TEMELE PRINCIPALE Toate Știrile

mai multeminimizează

Moldova are nevoie de o nouă clasă a businessului - businessul responsabilității civice

Moldova are nevoie de o nouă clasă a businessului - businessul responsabilității civice

Cînd spunem că la nivel internațional Moldova este cea mai slab dezvoltată țară, e ca și cum am recunoaște că nu știm să facem nimic altceva, decît să privim peste gardul vecinului și să invidiem, dar acest lucru nu este nici pe departe adevărat. De ce noi sîntem așa săraci? Comparîndu-ne cu alte țări, noi uităm că ele toate au avut propria lor istorie de dezvoltare economică. Noi însă, în toți anii de independență, nu am avut o astfel de istorie individuală, cu toate că au existat mici încercări de a o crea – spre exemplu atunci cînd la guvernare se afla partidul Comuniștilor, al cărui bloc economic era condus de actualii lideri ai statului.

În acest context, forumul de afaceri ”Dialog Pro-Business”, desfășurat recent la Chișinău, a fost, pe de o parte, o încercare a conducerii țării de a discuta cu businessul, iar pe de altă parte – la urma urmei, de a auzi oamenii de afaceri.

Ce a ieșit din asta și dacă au fost auziți oamenii de afaceri va arăta timpul. Cu toate acestea, deja acum putem spune că forumul de afaceri a evidențiat înțelegerea de către toate părțile că moștenirea primită de conducerea actuală este grea, că nu mai putem continua așa și că trebuie să întreprindem urgent ceva atît în direcția externă, cît și în politica economică internă. Întrebarea-cheie este ce anume trebuie să facem? Pentru a răspunde la ea, ar trebui mai întîi să înțelegem ce este în prezent businessul moldovenesc.

Producem sau consumăm?

Moldova de azi o poate invidia pe Moldova anilor 80 care făcea parte din fosta URSS. În acea perioadă, republica noastră nu din vorbe, dar după fapte, purta cu demnitate numele de republică agrar-industrială. Avea capacități de producere suficiente pentru a-și asigura necesitățile interne, precum și necesitățile republicilor din uniune în diverse ramuri. Mai mult decît atît, dezvoltarea sectorului industrial a plasat Moldova printre exportatorii nu numai în agricultură, ci și în industria alimentară, textilă, constructoare de mașini și echipamente.

În anii de independență noi am obținut libertatea, dar așa și nu am devenit liberi. Fără a observa, consultanții de peste ocean ne determinau dezvoltarea economică, care în rezultat a devenit un eșec total. Trebuie să recunoaștem acest fapt. Moldova așa și nu a învățat să trăiască conform regulilor așa-zisei economii de piață. Mai mult decît atît, urmînd orbește sfaturile curatorilor externi, noi am pierdut mult din ceea ce nu doar ne hrănea, dar și ne reprezenta mîndria țării noastre.

Necătînd la faptul că noi așa și nu am avut investiții străine mari în industrie, ea treptat se înviorează, deși foarte încet, prin eforturile businessului local. Ar fi bine ca aceste eforturi să primească un sprijin mai adecvat din partea statului.

În ceea ce privește agricultura, care a fost distrusă „cu succes” în anii 90, în prezent ea, de asemenea, se reface, dar este încă departe de a fi una avansată.

Agricultura — ramura care ar trebui să fie prioritară din toate punctele de vedere, constituie doar 15% în structura PIB.

Construcția — ramura care de asemenea ar fi putut fi prioritară, dar deocamdată constituie 10% în structura PIB.

Serviciile informaționale este ramura cu mari speranțe de dezvoltare, dar în prezent acest sector de perspectivă constituie doar 3,7% în structura PIB. Este îmbucurător doar faptul că ponderea acestui sector va crește în fiecare an.

Comerțul angro și cu amănuntul este lider în structura PIB și constituie cca 24% (23,9%). În perioada ianuarie-octombrie a anului curent, valoarea adăugată în acest sector a crescut cu 5,9%.

Dacă vom analiza dinamica exportului-importului, vom primi următorul rezultat. Moldova importă practic totul, de la produse alimentare (produse lactate, legume și fructe), la produse chimice. Situația este destul de paradoxală - adică noi nu producem destul pentru necesitățile pieței interne, dar, în același timp, producem mărfuri pentru export în cantități mizere, care în străinătate abia ating segmentul mediu de preț. Reiese că, dacă va renunța acum în totalitate la import, Republica Moldova se va confrunta cu un deficit de produse alimentare și mărfuri de primă necesitate.

Ceea ce cu adevărat crește constant în Republica Moldova în ultimii ani este sectorul serviciilor, care treptat ar putea substituie acele sectoare profitabile altădată ale economiei, cu o valoare adăugată înaltă. Înseamnă că acest neajuns trebuie corectat, iar societatea de consum trebuie transformată într-o țară cu o producție autosuficientă.

Cumpără-vinde și nu-ți refuza nimic

Potrivit Biroului Național de Statistică (BNS) în perioada ianuarie-octombrie 2019 Moldova a exportat mărfuri în valoare de 2,3 mlrd. dolari, cu 3,4% mai mult decît în aceeași perioadă a anului trecut. Asta conform datelor intermediare. Dacă ținem cont de faptul că în octombrie exportul a constituit 268,3 mln. dolari, putem prognoza indicii aproximativi de la sfîrșitul anului.

S-ar părea că nu-i chiar atît de rău - exportul crește. Dar care este structura lui, ce vindem noi altor țări?

În volumul total al exportului, în perioada ianuarie-octombrie, produsele moldovenești constituie, conform BNS, 71% (1,6 mlrd. dolari). Restul, adică 29%, îl constituie reexporturile mărfurilor străine: aceste sînt mărfurile care de facto sînt produse în Moldova (de către companiile cu capital străin) cu materia primă adusă aici și exportate în formă finită înapoi peste hotare spre a fi comercializare sub mărci comerciale străine. Totuși, cota lor adaugă procente indicatorului statistic al exporturilor din Moldova. Este o producere cu valoare adăugată minimă, cu utilizarea forței de muncă ieftină în Moldova. Dacă acum 15 ani astfel de întreprinderi apăruseră la noi îndeosebi în industria textilă, astăzi acestea există în industria constructoare de mașini (în Moldova se produc îndeosebi componente).

Exporturile în țările UE au constituit, în perioada de gestiune, 65,5%, ceva mai puțin decît în aceeași perioadă a anului trecut (69,5%). În expresie bănească — 1,5 mlrd. dolari.

Exporturile Moldovei în țările CSI constituie 15,5% din volumul total — 354,8 mln. dolari. Comparativ cu anul trecut, acest indice a crescut cu 1,8%. Dar dacă ținem cont de posibilitățile enorme ale pieței rusești, să zicem, acest lucru nu este chiar atît de mult. Spre exemplu, în prima jumătate a anului 2019 exporturile moldovenești în Federația Rusă au crescut cu 6,5% și au constituit doar 114,5 mln. dolari.

Dar Rusia nu face parte din top-3 țări-exportatoare. Pe primul loc este România, urmată de Italia și Germania. Anume în aceste țări pleacă, în fond, mărfurile produse în Moldova din materie primă importată. De aceasta, în ansamblu, și este alcătuit ratingul țărilor exportatoare.

În pofida creșterii lente a exporturilor, Moldova majorează importurile.

La finele lui octombrie, deficitul balanței comerciale era de 2,5 mlrd. dolari. Cele mai multe mărfuri Moldova le cumpără din UE, după care urmează țările CSI - 888 mln. dolari și, respectiv, 796,6 mln. dolari .

Deficitul balanței comerciale, potrivit economiștilor, nu este atît de grav dacă exporturile cresc stabil și se dezvoltă structura lor. Mai exact, dacă exportul se dezvoltă anume în acele direcții, care aduc cele mai mari profituri. În caz contrar – creșterea importurilor înseamnă blocarea economiei, încetinirea ritmurilor de creștere economică. În afară de aceasta, anume exporturile aduc în țară moneda străină, cu care statul achiziționează importurile.

Pînă în prezent posibilul deficit de valută pe piața moldovenească era acoperit de remitențele moldovenilor plecați la muncă peste hotare. De fapt, în ultimii 10-15 ani cererea internă pe piața moldovenească se bazează pe transferurile bănești, însă această situație nu poate dura la nesfîrșit. Se întîmpla ca la planificarea politicii bugetar-fiscale guvernele precedente declarau deschis că mizează pe banii emigranților și chiar indicau sumele aproximative ale transferurilor.

Restartare totală

Noi știm că în unele țări din Africa, extragerea mineralelor prețioase atinge cote-record, însă populația trăiește în sărăcie. Asta deoarece drepturile asupra acestor extrageri aparțin unor corporații străine, care nu intenționează să-și împartă profitul cu țara-gazdă.

Moldova nu are zăcăminte prețioase, care să prezinte interes pentru corporațiile străine, însă noi avem soluri fertile, pe care am putea să le folosim mult mai productiv.

În căutarea răspunsului la întrebarea ce ramuri ale economiei naționale ar trebui totuși să fie prioritare, noi nu ar trebui să uităm de ceea ce ne reușește și ceeea ce știm să facem cel mai bine. Ce-i rău în faptul că Moldova are un potențial de dezvoltare a sectorului agricol și vinicol? Ce-i rău, dacă am renaște industria noastră chimică și nu vom mai cumpăra omologi occidentali și europeni de calitate dubioasă (aceleași îngrășăminte)? Ce-i rău în faptul ca în magazinele noastre să se vîndă lapte viu moldovenesc, dar nu lapte-praf importat? De ce noi cumpărăm carne de pasăre din România și Ucraina? Oare noi nu avem condiții climaterice benefice pentru dezvoltarea fermelor de păsări sau a sectorului zootehnic? Noi dispunem, practic, de tot necesarul pentru dezvoltarea economiei interne. Dar cu două condiții de bază.

Prima condiție— este nevoie de o previzibilitate politică, care presupune previzibilitatea politicii bugetar-fiscale, fără de care nu putem vorbi despre careva investiții străine. Un investitor serios nu va investi bani dacă va exista riscul înalt de a-i pierde. Acest lucru se referă și la businessul intern, care în condițiile unei instabilități politice, nu va risca să investească în dezvoltarea întreprinderii, ci va prefera să economisească pentru apariția unor situații de force majore.

A doua condiție— continuitatea, din partea autorităților, a reformelor și proiectelor începute.

Noi vom putea, vom reuși

Cu venirea noului guvern, pentru businessul autohton a apărut o lumină la capătul tunelului. Acest lucru a demonstrat-o business-forumul în cadrul căruia, poate că pentru prima oară în toți acești ani, a avut loc un dialog deschis. Businessul pentru prima oară a dat de înțeles guvernării că numai cu biciul nu poți obține o creștere a bazei fiscale și, respectiv, a veniturilor bugetare. Numai creînd condiții (aceasta este principala sarcină a statului) pentru o activitate normală, confortabilă a businessului, putem spera la dezvoltarea, în primul rînd a pieței interne, fără de care are de suferit și componenta de export.

Însă azi nu este destul doar să creezi condiții favorabile la vechiul nivel legislativ. Trebuie de schimbat în totalitate paradigma economică.

Primul pas important a fost făcut — o înțelege toată lumea, și autoritățile, și oamenii de afaceri.

Al doilea pas ar fi înțelegerea faptului, că traiul din contul creditelor oferite de partenerii externi este un punctul mort. Trebuie să învățăm să contăm pe forțele proprii și să construim relații reciproc avantajoase cu partenerii comerciali, reieșind din interesele noastre naționale. În același timp contează să înțelegem care este interesul nostru național, inclusiv în afaceri.

În alocuțiunea sa de la tribuna forumului „Dialog Pro-Business”, președintele Moldovei Igor Dodon a recunoscut că în ultimii ani, din cauza condițiilor dezavantajoase, mulți agenți economici au fost nevoiți să-și închidă afacerile și să plece din țară. Pentru a întoarce încrederea oamenilor de afaceri în autorități, este nevoie de timp, iar actuala guvernare înțelege perfect acest lucru.

Printre problemele primordiale pe care va trebui să le rezolvăm, participanții la forum au numit următoarele: reducerea presiunii din partea organelor de control; susținerea producătorului autohton; dezvoltarea proiectelor de infrastructură.

Cu toate acestea, reprezentanții mediului de afaceri autohton au înaintat sarcini mai cardinale pentru reanimarea economiei moldovenești în viitorul apropiat. Astfel, în luarea sa de cuvînt în cadrul forului ”Dialog Pro-Business”, președintele companiei DAAC-Hermes, Vasile Chirtoca, a menționat, că guvernele precedente ale Moldovei au acordat foarte puţină atenţie dezvoltării businessului, văzînd în el doar o sursă de completare rapidă a bugetului.

”E greu să ne amintim careva decizii în sfera economiei, orientate pentru decenii. Astfel de decizii, cu excepția cotei ”0” pentru venitul reinvestit, pe care Guvernul liberal a anulat-o repede, pur și simplu nu au existat, iar politica promovată în domeniul economiei şi finanţelor în anii 90 a dus la distrugerea unei mari părţi a industriei”, a subliniat el.

Potrivit lui Vasile Chirtoca, ”o parte din întreprinderile industriale s-au păstrat, au apărut şi altele. Pe piaţa internă, poziţii sigure ocupă companiile locale din industria cărnii şi a lactatelor, produselor de cofetărie, panificaţie, băuturilor fără alcool, vin şi bere, de producere a covoarelor, a mobilei, a produselor cosmetice şi de parfumerie, a conservelor şi a uleiului. La noi se produc pompe, dispozitive cu acționare hidraulică, tehnică agricolă, aparataj, ambalaje, materiale de construcţie etc. Se dezvoltă agricultura şi turismul. În ţară, avem acumulată o experienţă în administrarea proiectelor de afaceri, avem ingineri calificaţi, bancheri şi specialişti în finanţe. Dar este extrem de puţin pentru o concurenţă eficientă cu businessul străin, pentru asigurarea cu locuri de muncă şi stoparea migraţiei masive a populaţiei”.

Omul de afaceri vede principala problemă în lipsa mijloacelor de finanțare a dezvoltării. În acest context este necesară reformarea sistemului bancar, în special a politicii de creditare.

”Familiile şi businessul moldovenesc nu-s finanţate suficient, sistemul bancar moldovenesc nu are resurse pentru a finanţa proiecte mari. Resursele în lei sînt scumpe şi scurte, cele în monedă străină, luate din băncile locale, nu pot fi cheltuite în interiorul ţării şi, de aceea, ele pot doar susţine importurile (iar în sistemul actual pur şi simplu stimulează importurile)”, a declarat Vasile Chirtoca.

El a mai subliniat că ”a venit timpul să modificăm legile privind Banca Naţională şi instituţiile financiare în aşa mod, încît banca centrală a ţării să se ocupe nu numai de ”stabilitatea preţurilor”, pe care nu le poate influenţa deloc, pentru că e binecunoscut faptul că 80% din inflaţia de la noi este importată sau are caracter sezonier, dar și de administrarea cu adevărat a sistemului bancar în aşa fel, încît acesta să devină rapid mai mare, mai ieftin şi capabil să finanţeze nu doar operaţiunile comerciale scurte, ci şi dezvoltarea reală a businessului şi a familiilor”.

De 25 de ani noi așteptăm investiții străine, dar ele practic nu există. Noi nu avem o piață extinsă, nu avem zăcăminte minerale, nu avem munți și acces la mare, de aceea va fi corect să nu așteptăm străinii, dar să ne bazăm pe forțele proprii. Și noi avem astfel de forțe - am acumulat experiența unei economii de piață în multe sectoare, avem oameni de afaceri și ingineri talentați, avem patrioți care vor să-și dezvolte țara. Este evident faptul că, într-adevăr a venit timpul businessului autohton, care își simte atît responsabilitatea socială, cît și cea civică, creînd locuri de muncă cu salarii adecvate, contribuind la completarea bugetului de stat și, în același timp, participînd activ la viața socială și politică a țării.

A venit timpul businessului care poartă o responsabilitate civică pentru toate schimbările în dezvoltarea economiei naționale și poate că foarte curînd, cu sprijinul statului, sloganul ”Fabricat în Moldova” va suna cu adevărat demn.

Evghenii Ojenov

Citește-ne pe Telegram, dacă vrei să afli mai multe

Ați găsit o eroare în text? Marcați-o și tastați Ctrl+Enter


Mai multe

Sondaj Toate

load