de cele mai multe ori omul este nevoit să apeleze personal la executor pentru a-i fi întorși banii care îi aparțin, anexînd la cerere extrasele bancare.

E mai complicat să demonstrezi ilegalitatea recuperării de către executorul judecătoresc în cazurile de escrocherie, spre exemplu – dacă pe numele cetățeanului a fost luat un credit fără știrea lui, după care i s-a acumulat o datorie. Mai întîi, falsul datornic va trebui să demonstreze ilegalitatea tranzacției în baza căreia a apărut datoria. Avocații zic că asemenea dosare necesită mari cheltuieli morale și fizice și pot dura ani de zile. Asta în timp ce, conform legislației moldovenești, recursul asupra acțiunilor executorului judecătoresc nu suspendă procedura de executare. Adică, în timp ce datornicul va clarifica legitimitatea decontărilor, banii din conturile lui vor fi în continuare decontați.

Nu e de mirare că, în ultimii anitot mai multe plîngeri privind procesul de executare parvin nu de la creditori, ca înainte, ci de la datornici, inclusiv Curtea Europeană pentru Drepturile Omului.           

 

Citește-ne pe Telegram, dacă vrei să afli mai multe

Ați găsit o eroare în text? Marcați-o și tastați Ctrl+Enter

Sondaj Toate

load