Transnistria stiri: 1392
Eurovision stiri: 502

Moratoriul pentru tăierea pădurilor: nu ne va ajuta?

17 mai. 2021,, 13:00 (reactualizat 17 mai. 2021,, 18:00)   Analitică
7151 2

La finele lunii aprilie, parlamentul a votat în primă lectură proiectul de lege care prevede introducerea unui moratoriu de trei ani pentru tăierea pădurilor. Documentul permite doar tăierile sanitare. În opinia autorilor, astfel se va putea pune capăt tăierilor ilicite și vor fi păstrate resursele naturale.

Însă specialiștii cred, că doar această măsură este insuficientă. În Republica Moldova acționează o schemă bine pusă la punct de tăiere hrăpăreață a pădurilor și de vindere a cherestelei, care în opinia ecologului Anatol Prohnițchi funcționează indiferent de deciziile guvernului și parlamentului. Avem nevoie de o reformă complexă a silviculturii: de la sporirea semnificativă a amenzilor pentru tăierile ilicite la renunțarea parțială sau totală la mecanismul de autofinanțare a agenției “Moldsilva”. Desigur, dacă ne dorim să păstrăm pădurile moldovenești.

Interdicții “în gol”

În Republica Moldova, autoritățile centrale introduc periodic interdicții de tăiere a pădurilor. Spre exemplu, acum un an (în aprilie,2020) Ion Perju, ministrul agriculturii, dezvoltării regionale și a mediului, a semnat un ordin, prin care în fondul forestier de stat erau interzise orice lucrări forestiere: în păduri, erau interzise orice forme de tăiere a copacilor. “Astfel vom putea opri orice tăieri ilicite făcute sub pretextul reînnoirii și îngrijirii pădurii ”, - au declarat cei de la ministerul agriculturii.

Dar tăierile pădurii au continuat. Și nu numai cu efortul tăietorilor ”negri”de păduri .


Controalele efectuate în mai,2020 au arătat următoarele. După primul control au fost depistate 45% de tăieri ilicite, după cel de-al doilea - 22%. Iar în iunie agenția “Moldsilva” a raportat, că în semestrul 1 al anului 2020 în timpul controalelor au fost depistate 343 metri cubi de lemn tăiat ilegal, doi pădurari au fost eliberați din funcție, altor 58 le-au fost aplicate acțiuni disciplinare. Plus la acestea, acțiuni disciplinare au fost aplicate în cazul a13 maiștri-silvicultori, 3 directori adjuncți și 9 directori ai ocolurilor silvice, un inginer pentru ocrotirea și păstrarea pădurii.

Raportul nu conținea nimic uimitor . Ecologii spun, că structurile statului, care au obligația să ocrotească și să dezvolte gospodărie forestieră, ani în șir se află în fruntea braconajului de tăiere a pădurilor sub pretextul curățirii lor sanitare. Există și cauze obiective ale acestei situații: în ramura dată salariul lasă de dorit. Conform Biroului național de statistică, în Moldova cel mai prost plătită este sfera pisciculturii, silviculturii și agriculturii.

Cu ceva timp în urmă Alecu Reniță, președintele Mișcării ecologiste din Moldova, a declarat în cadrul dezbaterilor publice privind defrișările masive în Moldova relativ lipsită de păduri, organizate de agenția IPN, că “încă de la începutul anilor 2000 colectivul enorm de peste 5 mii de pădurari s-a deprins să vadă nu pădurea, da numai banii”. Iar Igor Sîrbu, președintele fondului ecologic Ecodava, crede că în RM mafia silvicolă a apărut nu de azi – ea există demult, iar cele mai grave samavolnicii au avut loc în perioada anilor 2009 – 2018, atunci ministerul mediului împreună cu “Moldsilva” și Inspecția ecologică a fost implicat în tăieri ilicite de pădure, și toți conducătorii departamentelor responsabile de monitorizarea acestui proces erau membrii aceluiași partid.

Încă în a.2015 Iurie Apostolachi, directorul de atunci al agenției “Moldsilva”, a recunoscut că pentru un șir de pădurari și angajați ai ramurii tăierea copacilor sub pretextul reînnoirii pădurii, dar și vinderea lemnului, este a afacere bine pusă la punct. În cadrul conferinței de presă convocate expres, el a declarat că cca 140 de pădurari și peste 60 de angajați ai acestei structuri de stat au participat la tăierea ilicită a pădurilor . “În prezent, activitatea s-a redus la colectarea și comercializarea lemnului. În rezultat, gospodăria forestieră a degradat ”, - susținea Apostolachi în aprilie,2015.

Iar în a.2016 Ministerul mediului a recunoscut, că în Republica Moldova 50% din tăierile ilicite de pădure țin de interesele din domeniul exportului de cherestea. Pe parcursul a zece ani (2005 - 2015) exportul de cherestea din Moldova săracă în păduri s-a întreit, și de la 2 267,2 mii de dolari a ajuns la 7 986,2 mii de dolari. Acest export continuă și acum, deși în proporții ceva mai mici.

În toamna anului trecut Ruslan Codreanu, fost primar general interimar de Chișinău, pe pagina sa de Facebook a acuzat conducerea agenției “Moldsilva” că “a semnat cu o companie bulgară un contract de comercializare a lemnului de calitate ”. Iar nu demult Vasile Costiuc, liderul partidului revitalizat “Democrația acasă”, susținea într-o emisiune de pe portalul stiri.md că “în timp ce volumul de cherestea procesată în Republica Moldova se află la limita inferioară, noi exportăm ilegal containere cu bușteni de stejar în China, care produce din acești bușteni mobilă foarte scumpă ”.

Un tablou deprimant

Suprafața pădurilor în Republica Moldova este un indice foarte schimbător.

Cu ceva ani în urmă, Ministerul agriculturii, dezvoltării regionale și mediului raporta că fondul forestier național ocupă 12,7% din teritoriul țării. Agenția “Moldsilva” evaluează gradul de împădurire la 422,8 mii hectare, dintre care 379,5 mii ha – pădurile propriu zise, care constituie echivalentul a 11,4%. Potrivit agenției, în ultimii 20 de ani în RM suprafața pădurilor nu a scăzut, din contra – a crescut cu 1,6%. Dar ecologul Anatol Prohnițchi susținea într-un interviu, că în republică cifra reală a împăduririi nu ajunge nici la 10%.

Așa sau altfel, chiar dacă luăm indicele statistic de sus, Republica Moldova oricum este țara cu cele mai mici suprafețe de păduri din Europa. Pentru comparație: pe continent, media acestui indice este de 29%, în UE - 44%, în lume - 31%. Și cu rezerve forestiere așa de reduse, RM defrișează păduri la o scară destul de mare. De mulți ani deja, este permisă obținerea anuală a unui volum de cca 500 mii de metri cubi de cherestea (anul, populația are nevoie de lemn în volum de cca 450 mii de metri cubi).

Ecologiștii susțin, că neoficial cota tăierilor ilicite demult este egală cu cea a tăierilor legale de pădure. Fapt confirmat de programul FLEG în Moldova, care a evaluat starea fondului forestier al RM (acesta a fost finanțat de UE, executori fiind Uniunea internațională de ocrotire a naturii, Banca mondială și Fondul mondial al naturii sălbatice). În cadrul studiului efectuat a devenit clar, că în a.2014 oficial au fost tăiați 620 metri cubi de cherestea, însă real au fost folosiți 1036,5 mii de metri cubi. Adică, mai bine de 400 mii de metri cubi au fost tăiați ilegal.

Agenția “Moldsilva” are alte date privind tăierile ilegale: a.2015 – 8,2 mii metri cubi, a.2016 – 3 mii metri cubi, a. 2017- 2,2 mii, a.2018-1,6 mii metri cubi, a.2019 - 2,6 mii, a.2020 - 1,4 mii metri cubi de cherestea.

La începutul anului curent deputatul Radu Marian a anunțat pe rețelele de socializare, că a obținut o informație a gospodăriei silvicole, conform căreia numai în a.2019 au fost tăiați ilicit cca 192 mii de metri cubi de cherestea, ceea ce este echivalentul suprafeței sectorului Rîșcani al capitalei (cca 1000 ha de pădure sănătoasă ).

“Potrivit calculelor noastre, se taie cu 40% peste limita anuală, stabilită de guvern, iar veniturile provenite din comercializarea lemnului tăiat ilegal ajung la 127 mln. de lei, dintre care o jumătate merge la conducătorii ocolurilor silvice și conducerea “Moldsilva”, - susținea parlamentarul. Atunci, pentru a studia problema în cauză parlamentul a format un grup de lucru, care intenționa să se adreseze SIS, CNA, Inspectoratului pentru protecția mediului și altor instituții publice responsabile, după care informații despre activitatea lui nu au mai apărut.

Cei din agenția “Moldsilva” reacționează destul de bolnăvicios la acuzațiile permanente în adresa lor, sau la informația despre defrișările masive în ocolurile silvice subordonate lor, dar investighează cu regularitate cazurile dezvăluite. Spre exemplu, în ianuarie, curent a fost efectuată o anchetă de serviciu pe faptul tăierilor masive a copacilor în rezervația “Plaiul fagului”. Apoi, comisia specială a anchetat situația privind defrișările în ÎS “Gospodăria forestieră Edineț ”. Însă de obicei aceste controale se termină sau cu răspunsul că “tăierea a fost efectuată legal și în volumul admis”, sau cu aplicarea unor sancțiuni disciplinare - pentru angajații ocolurilor silvice ca un fel de oblojeli pentru un mort.

Astfel, în rezultatul anchetei de serviciu de la “Plaiul fagului” directorul rezervației s-a ales cu o mustrare, iar inginerul șef, pădurarul și inginerul forestier – cu mustrări aspre și avertizarea că, dacă în decursul anului vor admite alte încălcări, vor fi eliberați din funcții. Asta chiar dacă conform art.231 al Codului penal, spre exemplu, tăierea ilicită a copacilor și arbuștilor în fondul forestier sau pe teritoriile naturale ocrotite de stat, în sumă de peste 25mii de lei, efectuată de persoane responsabile pentru ocrotirea și paza pădurilor, se pedepsește cu o amendă între 42,5 mii și 67,5 mii de lei.

O sarcină de stat, aflată la autofinanțare

Ecologii spun că introducerea moratoriului de trei ani pentru tăierea pădurii (deocamdată documentul a fost votat doar în prima lectură) nu este suficientă, barem, pentru a face o ordine relativă în gospodăria forestieră a țării. Este nevoie de reformarea complexă a ramurii și de măsuri operative din partea statului.

Potrivit lui Igor Sărbu, președintele fondului ecologic Ecodava, Republica Moldova are nevoie de o strategie națională de ocrotire a pădurilor, care să prevadă măsuri mai decisive contra defrișărilor ilegale și a businessului forestier. La moment, amenda pentru defrișările ilegale este extrem de mică: între 1,2 și 1,5 mii de lei pentru persoanele fizice și 12-15 mii pentru cele juridice. Iată de ce infractorii prinși asupra faptei, chiar și în condiții de interdicție și moratoriu, achită lejer amenda – ei oricum au profit.

O altă măsură ar putea fi identificarea terenurilor agricole degradate și potențial contaminate, și a teritoriilor pe care a fost defrișată pădurea. În opinia lui Igor Sîrbu, avem nevoie de un program național de împădurire masivă a tuturor teritoriilor posibile din această categorie.

Într-o perspectivă medie, spun ecologii, trebuie modificat sistemul național de evidență, exploatare și transportare a lemnului prin elaborarea și implementarea unui șir de instrumente (radarul forestier, separarea activităților de evaluare a lemnului de cea a exploatării lui), monitorizarea îndeplinirii planului de defrișare a pădurii, ceea ce deseori nu se face din cauza lipsei de personal. Precum și revizuirea mandatului funcțional al instituțiilor publice în sfera resurselor regenerabile.

Ei, dar primordială trebuie să fie decizia de extindere a fondului forestier național. Pentru aceasta, potrivit lui Vasile Chirtoca, președintele companiei DAACHermes, cunoscută pentru proiectele ei ecologice, inclusiv de restabilire a pădurilor, trebuie interzisă total defrișarea pădurilor, agenția “Moldsilva” trebuie trecută la finanțare bugetară, iar activitatea ei reorientată de la cea în exclusivitate silvicolă la cea de reîmpădurire și ocrotire a pădurilor.

Dacă am analiza planurile și strategiile adoptate de guvern în diferiți ani, în țara noastră gradul de împădurire ar trebui să fie net superior celui pe care îl avem azi. Spre exemplu, Programul național de combatere a deșertificării din a. 2000 prevedea extinderea suprafețelor împădurite la 15% din teritoriu. Iar Strategia pentru dezvoltarea durabilă a fondului forestier, aprobată în a.2001, promitea împădurirea de15% deja către a.2020. Pentru corectitudine, trebuie să menționăm că în perioada dintre anii 2001- 2009, în timp ce la putere era PCRM în frunte cu Voronin, pe terenurile incomode și neprielnice au fost plantate peste 60,0 mii de hectare de păduri tinere. Cel puțin, asta raporta conducerea “Moldsilva”.

Cum spunea într-un interviu pentru Sputnik-Moldova ecologul Gabriel Mărgineanu, în țară avem destule planuri de înverzire, însă în mare măsură se realizează doar unele prevederi nesemnificative ale lor. “În cifre, avem cel mult 10% realizate ”, - a menționat expertul.

Cei de la agenția “Moldsilva” recunosc, că nu se isprăvesc cu obligațiile sporite, care le-au fost impuse, deoarece departamentul activează în bază de autofinanțare, de aceea “realizarea planurilor de reîmpădurire, plantare și dezvoltare depinde direct de producerea lemnului”. Avem, deci, un cerc vicios: pentru a restabili pădurile avem nevoie de mijloace, iar pentru a le avea trebuie să defrișăm pădurile existente și să vindem lemn. Conform unor date, veniturile din comercializarea lemnului constituie azi cca 80% din veniturile “Moldsilva”.

De aceea, dacă reîmpădurirea este cu adevărat sarcina primordială a statului, așa cum a fost declarat în mod repetat în diverse planuri și strategii, statul trebuie să se implice în soluționarea ei. Pentru că resursa de protecție a masivelor de pădure de care dispune țara, practic, a fost epuizată. Pentru aceasta, spun ecologii, agenția “Moldsilva” trebuie trecută în totalitate la finanțare bugetară.

Extinderea suprafețelor împădurite, care ar ocupa 15% din teritoriul țării, încă mai este o idee fix a funcționarilor din silvicultură ( acum ei spun că acest indice poate fi atins în următorii cinci ani), dar specialiștii insistă pe faptul, că în contextul schimbărilor climatice globale în Moldova coeficientul împăduririlor trebuie să nu fie mai mic de 25%. De aceea trebuie să acționăm imediat, inclusiv prin injectări bugetare. Deocamdată însă, reieșind din datele Biroului național de statistică, în Moldova defrișarea pădurilor are loc mai rapid ca restabilirea lor .

Vladislav Bordeianu

0
0
0
0
0

Adăuga comentariu

500

Ați găsit o eroare în text? Marcați-o și tastați Ctrl+Enter

Ce părere aveți despre inițiativa președintelui Franței, Emmanuel Macron, de a deschide în următoarele luni o misiune permanentă de apărare la Chișinău?