X 
Transnistria stiri: 1405
Eurovision stiri: 504

Moldova turistică: în căutare de idei noi

6 aug. 2018,, 17:59   Societate
13392 0

În perioada concediilor mulți dintre concetățenii noștri doresc să se odihnească undeva peste hotare, pentru că adesea nici nu bănuiesc că în Moldova există multe locuri interesante, care merită să fie vizitate.

Conform statisticii, numărul turiștilor care ne vizitează țara crește pe an ce trece. Ce-i atrage în ţara noastră și ce putem face pentru ca turismul să prospere în Moldova?

Cine are nevoie de noi?

Reieșind din sondajul efectuat recent de Noi.md, cca 40% dintre respondenți preferă să-și petreacă concediul acasă. Deci agențiile locale de turism au șansa să-i captiveze pe concetățenii noștri cu atracțiile locale și să organizeze pentru ei excursii interesante.

În plus, conform datelor agenției rusești „ТурСтат”, capitala Moldovei ani în șir se numără printre orașele cele mai preferate de turiștii din țările CSI. Posibil, își face efectul factorul istoric – Chișinăul a fost capitala unei republici sovietice, iar mulți dintre locuitorii țărilor post-sovietice mai au aici relații de rudenie și prietenie. Posibil, pentru mulți străini orașul nostru este un fel de ”bază de transbordare” pentru următoarele lor călătorii în localitățile rurale ale Moldovei. Poate că un rol aparte îl are și faptul, că Moldova este o societate multiculturală și în plus, concomitent cu limba moldovenească aici este folosită pe larg și cea rusă – una dintre cele șase limbi internaționale ale ONU.


Potrivit Poliției de frontieră, în anul 2016 Moldova a fost vizitată de 3,4 milioane de străini, cu 20% mai mult, decît în anul 2015. Iar în prima jumătate a anului 2017 în Moldova au intrat cu 6% mai mulți posesori de pașapoarte străine ca în aceeași perioadă a anului 2016.

Desigur, nu toți acești oameni erau turiști în sensul deplin. Un anumit procent l-au format conaționalii noștri, care dețin pașapoartele altor țări, precum și acei care muncesc în Moldova sau o tranzitează. Practic, este imposibil să calculezi numărul străinilor incluși în aceste milioane, care le fac rudelor și prietenilor vizite transfrontaliere. Totuși turiștii vin în țara noastră, deci văd un rost în aceste vizite.

Unde mai pui că securitatea este parte componentă a oricărui succes comercial. În acest sens, este pozitiv faptul că deocamdată noi, spre deosebire de multe țări dezvoltate din Europa, am fost scutiți de asemenea pericole, ca terorismul internațional, nu avem mulțimi de refugiați, islamiștii nu aruncă în aer cafenele și gări, iar tineri cu fața smadă nu distrug automobilele și vitrinele buticurilor scumpe.

Cum n-ar fi, mulți străini apreciază și iubesc Moldova, se interesează de locurile ei atractive, iar dacă au în buzunar o anumită sumă, vin încoace, și nu o singură dată. Asta spun operatorii locali, ghizii și comercianții din sfera turismului. Însă noi ne aflăm la început de cale și am putea ridica ramura la un nou nivel. Căci dacă turismul mondial deține 10% din PIB, în Moldova acest indice este de doar 1%.

Chișinăul necunoscut

Chișinăuienii s-au deprins să tot certe orașul natal, mai bine zis, nu orașul, ci faptul cum a fost administrat acesta în ultimii ani de autoritățile conduse de liberali: neeficient şi prost. Dar este unul dintre orașele cu cea mai bogată istorie! Cine știe, spre exemplu, că avem aici casa unei regine sîrbe, că de la balconul unui conac li s-a adresat supușilor săi împăratul rus Alexandr al II-lea? Că aici au evoluat Fiodor Șaleapin, Piotr Leşcenco și Vladimir Vîsoțki, Alexandr Vertinski și Vladimir Maiakovski? Că aici au trăit Lev Tolstoi și Ivan Zaikin? Că la Chișinău a fost renumitul scriitor francez Henri Barbusse, poetul și scriitorul cu origini rusești din România, Nichita Stănescu, precum și marele cineast rus Andrei Tarkovski? Oare toți vor putea indica locul unde a stat regele Mihai al României sau mitropolitul Bănulescu-Bodoni? Practic, în jurul fiecărui nume din cele enumerate ar putea fi creat un mediu cultural: un muzeu, un club literar sau muzical, un mic restaurant la urma urmei. Puțin probabil ca structurile de stat să fie interesate de aceasta, businessul privat însă pe deplin.

Despre Casa-muzeu „Pușkin” au auzit mulți, dar nu toți știu că este una dintre puținele case autentice, în care într-adevăr a locuit A. Pușkin, în lume s-au păstrat foarte puține case de acest fel. Dar despre Loja masonică, care era aici a auzit cineva? Sau despre faptul că la Chişinău era tipărit ziarul leninist «Iscra»? Într-un cuvînt, e suficient să explorăm doar și se va dovedi că avem ce arăta și ce le povesti oaspeților din străinătate.

Practic, orice companie de turism le oferă oaspeților excursii turistice de cunoaștere a Chișinăului. Dar în marea lor majoritate ele poartă un caracter superficial, fiind un fel de simplă trecere în revistă. Există și excursii specializate – «Chișinăul pușkinist», «Chișinăul evreiesc» etc. În ajutorul celor care nu se mulțumesc doar cu o plimbare de inițiere vine ghidul turistic GPS-audio DROMOS, elaborat de un grup de istorici și profesori, care-i va călăuzi prin vechiul Chișinău. Durata totală a ghidului-audio este de 10 ore, ghidul prezintă 80 de personalități istorice și monumente de arhitectură.

Cu regret, acel ”oraș vechi”, adică centrul istoric, care ar putea deveni mîndria capitalei, fără a ceda în fața multor orașe din Europa, este într-o stare deplorabilă, iar monumentele unice de arhitectură se distrug. Probabil, elaborarea unei strategii de durată orientată spre protejarea patrimoniului istoric și cultural va fi posibilă doar după alegerea noului edil al capitalei. Deocamdată, sînt implementate doar niște proiecte aparte. Spre exemplu, Ion Ștefăniță, șef al Agenției inspectare și restaurare a monumentelor și consilier municipal, propune proiectul «Chișinău – orașul luminii», care prevede iluminarea serală a unor clădiri din capitală, preponderent a monumentelor de arhitectură.

Anterior, și consilierul municipal independent Vasili Chirtoca a optat pentru păstrarea orașului vechi și interzicerea oricăror lucrări de reconstruire a centrului istoric. «Îmi doresc mult să apuc vremurile, cînd ideea mea va fi realizată — cartierele istorice, după evacuarea majorității locuitorilor, să devină zone pietonale. Zonele din perimetrul străzilor Pușkin, București, Pîrcălab și Şciusev. Lași mașina și intri în această zonă a clădirilor cu două-trei etaje. Cu cafenele, muzee și locatari la etajele superioare», așa și-a sonorizat planul consilierul municipal independent într-un interviu pentru mass-media moldovenească.

O altă problemă, care în opinia lui Vasili Chirtoca împiedică fluxul mare de turiști străini, este lipsa unei rețele hoteliere în capitală. Consilierul municipal a atras atenția asupra faptului că mulți dintre i turiști occidentali răsfățați călătoresc prin lume fiind clienți ai unui anumit lanț hotelier și apelează la centrele turistice din acest lanț, pentru a beneficia de organizarea diverselor excursii.

Vasili Chirtoca regretă că, din păcate, în Moldova nu există încă nici un hotel din vreo rețea hotelieră mare, în timp ce la Tbilisi, Erevan, Baku și capitalele altor țări ale CSI-ului dispun de numeroase asemenea hoteluri. În opinia sa, sarcina autorităților este de a se întîlni cu proprietarii marilor lanțuri hoteliere, să-i ajute să aleagă un teren spre a-l procura, să le ofere sprijin pentru activitatea în țara noastră. Vasili Chirtoca consideră că în Republica Moldova pot fi găsiți bani, pentru construirea unor hoteluri mari, cu condiția unei politici financiare corecte a Băncii Naționale.

Programul cultural și gastronomic

Muzeele fac parte din principalele atracții tradiționale ale oricărei țări. Potrivit Svetlanei Pociumban, șefa Direcției patrimoniu cultural de la Ministerul Educației, Culturii și Cercetării, în prezent Registrul național al muzeelor conține 121 muzee. Printre acestea: cele naționale, aflate în subordine ministerului, locale – aflate în subordinea autorităților locale și private. Aceste muzee mai au și 12 filiale. Nu se poate spune că sălile muzeelor noastre gem de turiști, însă cei trei ”piloni” – Muzeul de Istorie, Muzeul de Arte Plastice și Muzeul de Etnografie și Istorie Naturală dețin colecții interesante și un număr impresionant de exponate. Muzeul de Etnografie are zeci de mii, cel Istoric - nu mai puțin de 165 mii, cel de Arte Plastice – cca 40 mii, printre acestea există exponate cu adevărat unice, adunate decenii în șir.

Avem muzee la fel de interesante și în localitățile rurale. Mici, dar atractive pentru vizitatori: de la „Casa Рărintească” din s. Palanca pînă la Muzeul Satului Avdarma din Găgăuzia.

Nu mai puțin importantă este o așa destinație turistică ca vizitarea mănăstirilor și a bisericilor din Moldova. Mai ales că acestea în afară de faptul că sînt locuri deosebit de respectate de credincioșii ortodocși, ele prezintă o parte a patrimoniului național, în majoritatea cazurilor fiind amplasate în locuri deosebit de frumoase. Iată de ce le vizitează cu plăcere chiar și acei, care nu se consideră credincioși.

Adesea chiar și orășelele mici devin un fel de «Mecca turistică», dacă găzduiesc careva festivaluri deosebite, spectaculoase. Și la noi este valorificat activ acest mod de atragere a publicului. Festivalul de Operă de la Butuceni, Festivalul Muzical „Gustar”, Festivalul Olăritului de la Cucuteni, Festivalul Vinului, diverse Festivaluri gastronomice - al Mierii, al Piersicilor, al Cireșelor, al Plăcintelor, al Căpșunelor, al Bostanului… Deocamdată, organizatorii Festivalurilor Gastronomice doar palpează stilistica acestora, mai au multe de făcut pentru ca ele să nu fie doar o simpatică ospătare provincială, ci o adevărată sărbătoare cu multe componente, la care ar dori să participe oaspeți veniți de prin apropiere sau din locuri mai îndepărtate.

O prezentare corectă

«Într-un anumit sens, comparativ cu alte țări, Moldovei îi este mai greu să atragă turiști, - spune culturologul Irina Portnaia. – Noi nu avem nici mare, nici munte, nici muzee de talia Louvre sau Ermitaj. În același timp, avem numeroase avantaje de care am putea beneficia, dacă am ști cum să o facem. Am auzit opiniile străinilor veniți în Moldova din așa țări dezvoltate, ca Japonia sau Olanda, care admirau sincer natura noastră și oamenii noștri ospitalieri. Este vorba despre valori adevărate, cărora noi nu le prea dăm mare importanță. Pentru mulți reprezentanți ai Occidentului posibilitatea de a ședea în curtea unei case de la țară, la umbra unui nuc, sorbind vinul de casă, privind traiul patriarhal și peisajele dealurilor pitorești, este un veritabil lux, pentru care ei pot plăti bani grei».

Reieșind din faptul că în Moldova turismul agrar ia amploare, oamenii de afaceri de la noi au înțeles deja avantajele lui. Însă, în opinia Irinei Portnaia, trebuie să mergem mai departe și să oferim idei noi și mai interesante.

«Spre exemplu, cred că are perspective frumoase cufundarea într-o epocă istorică sau alta. Prin ce este cunoscut plaiul nostru? Codrii și haiducii. De ce n-am avea în mijlocul pădurii o tabără a haiducilor, stilizată conform epocii: trai, bucate, vestimentație, arme. Și iată că turistul sătul de confortul urban stă o săptămînă, zece zile, cît rezistă, printre «adevărații haiduci», - Irina înaintează ideea ”din mers”. – Da, va fi nevoie de anumite cheltuieli și pregătire cu participarea istoricilor, designerilor, regizorilor, în schimb vom avea o ofertă moldovenească unică! Este doar o versiune, dar pot fi nenumărate, la dorință! Reconstituirea luptei de la Cahul sau a taberei lui Ștefan Cel Mare în s. Cobîlnea, unde conform legendei crește stejarul marelui voievod, se poate născoci ceva și pe locul unde a fost înhumat cneazul Potiomkin…»

În opinia culturologului, în epoca digitală tot mai mulți oameni doresc să petreacă timpul nu doar în spațiul virtual, ci să facă ceva cu mîinile proprii și din materiale naturale: să țese covoare, să cioplească în lemn etc. Moldova le poate da o asemenea posibilitate, oferind ateliere specializate în care meșterii populari ar preda măiestria lor orășenilor deprinși cu tehnica digitală.

«Noi tot avem destule locuri interesante și atracții nu mai puține ca multe orașe din Europa, dar trebuie să deprindem arta de a le prezenta, de a populariza brandurile noastre culturale», crede Portnaia.

Dar adesea ne încurcă infrastructura subdezvoltată. Iată un exemplu simplu - Muzeul-conac al familiei Ralli din s. Dolna, filiala Casei-muzeu „Pușkin”. Un loc unic ca frumusețe și importanță cultural-istorică, însă pentru turiști nu există nici măcar o micuță cafenea sau o dugheană cu suvenire. Să nu mai vorbim despre drumuri și posibilitatea de deplasare către un loc sau altul.

Și încă ceva. De regulă, orice om care merge într-o călătorie începe cu a aduna informații despre țara pe care intenționează să o viziteze. Este important ca această informație să fie bine pusă la punct: spoturi video de calitate, imagini foto profesioniste, broșuri publicitare, reviste etc., informații expuse inteligent și accesibil. Una din resursele, care îi pot ajuta pe viitorii călători, este site-ul moldovenii.md, care relatează detaliat despre toate atracțiile din Moldova, despre natura, sărbătorile, tradițiile, bucătăria națională a Moldovei etc.

Drumurile noastre toate…

Stanislav Rusu, directorul Agenției de turism (în prezent deja ex-director) într-o discuție cu jurnaliștii vorbea despre aceea că sfera lui de profil urmează a fi reformată. În scurt timp, spunea el, Moldova va putea trece la o metodă nouă de evidență statistică în industria turistică, iar în colaborare cu colegii din România erau preconizate trei proiecte: Drumul viilor, Drumul mănăstirilor și Cetăți medievale. Se vorbea chiar despre lansarea unor proiecte transfrontaliere în colaborare cu Ucraina. Însă de ceva timp Agenția de turism nu mai există. Acum de sectorul turismului se va ocupa o altă structură – Agenția pentru investiții, în frunte cu Rodica Verbeniuc. Nu se știe dacă noua structură va implementa ideile anterioare și cum anume o va face.

Ceea ce nu înseamnă, că în Moldova viața turistică a înțepenit în așteptarea noilor proiecte și soluții. Orheiul Vechi, Cetatea Soroca, Conacul lui Manuc-bei de la Hîncești, Castelul Mimi de la Anenii Noi, aceste denumiri și locuri au devenit deja cunoscute și vizitate. Un capitol aparte îl constituie cramele cu vinuri, care au permis ca în anul 2018 Moldova să fie numită capitala turismului vinicol.

Așadar, în Moldova turismul rural, cel al vinului și chiar cel sanatorial are șansa să se dezvolte într-o perspectivă de durată medie și lungă.

Locurile de la noi, aflate mereu la intersecția căilor comerciale mondiale, a celor de migrare a unor popoare întregi, în epicentrul evenimentelor epocale, este o moștenire a multor epoci și culturi. Oaspetele venit din orice țară a Europei de Est va găsi aici ceva apropiat sie. Iar cu o finanțare adecvată, fiecare a doua săpătură arheologică poate deveni un loc de pelerinaj pentru amatorii de antichități din toată lumea.

Practic, fiecare loc pitoresc din Moldova deja are cel puțin un hotel rural la prețuri mai mult ca accesibile, comparativ cu parametrii internaționali. Iar amatorii de antichități periodic cooperează între ei, pentru a întreprinde niște excursii memorabile, care la noi devin reale în fiece raion.

Ghizii demult au alcătuit diferite trasee prin țară, inclusiv cu drumurile gloriei Armatei Sovietice în perioada Războiului pentru Apărarea Patriei și cărările durerii, pe care naziștii îi goneau pe evrei și pe romi la moarte sigură.

Iar o cooperare mai intensă a celor două maluri ale Nistrului în sfera turismului, ar putea pune începutul reintegrării umanitare a țării.

Lidia Guțu

0
0
0
0
0

Adăuga comentariu

500

Ați găsit o eroare în text? Marcați-o și tastați Ctrl+Enter

Cum evaluați decizia de a indexa pensiile cu 6% începînd cu 1 aprilie?