Coronavirus stiri: 8212
Obiectiv european stiri: 316
Criza energetică stiri: 927

Morcovul euro-integrării

21 iun. 10:00 (reactualizat 21 iun. 18:11)   Analitică
6147

În zilele următoare (23-24 iunie) Consiliul Europei (organismul politic suprem al UE, din care fac parte șefii de stat și guvern din țările-membre UE) urmează să soluționeze problema acordării statutului de candidate la aderare pentru Ucraina, Moldova și Georgia. «Pentru Kiev morcovul euro-integrării ar putea deveni un stimulent puternic de efectuare a schimbărilor structurale și instituționale », - scrie britanicul Financial times în articolul «De ce candidatura Ucraine la UE trebuie să fie aprobată». În el se vorbește și despre țara noastră.

În ședința sa de vinerea trecută, Comisia Europeană a recomandat UE să ofere statutul de candidată nu doar Ucrainei, ci și Moldovei. Însă cu anumite condiții, pe care Kiev și Chișinău vor trebuie să le îndeplinească – acestea țin de supremația legii, justiție și combaterea corupției.

Georgiei deocamdată statutul de candidată i-a fost refuzat – cel puțin, de Comisia Europeană. Aceasta nu va obține statutul de candidată înainte de a îndeplini anumite cerințe ale Bruxellesului: modificarea reformei justiției, continuare luptei cu corupția și criminalitatea organizată, garantarea libertății presei și modernizarea legilor privind minoritățile.

Dar aceasta este doar concluzia Comisiei Europene. Decizia finală urmează a fi luată de șefii statelor și guvernelor din țările UE, dintre care unele se pronunță împotriva oferirii statutului de candidată pentru Ucraina. Iar decizia respectivă necesită sprijinul unanim al tuturor celor 27 de țări-membre.

Fiecare este pe cont propriu


Anul trecut, Ucraina, Georgia și Moldova au lansat inițiativa “Trio asociat” ca un format al speranței comune – pentru a înlesni dialogul trilateral și a coordona pașii comuni în vederea obținerii unui progres însemnat în direcția apropierii de UE.

Dar după 24 februarie, fiecare dintre cele trei își face singură drum spre UE. De exemplu, Ucraina crede că UE nu numai că este obligată să-i acorde statutul de candidată, ci mai că să o facă imediat membru cu drepturi depline, pentru că, vorba lui Volodimir Zelensky, “acum Ucraina luptă nu doar pentru țara sa, ci și pentru pacea tuturor statelor UE ”.

Președintele ucrainean își vede deja țara în drumul spre euro-integrare alături nu de Moldova și Georgia, ci de însoțitori mult mai “avansați”. Zilele trecute el a îndemnat să le fie oferit statutul de candidate Ucrainei, Albaniei, Muntenegrului și Macedoniei de Nord. Fără a se sinchisi de faptul că, spre deosebire de Ucraina, celelalte state enumerate au statutul de țări-candidate deja de mai bine de un deceniu.

Chiar dacă în luna mai Parlamentul European, iar zilele trecute - și Comisia Europeană au recomandat ca Ucrainei și Moldovei să le fie acordat statutul de candidate la aderare, ideea nu este sprijinită de toți membrii UE. Iar pentru ca o atare decizie să fie adoptată, ea trebuie să fie sprijinită de toate cele 27 de țări-membre.

Pe 9 iunie, după vizita sa la Bruxelles, Olga Stefanișina, vice-premiera pentru euro-integrare a Ucrainei, a anunțat că șapte țări din UE propun ca Ucrainei să-i fie acordat un alt format (“extra-candidată sau candidată condiționat la aderare”), și nu statutul de candidată. Iar trei dintre țările UE în general nu doresc să acorde Ucrainei statutul de candidată, însă funcționara nu a concretizat care-c cele trei țări.

Pe 10 iunie agenția Bloomberg, cu trimitere la sursele proprii, a întredeschis puțin cortina: potrivit ei, Germania s-a pronunțat împotriva oferirii statutului de candidată condiționat, iar împotriva acordării statutului de candidată au fost Olanda și Danemarca, care cred că Ucraina “în linii mari se află la un stadiu foarte timpuriu” al disponibilității de a-și asuma obligațiile de membră UE.

Ce-i drept, dacă e să credem presa ucraineană, în cele din urmă Danemarca și-a schimbat opinia. Ministrul ei de externe Jeppe Kofod a declarat: Copenhaga nu va bloca acordarea statutului de candidată la aderare pentru Ucraina dar, a subliniat el, țara va trebuie să parcurgă o cale lungă pentru a corespunde criteriilor Copenhagăi.

Și Austria are propria viziune asupra chestiunii în cauză. La începutul lui iunie, cancelarul Carl Nehammer s-a pronunțat pentru introducerea unei etape intermediare pentru aderarea Ucrainei și a Moldovei la Uniunea Europeană. În opinia sa, UE trebuie să creeze “zona europeană de pregătire”, grație căreia potențialele membre ale uniunii vor consolida colaborarea cu aceasta și se vor adapta standardelor ei. Nehammer crede că la etapa actuală pentru Moldova și Ucraina ar fi suficient și aceasta, în timp ce “aderarea lor rapidă și urgentă la UE nu este realistă ”.

Zilele trecute cancelarul austriac a vorbit din nou despre această chestiune. El a spus, că Austria va bloca acordarea statutul de candidată pentru Ucraina, dacă un statut analogic nu vor obține și țările Balcanilor de Vest.

Nici Portugalia nu arde de dorința să ofere actualilor pretendente, în special Ucrainei, statutul de candidate. Premierul ei Antoniu Costa a declarat într-un interviu pentru Financial Times, că statutul de țară-candidată la aderare nu va rezolva problemele vitale ale Ucrainei, iar prin dezbaterea acestei UE doar își va demonstra disensiunile, “oferindu-i lui Putin un cadou ”.

Andreas Kluth, comentator al agenției Bloomberg, prezice destrămarea Uniunii Europene, dacă va adera Ucraina, dar și Georgia cu Albania. În opinia sa, sistemul economic și cel juridic al acestor țări nu este gata de aderarea la această uniune politică. “Dacă liderii UE și-ar asculta doar inimile, la summit-ul de la Bruxelles ei ar aproba aderarea Ucrainei la bloc, însă ei au nu numai inimă, dar și cap, de aceea înclină spre o decizie negativă”, - a scris Kluth.

Mai pe scurt, în culise acum au loc negocieri intense privind acordarea statutului de candidată, și nu se știe care va fi finalul summit-ului din 23-24 iunie.

La finele lunii mai primul ministru al Italiei Mario Draghi spunea că toate țările mari-membre UE se pronunță împotriva statutului Ucrainei de candidată la UE. Dar după ce zilele trecute reprezentanții ”noii axe triple a UE” – președintele Franței Emmanuel Macron, cancelarul Germaniei Olaf Scholz și premierul Italiei Mario Draghi – au vizitat Ucraina, talerul balanței a înclinat în direcția opusă.

“Noi sprijinim acordarea imediată a statutului de țară-candidată pentru Ucraina. Acest statut va fi însoțit de o foaie de parcurs, noi vom ține cont și de situația din Balcani și țările vecine, Moldova în particular”, - a declarat președintele francez Emmanuel Macron după negocierile cu Volodimir Zelensky.

Dar, cum a scris publicația germană Die Welt, nu e totul așa de simplu cu acest sprijin. Sprijinul lui Macron, Scholz și Draghi, susține Die Welt, a fost declarat public, dar în schimb “cum se vede, în spatele ușilor închise liderii au încercat să-l determine pe Zelenscky să se așeze la masa negocierilor cu Vladimir Putin, dat fiind că prejudiciul economic, suferit de țările lor din cauza războiului, devine tot mai mare și mai dificil de compensat. Creșterea economică s-a oprit brusc, inflația a atins cote-record”.

Iar canalul de telegram Резидент din Ucraina, cu trimitere la propriile surse din Biroul președintelui, susține că Macron și Scholz nu doar i-au cerut lui Zelensky să reia negocierile cu Kremlinul, ci au amenințat că vor sista asistența financiară pentru Ucraina.

Așa că vom vedea ce decizie va lua summit-ul UE pe 23-24 iunie. Analistul politic Dionis Cenușa, spre exemplu, crede că dacă Ucraina va avansa în ceea ce privește aderarea la UE, atunci și Republica Moldova va avea o șansă să obțină un statut analogic. “Iar dacă Ucraina va obține un statut mai puțin semnificativ privind aderarea la UE, atunci și Moldova nu va putea obține mai mult”, - a declarat el în cadrul dezbaterilor publice organizate de agenția IPN.

Ce-i cu aceste statutemai multsau maipuținsemnificative?

Publicația georgiană Netgazeti, în așteptarea deciziile UE, a publicat mai multe scenarii posibile ale evenimentelor, pentru propria țară.

Varianta nr.1. Obținerea statutului de candidată pentru aderare la UE fără condiții și angajamente suplimentare.

Netgazeti subliniază, că este vorba despre un fenomen extrem de rar. Așa ceva a mai avut loc doar în a. 2005, în cazul Macedoniei de Nord. Ce-i drept, în ciuda acestui început promițător, deja de 17 ani țara deține statutul de candidată și încă nu a devenit membră UE cu drepturi depline. Conducerea Macedoniei de Nord, la fel ca cea a Moldovei și Ucrainei, așteaptă cu nerăbdare summit-ul UE din iunie, în speranța că acesta va lua decizia de începere a negocierilor privind aderarea țării la UE.

Varianta nr.2. Obținerea statutului de țară-candidată cu condiții și angajamente suplimentare (acest statut este recomandat pentru Ucraina și Moldova de către Comisia Europeană).

Așa a fost în cazul Muntenegrului în a.2010. Comisia Europeană a numit șapte condiții importante, îndeplinirea cărora este necesară pentru ca să înceapă negocierile privind aderarea la UE. Țara trebuia să-și perfecționeze legislația electorală, cea din sfera serviciilor publice, a justiției, a luptei cu corupția și criminalitatea organizată, să consolideze libertatea presei și colaborarea cu societatea civilă, precum și să adopte legile anti-discriminare.

Varianta nr.3. Statutul de candidată potențială (acest statut i-ar putea fi acordat Georgiei).

În acest caz țara va fi obligată să îndeplinească anumite condiții către o dată anume. Dacă acestea vor fi îndeplinite, Consiliul Europei va fi gata să dezbată chestiunea privind acordarea statutului de țară-candidată.

Așa a fost în a.2009 în cazul Albaniei, căreia i-au fost impuse 12 condiții. Albania a obținut statutul de candidată în a.2014.

Printre scenariile indicate de publicația georgiană erau și “Declarația privind sprijinirea aspirațiilor europene ale solicitantei și că aceasta neapărat va deveni membră UE ” și “Prelungirea termenului luării deciziei”, însă după publicarea recomandărilor Comisiei Europene, cel puțin pentru Chișinău acestea par puțin probabile.

Deși, să zicem, înainte de vizita președintelui francez Emmanuel Macron la Chișinău (care a avut loc pe 15 iunie) analistul politic Igor Boțan a presupus, că sosirea lui Macron în RM ar putea avea ca scop “îndulcirea pilulei” în ajunul unei posibile decizii negative pe marginea cererii Moldovei de aderare la UE. Mai mult, în opinia lui Boțan, “Chișinăul va înghiți pilula în detrimentul poziției Ucrainei, care nu-și dorește careva măsuri paliative, ea dorește să devină candidată la euro-integrare ”.

Prețul integrării europene

“Felicităm Ucraina și Moldova pentru acordarea statutului de candidată UE, care va fi aprobată definitiv de Consiliul Europei în zilele următoare”, - a declarat vinerea trecută Iraclii Cobahidze, liderul partidului ”Visul georgian”, aflat la guvernare în Georgia, după ce au devenit cunoscute recomandările Comisiei Europene care au ocolit țara sa. Și nu a ezitat să înțepe:“Noi înțelegem că Georgia, spre deosebire de Ucraina și chiar de Moldova, azi nu a făcut sacrificiile necesare pentru obținerea acestui statut. Noi înțelegem, că pentru partenerii noștri europeni victimele și sîngele vărsat acum 14 și chiar 30 de ani, și cele 300 mii de persoane strămutate de nevoie, azi au pierdut din actualitate”.

De altfel, “sacrificiile necesare”, la care a făcut aluzie unul dintre liderii georgieni în raport cu Moldova, s-ar putea să nu fie nici pe departe unicele.

Pe 10 iunie la Belgrad, în cadrul unei conferințe de presă comune cu președintele Serbiei, cancelarul german Olaf Scholz a declarat că statele care tind să intre în UE trebuie să adere la sancțiunile anti-rusești. Se aplică și ”candidatelor la aderare la UE ”.

“Este clar și evident: cine aderă la UE, acceptă toate regulile. Și cine dorește acum să devină țară-membră, trebuie să respecte regimul impus de sancțiuni”, - a spus el.

Anterior, autoritățile moldovene au tot evitat, în măsura posibilităților, alăturarea țării la sancțiunile impuse Rusiei de SUA și țările UE. Subliniind că sistemul bancar al Moldovei respectă sancțiunile financiare, cu referire la refuzul de a importa gaze președinta Maia Sandu a declarat de multe ori, că pentru o atare decizie țara va trebui să plătească un preț prea mare.

“Noi nu ne putem alătura sancțiunilor, care ne vor costa mai scump comparativ cuțara-agresoare. Noi nu putem lua decizii iraționale, care vor înrăutăți considerabil situația aici, în Moldova, o vor destabiliza. Noi purtăm răspundere pentru viețile oamenilor”, - a spus ea la începutul lunii mai în emisia postului Jurnal TV.

Dar dacă vom reieși din actuala declarație a cancelarului german, în caz că cei de la Bruxelles vor spune că Moldova trebuie să renunțe la energia electrică și la gazele “lui Putin”, după obținerea statutului de țară-candidată Chișinăul oficial va fi nevoit să adopte “decizii iraționale”.

Potrivit canalului de telegram Гений Карпат, conducerea moldovenească a încercat deja să le adopte – în aprilie. Chipurile, guvernarea din Moldova “în baza unor date nu tocmai corecte ale părții ucrainene și a pronosticurilor vagi ale experților europeni”, era sigură că se poate descurca fără CHE Moldovenească, și că în vară prețul pentru gaze vor scădea simțitor. Și că toate acestea “vor schimba foarte mult situația politică și peisajul energetic”.

“Pentru 1 mai scenariștii preconizau să organizeze pompos o mare ”sărbătoare” de renunțare la gazele rusești de la “Газпром” și la electricitatea rusească din Transnistria. Dar n-a fost să fie. Partea ucraineană nu a putut confirma volumele de livrare a energiei electrice, iar prețul pentru gaze nu a scăzut, cum preziceau experții străini, care consultau guvernul (…). Plus la asta, a început să trosnească din încheieturi și planul energetic pentru următoarea perioadă rece a anului. S-a dovedit, că acceptarea unei acutizări energetice în scopuri politice va fi de 2-3 ori mai scumpă ca prețul preconizat”, - scrie Гений Карпат.

Reieșind din evenimentele și tendințele curente, electricitatea și gazele “lui Putin” încă mult timp nu vor avea alternativă în Republica Moldova.

În prezent țara cumpără 30% din electricitatea consumată de la compania ucraineană “Energoatom” la prețul de 77 dolari per MWh, iar 70% - de la CHE Moldovenească, amplasată în Transnistria, la prețul de 59,9 dolari. Zilele trecute președintele parlamentului Igor Grosu a declarat de pe ecranele televizoarelor, că “noi vrem să cumpărăm electricitate de la colegii noștri ucraineni”, fie și mai scump și că “banii noștri să meargă la ei”. Dar canalele de telegram ucrainene scriu că în scurt timp Ucraina însăși s-ar putea confrunta cu anumite dificultăți privind energia electrică.

Cu ceva timp în urmă, canalul de telegram Резидент a anunțat că MI6 britanic a oferit Biroului președintelui ucrainean informații, conform cărora specialiștii de la “Росатом” restabilesc liniile electrice cu Crimeea, pentru a lansa pe peninsulă energie electrică cu revers în Rusia, de la Centrala nucleară Zaporojie.“Sarcina de bază este ca în toamnă Ucraina să fie deconectată de la sursa de energie, pentru ca ea să nu poată exporta energie electrică în Europa”,- a menționat canalul telegram.

Ulterior, același Резидент a anunțat, că în conformitate cu planurile părții ruse, despre care a aflat “Energoatom” (de la care noi în prezent cumpărăm electricitate), din 1 septembrie Centrala atomică Zaporojie ar putea trece definitiv sub controlul rușilor și a “Росатом”. Da pentru Ucraina această centrală atomică are însemnătate strategică – capacitățile ei produc 20% din toată electricitatea țării.

În general, dacă Consiliul Europei va decide să acorde Republicii Moldova statutul de țară-candidată la aderare, numărul problemelor interne ale ei nu se va reduce. Și autorităților moldovene statutul de țară-candidată pentru aderarea la UE nu le va aduce prea multe schimbări, cu excepția unei sporiri a fluxului de credite și granturi europene, și a faptului că în următorul ciclu electoral PAS va avea mesajul “Noi vă vom aduce în Europa unită”. Dar în ce măsură acesta va fi actual, dacă Rusia va ridica în continuare mizele în confruntarea geopolitică, și spori prețul pentru energie? Mai ales că autoritățile de la Chișinău înțeleg perfect, că procesul de aflare a Moldovei în statutul de candidată pentru aderare “poate lesne dura 10 și chiar 12 ani”, dacă nu mai mult, cum a declarat recent ministrul afacerilor externe și integrării europene Nicu Popescu în emisia postului PRO TV.

Și la drept vorbind, nu ar fi mai corect să luăm o pauză și să vedem ce va fi cu Europa și cu Uniunea Europeană în anii imediat următori, pentru a înțelege mai bine locul micuței noastre țări în noua configurație geopolitică?

Xenia Florea

Ați găsit o eroare în text? Marcați-o și tastați Ctrl+Enter

[No canvas support]
  • Votat 0
Cartea neamuluiКатрук Валерий
Balade despre strămoșiСандуляк Владислав