COVID-19 în MOLDOVA  Mai multe detalii

Moldovision

Moldovision

La 29 februarie va avea loc finala națională, unde va fi identificat învingătorul care va reprezenta Republica Moldova la ”Eurovision”, în Rotterdam, la mijlocul lunii mai. Pentru participare la concursul local s-au înscris 34 interpreți, dintre care juriul a selectat și admis în finală 20. Anul acesta, ca și în cei precedenți, nu s-a trecut fără scandaluri. Jurnalista Noi.md a încercat să clarifice ce se întîmplă cu această prestigioasă competiție muzicală la nivel european și național, de ce an de an avem scandaluri privind transparența selectării și a votului prin sms, merită oare juriul să fie bănuit de parțialitate?

A intervenit politicul

Întotdeauna se considera că sportul și cultura trebuie să fie în afara politicului și să servească drept factor unificator al oamenilor și statelor. Desigur, anume în acest scop au fost lansate numeroase concursuri și festivaluri, inclusiv ”Eurovision”, care a debutat în anul 1956. Acest show muzical a fost creat nu doar pentru a distra spectatorii, dar și pentru a contribui la unirea țărilor europene. Însă în scurt timp în acest concurs a apărut și s-a stabilit definitiv politica.


Astfel, în 1969, Austria a refuzat să-și delege reprezentantul la Madrid, unde se desfășura ”Eurovision”, pe motiv că ”condamnă dictatura Franco”. În anul 1978, în centrul conflictului s-a pomenit Iordania, care este membră a Uniunii Europene și deci avea dreptul să participe la acest concurs muzical. În această țară nu a fost transmisă prestația interpretului din Israel, fragmentul fiind acoperit cu imaginea unui buchet de flori. Iar în clipa în care, la numărarea voturilor, a devenit clar că israelianul este învingător, televiziunea națională iordaniană a întrerupt transmisiunea concursului muzical.

Acum niște ani, capitala ”Eurovision” fiind Kievul, din cauza relațiilor tensionate dintre Federația Rusă și Ucraina s-a declanșat un scandal privind participarea interpretei cu necesități speciale Iulia Samoilova. Atunci partea ucraineană a decis să interzică interpretei din Rusia intrarea pe teritoriul Ucrainei pe motiv că anterior ea ”a vizitat ilegal Crimeea”.

În acest an, boicot pentru ”Eurovision” a declarat Ungaria, care a hotărît să-și exprime în acest fel protestul față de propaganda activă a iubirii unisexuale. Reprezentanții instituției de radio și televiziune a Ungariei au confirmat, în comentariul pentru mass-media, că ”decizia a fost luată pe fundalul creșterii retoricii homofobe în Ungaria, unde premierul Victor Orban a lansat politica ”familia este prioritară”, în scopul sprijinirii familiilor tradiționale și a sporirii natalității.

Componenta politică se vede și în timpul televotingului. Pentru fanii „Eurovision” este foarte supărătoare votarea teritorială la evaluarea interpreților. Adesea țările vecine își acordă reciproc numărul maxim de puncte, indiferent de faptul cum a evoluat concurentul în scenă. Cînd Ucraina și Rusia erau prietene, de cele mai multe ori juriile naționale ale acestor țări își atribuiau reciproc cele 12 puncte maxime. După evenimentele ucrainene din 2014, aceste două țări-vecine nu sînt la fel de generoase la acordarea punctajului maxim, dar totuși își mai adaugă, reciproc, niște puncte - în amintirea fostei prietenii.

Experții au observat că Armenia și Azerbaidjan, care an de an urmăresc atent acest concurs muzical, demult nu se mai susțin reciproc prin acordarea punctajului maxim, din cauza conflictului din Nagorno-Karabah. În anul 2012 Armenia chiar a refuzat să participe la ”Eurovision”, deoarece gazda concursului era Azerbaidjan.

Specialiștii britanici, care au studiat situația, au ajuns la concluzia că printre numeroasele țări există totuși și unele nepărtinitoare – Germania, Israel, Monaco, Portugalia, Franța și Elveția.

Scandaluri, intrigi fără investigații

Scandalurile în jurul organizării ”Eurovision” apar nu numai la nivel interstatal, dar și în interiorul multor țări. Nu este o excepție nici Republica Moldova, care a început să participe la acest concurs muzical în 2005. Atunci țara noastră a fost reprezentată de formația Zdob Și Zdub, care a reușit să ocupe locul șase. Cel mai bun rezultat l-a obținut pentru RM grupul Sunstroke Project – în 2017 el a reușit să se ridice pe treapta a treia a Olimpului european al interpreților, iar tuturor membrilor acesteia le-au fost conferite premii de stat. În anul 2007 interpreta Natalia Barbu a reușit să intre în top-10 (locul 10), în 2018 - trio DoReDoS – la fel locul 10. Ceilalți participanți din RM, în diferiți ani, au ocupat locuri diferite: în 2006 Natalia Gordienco și Arsenie – locul 20, în 2009 Nelly Ciobanu - 14, în 2010 Olia Tira și SunStroke Project – locul 22, în 2011 - Zdob și Zdub, în 2012 - Pașa Parfenii și în 2013 - Aliona Moon – locurile 11 etc. De mai multe ori, reprezentanții țării noastre nu au ajuns nici în finală.

De selecția națională pentru ”Eurovision” țin numeroase scandaluri și conflicte.

Primul s-a produs în 2006, atunci printre învingători (împreună cu Natalia Gordienco) s-a pomenit interpretul trupei Ozon, Arsenie, care nici măcar nu a participat la selecția națională. Presa moldovenască scria atunci că organizatorii concursului, în tandem cu membrii juriului, au falsificat rezultatele. Chipurile, la numărarea voturilor a devenit clar că doi interpreți au acumulat același număr de puncte, de aceea a fost organizată o semifinală suplimentară. În ciuda publicului revoltat, la ”Eurovision” țara a fost reprezentată de Arsenie și Natalia Gordienco. Iar locul 20, ocupat atunci de acest duet, chiar i-a bucurat pe spectatorii dezamăgiți de onestitatea selecției.

Cel de-al doilea caz memorabil pentru melomanii moldoveni a avut loc în anul 2015, în rezultatul selecției naționale prea puțin cunoscutul interpret ucrainean Eduard Romaniuta a obținut dreptul să reprezinte Republica Moldova la ”Eurovision”. Este o raritate ca o țară să invite un interpret din alt stat pentru a-l delega la ”Eurovision”. Moldova însă a făcut-o. Eduard Romaniuta a ieșit pe primul loc, chipurile, în rezultatul votului dat de spectatori. Straniu că pentru acest interpret, aproape necunoscut în Moldova, în semifinală au votat cca 3 mii de admiratori, în timp ce pentru interpreții moldoveni populari, care au ocupat locurile 2 și 3, numărul voturilor prin sms a fost de 7,5 ori mai mic. Iar în finală, pentru Roimaniuta, cică, ar fi votat 13,5 mii de melomani, număr care iarăși l-a depășit pe cel al simpatizanților artiștilor autohtoni. Drept rezultat, și de această dată participarea la concursul european a fost un eșec. Eduard Romaniuta nu a ajuns nici măcar în finală.

Un alt scandal a avut loc anul trecut: trupa Lume, piesa căruia era lider printre ascultătorii din multe țări, nu a intrat în finală din cauza jurizării controversate.

Mulți interpreți au înaintat pretenții organizatorilor, dar și membrilor juriului. Un șir de interpreți moldoveni au jurat să nu se mai înscrie pentru participare la selecția națională pentru ”Eurovision”. Prima a fost Natalia Barbu, care a anunțat despre aceasta în 2013, după ce regulamentul a fost modificat în folosul unor interpreți aparte. Nimic în comun cu ”Eurovisionul” din Moldova nu dorește să aibă nici interpretul Boris Covali, care la fel a declarat că nu va mai participa la acest concurs.

Cea mai proaspătă declarație privind ignorarea selecției naționale a fost făcută în ianuarie 2020 de liderul formației Che-MD pentru discalificarea pretins ilegală a acesteia în baza unei plîngeri a fanilor din România.

Permiteți-mi să nu fiu de acord

An de an, participanții, fanii și melomanii au pretenții față de membrii juriului, invitați de organizatori pentru jurizarea calificării naționale. Multă lume este convinsă că jurații nu exprimă propria opinie, ci adesea îndeplinesc indicațiile cuiva, oferind votul lor unui anumit interpret.

În opinia jurnalistei Inna Jeltova, membră a juriului pentru selecția națională în anul 2014, pe toată perioada existenței concursului local ”Eurovision” vor exista și scandaluri în jurul selecției.

”Este ceva firesc, căci la noi nu este primit să avem încredere într-un oarecare juriu, care mereu este bănuit de luare de mită, simpatii personale etc. Ei bine, eu cred că mituirea este exclusă. Simpatiile personale tot nu joacă un rol principial. Explic: muzicienii se cunosc perfect înde ei. Producători, interpreți, compozitori – cu toții formează un mediu vast, în care domnește simpatia și respectul. Dar atunci cînd îți dorești să birui și ești convins că ești cel mai bun, dacă ceva nu a mers, începi să-i bănuiești pe toți. Iar suporterii tensionează situația, balansează pendulul. Scandalul, de fapt, este o atmosferă firească, bazată pe închipuiri. Înainte de a face parte din juriu, de mai multe ori m-am lăsat convinsă de argumentele altora cum că totul este aranjat, pe unul l-au ”turnat”, pe altul – l-au băgat cu forța… Dar după ce personal m-am pomenit în juriu… Îmi amintesc, după jurizare mi se imputau niște acțiuni și cuvinte, care cu siguranță erau ireale. Eram citată, ceea ce părea caraghios și absurd, căci eu știam că nu am spus așa ceva. De atunci nu mai cred în zvonuri, chiar și argumentate perfect. Scandalurile apar din zvonuri. Zvonurile – un atribut inevitabil al evenimentelor, în fruntea cărora se află un concurs”, spune Jeltova.

Moldova este mică

Și Ivan Luca, eurofan cu experiență, corespondent special la ”Eurovision” în anii 2016, 2017, membru al delegației (head of press) Moldovei în 2018 (DoReDoS) crede, că prezența scandalurilor în cadrul selecției naționale ține de dimensiunile mici ale industriei noastre muzicale, de relațiile de rudenie și prietenie.

”Scandalurile încep pentru că industria noastră muzicală este mică, toți se cunosc, ceea ce încurcă juriului să aprecieze obiectiv piesa propusă pentru ”Eurovision”. Dacă cineva, Doamne ferește, a punctat nu ca toți ceilalți, dar altfel, pornesc obidele (lumea la noi este ranchiunoasă), isteriile, acuzațiile, toată lume e vinovată, cu excepția ta. De multe ori am fost martorul faptului că un interpret de estradă cunoscut la noi anunță că va participa la selecția națională pentru ”Eurovision”, evoluează cu ”un material nereușit”, toată lumea înțelege aceasta, dar relațiile de prietenie ori rudenie ies în prim plan și candidatul trece în următoarea etapă. Eu cred că la acest concurs trebuie să vii cu o ofertă serioasă, care anterior a fost audiată de cel puțin cinci persoane independente, și dacă majoritatea este ”pentru” – poftiți în finală, dacă ”împotrivă” - ne vedem la anul viitor”, a comentat pentru Noi.md Ivan Luca.

Interpretul Slavici Moroz a participat la selecția națională pentru ”Eurovision” în 2009 și are și el propria opinie despre nivelul de organizare a competiției muzicale. Slavici crede că a nimerit în finala concursului local cu ”piesa lirică și melodioasă despre o blondă”, unde mai pui - cu nr.3, numai datorită faptului că din componența juriului făceau parte reprezentanții Uniunii Compozitorilor din Moldova. Dar interpretul crede că ”juriul, care la început părea imparțial, în rezultat a susținut o candidatură predeterminată”.

”Eu nu mă înscriam în formatul concursului, însă compozitorii nu au ținut seama de aceasta, pentru ei conta muzicalitatea piesei, nu componenta ei comercială, - este convins Moroz. – Unde mai pui că tot atunci avea loc votingul online, în care eu am ocupat poziții înalte. Multe posturi de radio difuzau gratuit piesele finaliștilor și asta părea o poveste ireală. Dar oricum se știa din start cine va reprezenta Moldova la ”Eurovision”. Concursul are o taxă de organizare. Și chiar dacă pentru Moldova ea este minimă, suma oricum este mare. Nu-s sigur sută la sută, dar cred că o parte din taxă o achită artistul, altă parte – compania care organizează selecția și trimite învingătorul în finală.

Ivan Luca, membru al delegației (head of press) Moldovei în 2018 (DoReDoS) crede că anul trecut a fost cel mai imprevizibil pentru selecția națională, pentru că nu exista un favorit evident, iar prin sumarea punctelor învingătoare a ieșit Ana Odobescu.

”Acest lucru arată că selecția s-a făcut cinstit. Reprezentanta Moldovei nu a trecut în finală, căci nu a avut o echipă mare, nici bani destui. Tendința din ultimii ani arată că vocea contează, dar show-ul este mai important. Cu regret, televiziunea noastră națională nu dispune de un buget pentru acoperirea cheltuielilor de participare a învingătorului concursului național ”Eurovision”, cum se face în alte țări. La noi regulamentul prevede clar că ”învingătorul selecției naționale suportă toate cheltuielile pentru participare”.

Are șase motive pentru aceasta

Anul 2019 a rămas în trecut, dar ce avem în anul curent, care-s laturile pozitive și negative ale selecției naționale? În comentariul pentru Noi.md producătorul Serghei Orlov, cunoscut melomanilor pentru colaborarea cu muzicieni consacrați ca Olia Tira, SunStroke Project, Lidia Isac, a enumerat un șir de condiții, care l-au bucurat și mai multe motive care l-au dezamăgit.

Dacă e să vorbim despre momentele pozitive, Serghei Orlov a lăudat organizatorii pentru că au păstrat selecția publică, care ar fi putut să nu fie.

”Toate drepturile pentru selecția națională ”Eurovision-2020”, aparțin companiei ”Teleradio-Moldova”, membră a Uniunii Europene a radiodifuzorilor. Ea poate efectua selecția în orice format și nimeni nu-i poate dicta condiții sau să o învețe cum trebuie să o facă corect. De vre-o doi ani organizatorii doresc să evite selecția. Au fost chiar încercări de a numi un interpret care să reprezinte Moldova la ”Eurovision” și TRM are tot dreptul să o facă. Din careva motive asta încă nu s-a întîmplat, dar a îndepărtat data selecției, așa că pentru pregătirea și depunerea cererilor au rămas doar două săptămîni”, povestește Orlov.

Printre realizările pozitive este și organizarea finalei naționale, chiar și în ciuda încălcării regulamentului inițial. La început se dorea renunțarea la finală.

”Nu este clar cum poți să renunți la o emisiune populară a iernii. Bine că, datorită nivelului înalt al pieselor din acest an (spre deosebire de anul trecut), organizatorii au înțeles că finala, cu toate atributele sale, este necesară”, menționează S. Orlov.

Din plusuri face parte și reprezentanța vastă, în cadrul concursului, a artiștilor cunoscuți și a tinerilor interpreți.

”În acest an participă artiști consacrați, care deja au reprezentat țara la ”Eurovision” în diferiți ani. Pașa Perfenii, Natalia Gordienco, Geta Burlacu cunosc ”gustul” ”Eurovision” și înțeleg ce anume așteaptă de la țara noastră cei din Rotterdam. Dar mai este Valentin Uzun și Irina Covalischi, Diana Rotaru, Maxim Zavidia, Valeria Pașa, Irina Kit, Denis Midone… Doar aceste nume ar fi suficiente pentru orice finală! Dar asta nu e tot! Există revelațiile primei etape. Sașa Letti, Catarina Sandu, grupurile ”Lonjeron” și Live Beat… Dar și toți ceilalți nu-s mai răi! Cred că ne va fi interesant să urmărim competiția lor.

O altă trăsătură pozitivă a selecției naționale în opinia lui S. Orlov este faptul că multe piese au fost compuse de autori autohtoni. Deși printre autori avem și nume străine cunoscute - Filip Kirkorov cu Dream Team, Nicos Sofis, care nu pentru prima dată lucrează cu artiștii moldoveni, alți compozitori notorii.

Există și un al cincilea moment pozitiv – lansarea unui site special.

”Pentru prima oară a apărut un site minunat, pe care poți citi știrile oficiale, audia toate piesele, vedea fețele interpreților. Chiar dacă lansarea a fost cam tardivă, este un eveniment important”, spune interlocutorul Noi.md.

A șasea latură pozitivă a selecției naționale ține de partea tehnică a concursului. S. Orlov a menționat, că transmisiunea primei etape a fost bună: am ajuns să avem în rețea un semnal video și audio normal

Juriul a fost certat, votarea prin sms – demascată

Vorbind despre aspectele negative ale organizării selecției naționale, interlocutorul Noi.md a numit trei dintre ele – componența juriului, care trezește nemulțumiri, votarea prin sms și tergiversarea anunțului despre condițiile tehnice, parametrii scenei, rezoluția și amplasarea ecranelor, posibilitățile scenografiei etc.

”Principalul – componența juriului. Nu numai eu vorbesc despre aceasta. Este lucrul cel mai complicat și, desigur, durerea de cap a organizatorilor. Nu e simplu să găsești, într-o țară mică, jurați care să nu aibă relații de prietenie, colaborare, rudenie cu artiștii care participă la concurs. Interesant e că toți membrii juriului merită un respect enorm pentru aportul lor la cultura țării noastre. Dar… ”Eurovision” este un concurs atît de specific, încît noi în Moldova nu putem înțelege toți curenții lui subacvatici, tendințele, dorințele spectatorilor. El demult nu mai este ”concursul casnicelor”, cum era înainte. În el este inclusă și politica, și un show de nivel înalt, și tema combaterii oricărei discriminări, și tema egalității absolute - de la cea de gen la cea sexuală. Și desigur muzica, un mainstream absolut, în orice manifestări ale sale. Este și muzică modernă dansantă, și balade-pop, și piese folclorice sau vulgare, și compoziții ciudate care aproape ajung la marasm etc. Nu cred că toate acestea plac dirijorilor orchestrelor simfonice, care pe parcursul celor 16 ani de participare a țării noastre la ”Eurovision” nu au compus nimic pentru selecțiile naționale. Să mă ierte minunații, pot zice, marii noștri muzicieni. Cu unii dintre ei colaborez, îmi place creația lor, nu am nimic împotrivă ca ei să facă parte din juriu, însă acolo trebuie să alegem și alți oameni, care au fost la acest concurs, care cunosc acest proces din interior. La urma urmei, am putea atrage experți străini.

Apropo, criticul-muzicolog Elena Uzun, care urmărește an de an acest concurs și apreciază prestația fiecărui participant este de acord cu producătorul S. Orlov, privind curentul proaspăt în componența juriului .

”Nu înțeleg cum este formată componența juriului, dar multă lume este nemulțumită. Îmi amintesc, S.Orlov a propus candidatura mea pentru juriu, pe atunci Mircea Surdu era directorul televiziunii naționale, dar a urmat un refuz. Asta chiar dacă eu eram unicul critic-muzicolog profesionist din țară, care de multe ori a trecut în revistă acest concurs. Eu nu zic că în juriu lipsesc profesioniști. Ei există acolo, dar nu este un critic muzical. Ceea ce e destul de straniu.

Și cunoscutul showman, moderator de evenimente, Pavel Duganov, crede că componența juriului trebuie schimbată. ”Față de interpreți nu există întrebări, avem artiști interesanți, și piesele alese nu-s rele, însă juriul… Din el fac parte oameni demni, dar… care nu au nimic comun cu concursul pentru care ei trebuie să selecteze interpreții. ”Eurovision” este un concurs deosebit, destul de specific. Acolo învinge nu numai vocea, dar și tendințele, carisma, anturajul. Cu tot respectul pentru juriu, în cel mai fericit caz membrii lui au privit concursul la televizor și încă nu toți”, - a scris el pe pagina sa de pe o rețea socială. Potrivit lui, ar fi corect ca spre finală juriul să fie completat cu oameni care pricep legile genului, posedă ”reversul” problemei, cum ar fi, spre exemplu, Constantin Moscovici și Serghei Orlov.

Cu privire la a doua parte negativă a organizării selecției naționale pentru ”Eurovision” - votarea prin sms – producătorul Orlov este convins că de fapt acolo nu există opinia spectatorilor, doar sprijinirea direcționată a artiștilor de către rude și prieteni.

”S-ar părea că votul prin sms este opinia publicului și că el nu poate fi ignorat. De fapt, 90% din mijloacele cheltuite pentru el de țara noastră o constituie banii artiștilor și ai apropiaților lor… Publicul nu este interesat azi să cheltuiască bani în acest scop! Să privești – e interesant, există o intrigă, dar să irosești banii proprii – mulțumesc, nu trebuie, nu credem noi în onestitatea acestui concurs. Și atunci votul prin sms se dovedește a fi o confruntare între portofelele și posibilitățile de administrare ale artiștilor. Care ar fi ieșirea din situație? Nu știu. Să anulăm sms-urile? Posibil, dar atunci va creste responsabilitatea juriului!”.

Ivan Luca, eurofan cu experiență, corespondent special la ”Eurovision”, nu vede necesitatea votului prin sms în forma lui actuală, dat fiind că el nu reflectă opinia spectatorilor.

”Ca regulă, la televoting participă rudele și prietenii participanților, care stau cu trei telefoane și timp de 15-20 minute schimbă cartelele sim. Să fim sinceri, pentru locuitorii țării noastre nu este un eveniment super-popular. De aceea rudele și prietenii participanților le vin în ajutor și votează prin sms, dar procentul celor cărora chiar le-a plăcut piesa sau interpretul este mic. În ultimii 3-4 ani organizatorii se zbat pentru un televoting transparent și echitabil: dacă anterior se permiteau 20 de sms expediate de la același număr, acum – doar unul. Următoarea etapă ar fi atragerea unei comisii speciale, care să depisteze suplimentarea voturilor, ar exclude numerele care se termină cu o cifră, ceea ce ar face mult mai dificilă suplimentarea. Vecinii noștri din Ucraina deja de cinci ani lucrează conform acestui sistem.

Cea de-a treia latură negativă a selecției naționale, în opinia producătorului Orlov, este tergiversarea pregătirilor pentru showul din finală, familiarizarea participanților cu parametrii scenei, posibilitățile și condițiile tehnice. Discuția noastră cu S. Orlov a avut loc cu trei săptămîni înainte de finală și atunci parametrii tehnici ai scenei încă nu erau cunoscuți de nimeni.

” Dar showul trebuie pregătit! Este una dintre responsabilitățile majore ale numărului! Putem exemplifica cu selecția din Ucraina, unde scenografia a fost elaborată cu trei ani în urmă și nu a mai fost schimbată de atunci. În general, selecția ucraineană poate servi drept etalon nu numai pentru noi, dar și pentru orice altă țară, ea fiind foarte calitativă”, - a spus interlocutorul.

Ei, dar despre scandaluri, a menționat S.Orlov, lupta pentru un loc sub soare întotdeauna a trezit și interes, și nemulțumire, și ciocniri, și multe altele.

””Orice articol este bun, cu excepția necrologului”, spunea o interpretă celebră. Orice scandal trăiește în emisie o zi-două… Memoria păstrează numai ceea ce a fost pozitiv. E prematur să scriem un necrolog pentru ”Eurovision” în Moldova. Trăiască și înflorească, iar noi vom crede”, a concluzionat Serghei Orlov.

Să sperăm că și în acest an selecția națională îi va uimi plăcut pe melomani: jurații își vor da votul cu adevărat pentru cel mai bun interpret, iar fanii și telespectatorii neindiferenți îl vor susține prin sms-urile trimise.

Lidia Ceban

Urmărește-ne pe Odnoklassniki, dacă vrei să afli mai multe

Ați găsit o eroare în text? Marcați-o și tastați Ctrl+Enter


Știrile partenerilor noștri
loading...
Mai multe

Sondaj Toate

load