Mozaicurile din Chișinău: avem sau nu nevoie de ele?

Mozaicurile din Chișinău: avem sau nu nevoie de ele?

Svetlana Derevșcicova

Fete care dansează și copii care se joacă, cocori în zbor și ornamente florale… Ne-am obișnuit cu aceste imagini pe pereții clădirilor din oraș, așa încît privirea ne lunecă pe ele fără să observăm.

Însă aceste panouri mozaice, create din bucățele de sticlă și ceramică, în urmă cu mulți ani, au fost adunate minuțios de mîinile unor meșteri talentați. Sclipitoare și complicate sau modeste și ponderate – toate aceste opere, așa sau altfel, reflectă epoca istorică, stilul timpului, necesitățile sociale și dispoziția perioadei în care au fost create. Nu sînt multe: etnografii amatori și jurnaliștii au numărat vreo 40 în tot Chișinăul. S-ar părea că aceasta ar spori valoarea și atractivitatea lor. În realitate însă, multe dintre ele se află într-o delăsare totală sau chiar pe cale de dispariție. Are oare orașul nevoie de vechile mozaicuri, poate oare fi păstrat acest patrimoniu cultural?  

Arta în serviciul ideologiei

Ca element al mediului urban, mozaicul este asociat cu arhitectura și conceput pentru a fi admirat de la distanță, de aici laconismul și generalitatea lui. Mozaicul este caracterizat prin claritatea conturului, a siluetei, ritmul specific al liniilor și prin armonie. El există în ansamblu cu arhitectura – împodobește orașul fără a distruge suprafața plană a peretelui și arhitectonica clădirii.

Despre apariția acestui vechi gen de artă decorativ-monumentală în republica noastră și formele pe care le-a căpătat relatează pictorul Alexei Colîbneac, profesor, maestru în artă din RM, academician, ex-viceministru al culturii:

„Mozaicul veritabil, care își are începuturile în Bizanț, Roma Antică, era asamblat din materiale scumpe, însă cel mai adesea – din sticlă colorată fiartă (smalț). Cunoaștem mozaicul florentin din marmură, cu moduluri mărunte, de o frumusețe uimitoare. Mozaicurile perioadei sovietice erau numite artă monumentală și făceau parte din propaganda care tindea să înveșnicească realizările socialismului. Primele experimente de acest fel au apărut în anii 60 ai secolului trecut, după restabilirea postbelică a economiei, drumurilor. Stațiile de așteptare de pe drumuri au început să fie împodobite cu mozaicuri. Georgienii au dat tonul, ei foloseau cea mai obișnuită țiglă colorată. Apoi ideea a fost preluată de artiștii plastici din alte republici. După care serviciile ideologice au văzut în ele un gen de propagandă monumentală, prin care putea fi proslăvită o idee sau alta, în cazul de față – cea socialistă. În acest context, cel mai demonstrativ este panoul executat în tehnica mozaicului de celebrul artist plastic Andrei Mîlinkov – profilul lui Lenin din Palatul Congreselor, de la Moscova.

Și în Moldova apăruseră deja forțe capabile să valorifice tehnica dată, panourile din mozaic au început să înfrumusețeze stațiile de așteptare dintre orașe, apoi – însăși orașele. Această mișcare a început în anii 60 și a durat pînă la mijlocul anilor 80. În acest răstimp au apărut destule lucrări de acest fel, printre acestea fiind opere ale unor artiști plastici remarcabili. Este vorba despre Mihail Burea, Aurel David, Filimon Hămuraru, Pavel Obuh, Alexandr Cuzimin.”

Palatul a fost demolat, însă mozaicul va fi păstrat

Scandalul iscat în aprilie curent ne-a făcut să privim mai atent la mozaicurile chișinăuiene.

A fost demolat Palatul de Cultură al Sindicatelor, care decenii în șir a fost una dintre atracțiile întregului oraș, nu doar ale sectorului Rîșcani: pe acel loc se preconizează edificarea unui hipermarket. Dispariția uneia dintre cele mai semnificative clădiri a provocat un val de revoltă printre chișinăuieni, însă neliniștea cea mai mare ținea de soarta mozaicului de pe fațada clădirii. Autorul ei este cunoscutul artist moldovean Mihail Burea. 

Primii au bătut alarma jurnalista Elena Levițcaia-Pahomova și designerul Oxana Șișco-Cozîrscaia, care au organizat mau multe acțiuni sociale în apărarea mozaicului. S-a constatat că mozaicul, ca obiect de artă, este inclus în Registrul monumentelor Republicii Moldova ocrotite de stat. Anume mozaicul, nu clădirea în ansamblu. Astfel, peretele împodobit cu mozaic nu a fost demolat deocamdată și stă solitar printre ruine. Noii proprietari ai viitorului edificiu nu se împotrivesc păstrării lui, din contra, doresc să îl restaureze și să să-l transfere pe peretele viitoarei clădiri. Ion Ștefăniță, directorul general al Agenției de Inspectare și Restaurare a Monumentelor, ne-a relatat că ei s-au consultat cu reprezentanții Agenției și au cerut să fie selectat arhitectul care va proiecta strămutarea mozaicului. Potrivit lui Ștefăniță, va fi primul experiment de acest fel în Chișinău, iar după restaurare valoarea operei chiar va spori.  

Arhitectul care supraveghează transferul mozaicului este Serghei Garconița, unul dintre cei mai experimentați specialiști în domeniu: activează de peste 35 de ani, dintre care 20 în domenilu restaurărilor. Propunerea a acceptat-o.

„Mă bucură că posibila dispariție a mozaicului a neliniștit opinia publică. Probabil, asta a influențat decizia comanditarului de a-l păstra. Așa că eu m-am apucat cu plăcere de lucru. Sincer vorbind, fac asemenea lucrări în premieră. Și nu numai eu – la noi nimeni nu a mai făcut așa ceva, nu există precedente”, a menționat arhitectul.

El nu vede mari complicații în îndeplinirea acestei sarcini:

„Procesul restaurării presupune niște lucrări numite cercetare de teren. Este vorba despre efectuarea lucrărilor de măsurare, sondare etc. Există metodologia efectuării lucrărilor de proiectare, care face parte din aptitudinile profesionale ale restauratorului. În prezent am îndeplinit prima parte a lucrărilor – cercetările de teren. Adică am făcut toate măsurările mozaicului, am fixat fiecare detaliu, în total 250 de asemenea pătrate. Următoarea etapă o constituie discuțiile cu executorii nemijlociți, artiștii care vor demonta mozaicul. Avem deja o înțelegere prealabilă cu ei.”

Cum anume se va face demontarea? Despre aceasta Serghei Garconița încă nu vorbește foarte clar, deoarece participanții la viitoarea restaurare încă nu au ajuns la un numitor comun.

„Există diferite opinii și, deoarece nu avem precedente, va trebui să găsim anumite soluții pe cale experimentală. Avem nevoie de acea fixare, pentru ca ulterior, chiar dacă la demontare vor fi pierderi, să le putem restabili. Lucrăm în felul următor: demontăm cîte un pătrat, le depozităm, apoi , după ce va fi construită clădirea cea nouă, panoul va fi restabilit conform desenelor pe care le executăm acum”, a explicat arhitectul.

Va fi mozaicul restabilit pe fațada noii clădiri sau în interiorul ei? Serghei Garconița înclină spre opinia că anume pe fațadă. Dar decizia finală o va lua compania care răspunde de edificarea clădirii și comanditarul.

„Firește, va fi elaborat un proiect-schiță și propuneri privind locul și modul de instalare a panoului. Proiectul va fi aprobat de Ministerul Educației, Culturii și Cercetării și coordonat, la Primărie, cu arhitectul-șef al orașului”, a adăugat el.

Arhitectul nu a putut numi costul acestor lucrări – deocamdată nimeni nu a făcut asemenea calcule. Prima etapă va dura două luni, cît va dura demontarea este greu de spus. În orice caz, nu mai puțin de alte două luni. Oricum, totul se va produce în anul curent.

În imagine: mozaicul de pe fațada Palatului de Cultură al Sindicatelor. Autor – Mihail Burea.

Poate oare fi salvat „Plugarul?”

Dacă soarta mozaicului creat de M. Burea acum nu mai trezește mari neliniști, atunci un altul este amenințat de distrugere. Este vorba despre celebrul „Plugar Universului”, de pe peretele fostului Centru al Tineretului „Iurie Gagarin”.

Este tristă soarta acestui centru. El a fost construit pe banii cîștigați de tineretul Moldovei prin muncă patriotică între anii 1967 și 1972. Un timp îndelungat el chiar a îndeplinit funcțiile unui centru – nu numai de odihnă, dar și de atracție a inițiativelor de creație. Spre exemplu, anume aici a fost inventată prima lampă de economisire a energiei. Apoi acolo a fost amplasată una dintre discotecile de cult, după care teritoriul a fost privatizat, iar clădirea – demolată. Dar mozaicul s-a păstrat. Panoul „Plugarul Universului” este executat din smalț, are dimensiunile 9 х 15 metri. Autorul lui este talentatul pictor moldovean Aurel David, care a creat și renumitul portret grafic „Arborele Eminescu”.

„Am o atitudine deosebită față de acest autor, relatează Alexei Colîbneac. Mi-a fost profesor la școala de arte. Întregul nostru curs era fascinat de el. Era un inovator din toate punctele de vedere, a devenit popular într-un timp foarte scurt.”  

Mozaicul florentin clasic, adică producerea smalțului, la noi nu exista, materialele necesare trebuiau procurate. Iar fabrica de producere a plăcilor ceramice era chiar alături. Și David a decis să folosească altă tehnică, pe care a numit-o erklez, utiliza sticlă colorată pisată, de care în Moldova era destulă, de obicei – la fabricile de sticlă. În această tehnică el a efectuat mai multe lucrări. Este și vitraj, și mozaic în același timp, căci sticla este transparentă și, dacă o plasezi într-un gol, ea va juca grație deversărilor de culori și lumină. Dacă o montezi în ciment, împreună cu peretele, va aminti de un mozaic. „Plugarul Universului” este executat anume în această tehnică. Însă apare un mare pericol: tehnica era nouă, de legătură, iar adezivi moderni pe atunci nu existau. Și majoritatea lucrărilor lui Aurel David astăzi se autodistrug. În timpul creării „Plugarului” el a căzut de pe schele și s-a traumatizat grav. Ulterior n-a mai făcut nimic monumental în această direcție. Nu-mi închipui cum poate fi azi păstrat acest mozaic. El poate fi restaurat, dar care este sensul, din moment ce clădirea ca atare nu mai există? Să fie transferat în altă parte? S-ar putea, dar va fi cu totul altceva.

Dar arhitectul Serghei Garconița crede că totul poate fi salvat.

Important e, spune el, să existe un comanditar sau investitor, ca în cazul mozaicului de pe Palatul de Cultură al sindicatelor, care să manifeste dorință și voință. La fel și în cazul „Plugarului” – dați-mi un investitor și eu voi face totul!”

La momentul actual, problema constă în faptul că terenul, ca și clădirea fostului centru al tineretului, au fost privatizate mulți ani în urmă. Conform actelor cadastrale, din 2000 proprietar este Andrei Padurean, directorul „Eurodepozit” SRL.

Spre deosebire de panoul lui Mihail Burea, lucrarea lui Aurel David nu este inclusă în Registrul monumentelor ocrotite de stat și deci actualul proprietar al terenului este în drept să facă cu ea orice dorește.

Șeful Agenţiei de Inspectare şi Restaurare a Monumentelor, consilierul municipal Ion Ștefăniță a explicat că există două căi de introducere a acestei opere de artă în Registrul monumentelor.

„Dacă e să-l introducem în Registrul monumentelor de importanță națională, e necesar să fie solicitate materialele de la specialiștii de la Institutul Patrimoniului Cultural al AȘM, iar la Ministerul Educației, Culturii și Cercetării să fie depusă o cerere de includere în Registru a cutărui ori cutărui obiect. Este o procedură prevăzută de Legea privind ocrotirea monumentelor. Cea de-a doua cale, dacă dorim să includem obiectul în Registrul monumentelor de importanță locală, ar fi ca acest deziderat să fie adoptat de Consiliul municipal. În primul caz, de restaurarea acestor mozaicuri se va ocupa Ministerul, în cel de-al doilea va trebui alocați bani din bugetul municipal.

Eu cred că există șansa ca această decizie să fie trecută prin Consiliul municipal Chișinău pînă în septembrie curent. Ulterior, arhitectul va trebui să pregătească o schiță de proiect și să determine: va rămîne panoul în același loc sau va trebui strămutat? În orice caz, agentul economic care este proprietarul acestei clădiri nu va avea dreptul să distrugă panoul, pentru că el deja se va afla în planul de includere în lista obiectivelor cu statut de monument protejat.

În imagine: mozaicul „Plugarul Universului” de pe fațada fostului Centru al Tineretului „Iurie Gagarin”. Autor – Aurel David.  

Nu totul este inclus

În conformitate cu Anexa la Legea privind ocrotirea monumentelor, adoptată în 1993, Registrul Monumentelor Republicii Moldova ocrotite de stat enumeră 5 698 de monumente de arhitectură și artă monumentală cu statut de monument protejat. Conform documentului, în Registrul monumentelor Republicii Moldova ocrotite de stat intră următoarele mozaicuri din Chișinău:

  • str. Kiev, 7 – mozaicul de pe fațada sălii centrale a Palatului de Cultură al Sindicatelor (în prezent clădirea este demolată), autor – Mihail Burea;
  • str. 31 august, 98 – mozaicul de pe fațada sălii de festivități a clădirii Uniunii Scriitorilor din RM. Autor – Aurel David;
  • str. Hîncești, 230 – mozaicul fațadei laterale a motelului „Struguraş”;
  • str. Muncești, 162 – mozaicul fațadei laterale a unei clădiri;
  • str. Matei Millo 9, 9/3 – mozaicul de pe fațada Școlii de Arte „A. Stîrcea”;
  • bd. Ștefan cel Mare, 165 – mozaicul din holul Universității de Stat de Medicină și Farmacie „N. Testemițanu”;
  • str. Mitropolit Varlaam, 58 – mozaicul din interiorul gării auto (Panoul se numește „Moldova ospitalieră”, creat în 1969 de Mihail Burea).
  • str. A. Mateevici, 60 – mozaicul din holul USM.

Pe lîngă acest registru, mai există și Registrul monumentelor de importanță locală, aprobat în 2013 și completat în 2017. În el au fost incluse, parțial, operele enumerate mai sus, precum și mozaicul de pe str. Matei Basarab, 7, (fațada școlii) și bd. C. Negruzzi, 2 (fațada clădirii cu oficii).

Ce alte lucrări ar trebui incluse în lista patrimoniului național? Unii specialiști, spre exemplu Alexei Colîbneac, consideră că ar putea fi mozaicul de pe fațada liceului „N. Gogol” de pe str. Sciusev (autor F. Hămuraru), panoul „Energia” de pe clădirea ÎM „Termocom” (autor A. Cuzmin), mozaicul din clădirea Gării Auto Centrale (autor P. Obuh) și o altă lucrare a lui în holul de la et.4 al clădirii Circului, executată în tehnica encaustică.

Practica ne demonstrează că, pentru ca mozaicul să fie păstrat intact, nu este obligatoriu ca el să fie inclus în lista obiectivelor ocrotite – e suficient să existe dorința și responsabilitatea noilor proprietari ai clădirilor. Așa, spre exemplu, a fost în cazul panoului de pe fațada fostului combinat „Pielart (Искож)” de pe Calea Ieșilor. Materialul – placă ceramică și smalț. Autor – Pavel Obuh. În prezent acolo este amplasat Centrul „Mazda”, clădirea a fost reconstruită în stil modern și în conformitate cu actuala-i menire, însă mozaicul de pe fațada laterală a fost păstrat intact, ceea ce îi conferă originalitate și șarm.

În plus, mai există numeroase mozaicuri care încă mai fac parte din atmosfera irepetabilă a orașului nostru. Spre exemplu, cele 12 panouri de mozaic consacrate sportului și activității artistice de pe colonada din fața scării de granit de la intrarea în parcul Valea Morilor. Autorul lor este Alexandr Cuzmin. Acest maestru a executat și panoul „Dansul muzelor” din Valea Trandafirilor. Sau mozaicul de pe clădirea bibliotecii evreiești „M. Mangher” de pe str. Eugen Doga, 4, sau havuzul garnisit cu smalț din Grădina Publică „Ștefan cel Mare”. Sau compoziția din mozaicuri în forma unei mîini cu o stea de pe fațada unui bloc rezidențial de la Botanica, alături de monumentul lui Serghei Lazo, sau mozaicul din placă ceramică și smalț de pe peretele estradei de vară din parcul „Boris Glavan”, și alte lucrări, de ai căror autori acum nimeni nu-și mai amintește.

În imagine: panoul de pe fațada fostului Palat de Cultură al Combinatului „Pielart” (Искож), actualmente – Centrul „Mazda”. Autor – Pavel Obuh.

În imagine: mozaicul-basorelief de pe fațada Școlii de Arte „Alexei Stîrcea”.

Ce să facem cu ele în continuare

Pictorul Alexei Colîbneac crede că o variantă de păstrare a mozaicurilor ar fi plasarea lor cu grijă în mediul arhitectural nou-creat.

„Poate că ar trebui creată o comisie independentă de experți, care ar analiza în totalitate toate operele ce țin de acest domeniu și le-ar aprecia: asta trebuie păstrată cu orice preț, asta – ar fi de dorit etc. Altă chestiune este cine să facă acest lucru. Combinatul de restaurare nu mai există. Fondul artistic – la fel. Mai trebuie să ținem cont și de componenta politică. Dacă în țară a fost declarată oficial lupta cu moștenirea regimului comunist, mai trebuie să păstrăm monumentele acelei perioade? Societatea ar trebui să se întrebe: avem sau nu nevoie de toate acestea? Dacă avem, va trebui să depunem efort, să înțelegem de ce sume bănești va fi nevoie, cine ar putea face față acestor lucrări, și multe altele.

Arhitectul Serghei Garconița consideră că or. Chișinău are mare nevoie de toate mozaicurile, chiar dacă poartă în ele trăsăturile socialismului:

„Este istoria noastră. Ele au fost create de artiști care au depus muncă, talent. Mai ales că este un lucru pe care azi nu-l mai face nimeni. Cum să-l distrugi?!”  

El crede că în aceste cazuri este foarte importantă opinia publică.

Locuitorii orașului trebuie ei înșiși săabordeze aceste probleme, doar în acest caz putem schimba ceva în privința păstrării nu numai a mozaicurilor, dar în general a monumentelor de istorie și cultură. Poate ar trebui creată o organizație obștească care ar monitoriza situația, ar bate alarma și ar chema funcționarii, consilierii municipali, proprietarii de clădiri la acțiuni pozitive.

Ion Ștefăniță, la rîndul său, a amintit că o parte dintre mozaicurile stradale deja a fost incluse în registru, în cel național sau în cel local.

În ce le privește pe celelalte, putem examina posibilitatea de a le include în registrul local. Dar deja pentru a fi incluse în planul pentru anul 2019. Cred că pentru reabilitarea mozaicurilor vor fi necesari 3-6 milioane de lei. Și se va putea iniția un astfel de proiect-pilot. E real să restabilim cca 5 asemenea panouri anual. Poate chiar să le includem în proiectul „Chișinăul de seară – orașul luminilor”. Este un proiect care prevede o iluminare de seară specială a unor clădiri din capitală, cu precădere – monumente de arhitectură. Dacă o iluminare de seară vor avea și cele mai interesante mozaicuri, va fi încă un plus.

Problema păstrării patrimoniului istoric nu este numai a Moldovei. Ea există și într-o țară atît de bogată în tradiții culturale precum Franța. Și acolo multe monumente se află pe cale de dispariție. Și iată ce ieșire din situație au găsit francezii. La 5 iunie curent, președintele Emmanuelle Macron a anunțat lansarea unei loterii naționale, pentru ca mijloacele acumulate să meargă la restabilirea a 18 monumente istorice. Se preconizează distribuirea biletelor loteriei-instant la prețul de €15. Bugetul francez alocă pentru păstrarea patrimoniului istoric €326 milioane pe an. Guvernul acestei țări speră că loteria va acumula mijloace suplimentare – €15 – 20 milioane.

Cred că nu merită să sperăm că și la noi pot fi acumulate sume atît de impunătoare, dar, ca o modalitate cu adevărat populară de colectare a banilor pentru susținerea patrimoniului cultural, s-ar putea organiza ceva asemănător și în Moldova. Iar cu titlul de experiment să începem anume cu loteria „Mozaicuri”.

Foto: Alexandr Pavlov

 

Citește-ne pe Telegram, dacă vrei să afli mai multe

Ați găsit o eroare în text? Marcați-o și tastați Ctrl+Enter

Sondaj Toate

load