Modificări la Legea cu privire la Procuratură: "Fie corect, fie fără șanse"

Proiectul de lege, care va permite efectuarea unei evaluări a activității Procurorului General și, la necesitate, demiterea acestuia înainte de expirarea mandatului, a provocat multe controverse în rîndul politicienilor și a comunității de experți.

Săptămîna trecută au avut loc consultări publice cu privire la modificarea Legii cu privire la Procuratură, iar marți, 24 august, acestea au fost votate în a doua lectură în Parlament. În acțiunile autorităților experții văd, în cea mai mare parte, niște încercări de politizare a organelor de drept și anticorupție. Au fost făcute multe recomandări de a lua în considerare statutul lor independent și de a nu stabili un control parlamentar. În caz contrar, există riscul de a crea un precedent periculos care va duce la dependența permanentă a Procurorului General de autorități.

Despre noile reguli pentru Procuratură

Potrivit Constituției Republicii Moldova, Procurorul General poate fi demis din funcție de Președintele țării, la propunerea Consiliului Superior al Procurorilor, în condiţiile legii, pentru motive obiective şi în temeiul unei proceduri transparente. Mandatul procurorului general este de 7 ani și nu poate fi reînnoit. Cînd au fost introduse aceste modificări, s-a presupus că acestea vor asigura depolitizarea instituției legii și vor consolida statutul său independent.

Proiectul de lege cu privire la Procuratură, propus de noul guvern, a fost adoptat în prima lectură pe 13 august - la trei zile după ce a fost înregistrat în Parlament. Astfel, documentul a primit un aviz pozitiv din partea comisiilor parlamentare într-un timp scurt. Prezentînd proiectul de lege, Ministrul Justiției, Sergiu Litvinenco, a declarat că acestea "vor oferi un cadru juridic mai echilibrat pentru activitatea Procurorului General, care va stabili mecanisme legale de tragere la răspundere în cazul acționării contrar intereselor publice". Proiectul a fost adoptat cu voturile a 59 de deputați din partea Partidului Acțiune și Solidaritate (PDS). Au urmat consultări publice și revizuirea acestuia pentru a doua lectură.

Modificările prevăd crearea unei comisii care să evalueze performanțele Procurorului General, permițîndu-i să fie tras la răspundere disciplinară pentru încălcări. Ulterior, raportul Comisiei trebuie transmis Consiliului Superior al Procurorilor (CSP). Dacă activitatea Procurorului General obține calificativul "eșuat", CSP poate propune șefului statului demiterea acestuia. Alte modificări se referă la noile reguli de formare a componenței Consiliului Superior al Procurorilor.

"Proiectul este absolut constituțional, deoarece Legea Supremă prevede în mod explicit că Procurorul General poate fi demis de către președintele țării la propunerea CSP din motive obiective, în baza unei proceduri transparente. În principiu, Constituția impune stabilirea unor mecanisme de demisie a Procurorului General dacă acesta nu își îndeplinește atribuțiile sau în cazul unor abateri disciplinare. Decizia finală va fi luată exclusiv de Consiliul Superior al Procurorilor. Această lege este menită să sporească responsabilitatea Procurorului General", a declarat Sergiu Litvinenco.

În același timp, aparatul președinției a pregătit recomandări menite să îmbunătățească eficiența eforturilor de luptă împotriva corupției ale procurorilor. Președinția, în special, a recomandat elaborarea unor propuneri de modificare a legislației care să reglementeze procedurile penale, precum și studierea circumstanțelor în care persoanele suspecte de acte de corupție în proporții deosebit de mari au dispărut sau au părăsit teritoriul țării și identificarea celor care le-au permis să fugă de justiție. Procuraturii i s-a recomandat să "dispună șefilor de instituții să preia controlul asupra cazurilor aflate sub jurisdicția lor, stabilind drept prioritate soluționarea imediată a cazurilor de rezonanță" și "să informeze periodic Consiliul Suprem de Securitate despre progresul anchetei". Introducerea unei astfel de practici și tonul recomandărilor au provocat o uimire în rîndul procurorilor în contextul respectării principiului separării puterii în stat și al statutului independent al Procuraturii.

Cu privire la responsabilitatea Procurorului General

Procuratura Generală a examinat proiectul de lege propus și i-a dat un aviz negativ, iar la consultările publice, adjunctul Procurorului General, Iurie Perevoznic, și Președintele Consiliului Suprem al Procurorilor, Angela Motuzoc, au criticat dur inițiativa noului guvern. Instituția consideră că "autorii proiectului de lege încearcă, de fapt, să stabilească noi baze și proceduri pentru demiterea anticipată a Procurorului General cu participarea directă a instituțiilor politice". Conform opiniei exprimate, documentul ar trebui finalizat și revizuit ținînd cont de propunerile făcute.

”Considerăm că proiectul nr.181 nu ia în considerație standardele și recomandările europene pentru instaurarea ordinii de drept și încearcă a legifera ingerințe la independența Procuraturii și procurorilor, care nicidecum nu poate fi acceptată. Optăm pentru reforme realizate într-un cadru de legalitate, cu asigurarea principiului separării puterilor în stat, bazat pe dialog corect și respect reciproc, astfel încît societatea să aibă încrederea că toate măsurile întreprinse au obiective de bună-credință", se menționează într-un aviz al Procuraturii Generale.

În cadrul consultărilor cu privire la proiectul de lege, Președintele Comisiei parlamentare juridice, numiri și imunități, Olesea Stamate, a declarat că propunerea privind instituirea unor mecanisme suplimentare de evaluare nu-l vizează pe Alexandr Stoianoglo, dar se va referi la întregul corp de procurori. Potrivit acesteia, "evaluarea propriu-zisă va începe la începutul anului 2022 și va viza absolut toți procurorii, toți judecătorii, toți ofițerii anticorupție și de integritate". Deputatul a menționat că astfel de mecanisme vor fi introduse și în cadrul diferitor autorități, deoarece "o persoană cu un mandat fix, care nu încalcă legea penală, dar care nu livrează nici rezultate, nu este logic să o păstrăm în funcție și să-i plătim salariu din bani publici".

"Acesta este un mecanism care există și în România, și în Slovenia, care permite ca procurorul general să fie responsabil pentru acțiunile sale, nu doar procurorul general actual, ci și toți ceilalți procurori care vor urma, la fel cum fiecare procuror de rînd trebuie să fie responsabil de acțiunile sale. Este un mecanism care urmează să asigure responsabilizarea procurorului general și eventual a procurorilor-șefi pentru mulți ani înainte", menționează Stamate.

În același timp, unii comentatori menționează că, după introducerea unui astfel de mecanism în România, în scurt timp întreaga clasă politică a fost curățată de liderii politici care promovau valori conservatoare și o politică externă echilibrată, care se referea la normalizarea relațiilor cu țările care nu sînt pe placul curatorilor externi ai României, inclusiv cu Federația Rusă. Evident, PAS își pregătește drumul spre puterea veșnică, dar se pot greși amarnic, deoarece situația din țările "înfrățite" este total diferită.

Ministrul Justiției, Sergiu Litvinenco, a dat de înțeles că autorii proiectului de lege nu vor renunța la planurile privind Procuratura Generală. "Responsabilizarea funcției de Procuror General o considerăm imperativă. Altfel ajungem în situația în care timp de 7 ani un Procuror General protejează hoții și nimeni nu îi poate face nimic. Și astfel țara și cetățenii rămân ostaticii hoților și criminalilor. Lucru inadmisibil. Știam că curățarea sistemului nu va fi ușoară. Dar, așa cum am promis, vom merge până la capăt, indiferent de rezistenţa unora sau altora", a scris Litvinenco pe pagina sa de socializare.

El a adăugat că Ministerul Justiției va examina doar acele propuneri de modificare a proiectului care (în înțelegerea autorităților) vor contribui la îmbunătățirea conținutului acestuia.

La consultările publice, deputatul PAS, Dan Perciun, a spus că Procuratura Generală "nu s-a curățată pe interior", "eliberează hoți", funcționează "fără nici un progres în dosarele de rezonanță" și "în discuțiile despre interceptări venea și ne rîdea în față, cu un sentiment de impunitate". În acest sens, deputatul insistă că ar trebui să existe un mecanism de evaluare a activității Procurorului General, prevăzut de modificările legislative, la fel cum deputații sau președintele sunt evaluați la alegeri. "Nu este procurorul general deasupra legii și mai special ca să fie în afara oricărei proceduri de evaluare, nu de către semenii săi, pe care-i controlează, într-un sistem construit pe clanuri și interese, dar și de către alți reprezentanți ai acestui stat", spune Perciun.

Despre grabă inacceptabilă și sarcini imposibile

În cadrul consultărilor pe marginea proiectului de lege, reprezentanții societății civile și ai opoziției și-au exprimat opinia că mecanismul de evaluare este propus intenționat pentru a-l demite pe Alexandr Stoianoglo. Sectorul neguvernamental și experții naționali, în cea mai mare parte, văd în spatele acțiunilor autorităților încercări de politizare a organelor legii și anticorupție. Au fost făcute multe recomandări de a lua în considerare statutul lor independent și de a nu stabili un control parlamentar. Cu atît mai mult că astăzi partidul de guvernămînt are toate posibilitățile și majoritatea în Parlament pentru a promova inițiative mult mai bune din punct de vedere juridic. În caz contrar, experții sînt convinși că schimbările vor submina încrederea în instituțiile statului și vor afecta nivelul de transparență în activitatea lor.

Deputatul PSRM, Vlad Batrîncea, constată că Procurorului General deține aceleași mecanisme constituționale ca și președinta Curții Constituționale, Domnica Manole, apărată recent de PAS, susținînd că Parlamentul nu o poate demite. "Mandatul său este imperativ, el este o persoană inviolabilă. Ei pot modifica legislația, aceasta este atribuția Parlamentului, dar legea nu are forță inversă, este inclus principiul retroactivității. Adică condițiile pe care le vor introduce prin modificarea legislației vor fi valabile și pentru viitorul procuror general. Respectiv, nu există un mecanism legal, nici o formulă legală de demitere a procurorului general. Și problema nu constă în domnul Stoianoglo, problema constă în abordarea lor. Nu sînt preocupați atît de domnul Stoianoglo, cît de ce nu Alaiba este Procuror General", spune parlamentarul.

Colegul său din facțiune, Corneliu Furculiță, este, de asemenea, convins că intenția de a demite procurorul general va eșua. El consideră acțiunile partidului de guvernămînt ca fiind o presiune politică și o dorință a autorităților de a subordona procuratura. Potrivit lui, dorința de a-l înlătura pe Stoianoglo seamănă cu practica de distribuire secretă a funcțiilor, inclusiv a celei de Procuror General, în perioada Alianței pentru Integrare Europeană, care s-a încheiat cu un eșec total al reformei sistemului juridic. Furculiță a reamintit și de criza din 2019, cînd concursul pentru ocuparea funcției de Procuror General a fost sabotat din cauza dorinței de a numi în funcție o persoană loială.

Comentatorul politic Dionis Cenușa pe pagina sa de socializare îndeamnă la evitarea schimbărilor pripite în legislație fără o expertiză din partea experților de renume și a structurilor internaționale. "Legea procuraturii trebuie îmbunătățită, dar trebuie orice formă de politizare a mecanismului de evaluare a procurorului general, inclusiv prin atragerea experților europeni și a Comisiei de pa Veneția. Legea nu trebuie grăbită în luna August, când mulți din structurile europene sunt în vacanță", crede el.

În același timp, politologul Corneliu Ciurea consideră că este evident că autoritățile se pregătesc să-l demită pe Procurorul General: "Ei au venit cu o lege și o promovează în parlament, cu scopul de a evalua Procurorul General și a înlocui componența Consiliului Superior al Procurorilor cu oameni loiali, pe cît de mult posibil". Potrivit acestuia, acuzația privind întîrzierea îndelungată în returnarea banilor furați ca urmare a fraudei bancare este doar un motiv pentru a-l înlătura. "Procurorului General i se dă deodată o sarcină imposibilă, pentru ca să nu existe opțiuni", constată expertul, atrăgînd atenția asupra faptului că experții au ajuns demult la concluzia că există șanse mici de a reîntoarce banii furați.

Despre conveierul legislativ și febra alegerilor

Și fostul președinte al Curții Constituționale, fostul ministru al Justiției, Alexandru Tănase a criticat inițiativele autorităților. În blogul său, el a scris că înainte ca amendamentele să fie examinate în prima lectură, acestea trebuiau discutate cu comunitatea de experți și societatea civilă. În schimb, potrivit lui, "Parlamentul RM, urmând cu fidelitate frumoasele practici ale legislaturilor anterioare, a adoptat fără prea mari discuții, pe bandă rulantă, o serie de proiecte care modifică esențial mai multe legi importante, cu impact direct asupra multor drepturi și libertăți garantate de Constituție si Convenția European".

Tănase, în special, este nedumerit de intenția PAS de a-l exclude pe președintele Uniunii Avocaților din Consiliul Superior al Procurorilor. În opinia sa, proiectul de lege este un mesaj care indică clar cum vede noua putere balanța dintre drepturi cetățenești și represiune. "Comunitatea juridică este singura din CSJ care nu se află sub controlul statului și, în plus, are un interes profesional direct de a se asigura că procurorii respectă legea și drepturile omului", scrie fostul șef al Curții Constituționale.

El constată cu regret că că "doleanțele cetățenilor țării urmare a votului din 11 iulie" a devenit explicația universală a politicilor promovate în ultimul timp de autorități. "Febra electorală încă nu i-a părăsit pe cei care au preluat puterea în Republica Moldova. Chiar dacă au un mandat popular, acest mandat trebuie exercitat în strictă conformitate cu prevederile Constituției. Este un fals atunci când se invocă necesitatea evaluării activității Procurorului. Trebuie să spunem lucrurilor pe nume, actuala putere vrea un alt Procuror General. Noi mai avem experiența comisiilor meritocratice, concursurilor care nu erau respectate nici măcar de cei care le organizau. Este o modalitate sovietică, veche, când puterea de stat este exercitată exclusiv cu instrumente represive, nu cu instrumentele legale și instituționale", consideră Alexandru Tănase.

Potrivit președintelui Centrului de Resurse Juridice din Moldova, Vladislav Gribincea, inițiativa de demitere a Procurorului General ca urmare a evaluării activității sale este periculoasă și reprezintă o implicare a politicii în justiție. Pe de o parte, el este de acord că procuratura nu răspunde așteptărilor societății, iar critica în adresa acesteia este în mare parte justificată. Pe de altă parte, el solicită asigurarea independenței procurorilor față de politică și să nu fie creat un precedent periculos atunci cînd, pentru a demite un procuror, Parlamentul modifică legea. "Peste 4 ani vom avea un alt guvern care va demite din nou Procurorul General. Nu va rămîne nimic din independența Procuraturii", spune avocatul. Potrivit acestuia, un procuror dependent politic este mult mai periculos decît un procuror cu productivitate modestă.

Fostul deputat Grigore Petrenco a declarat pe rețelele de socializare că intențiile autorităților încalcă principiile separării puterilor și independenței procurorului general, reprezentând o presiune politică gravă. "Își va aminti vreunul dintre "experții TV" că Republica Moldova se află sub monitorizarea Consiliului Europei, iar legile privind reforma procuraturii și a instanțelor trebui transmise Comisiei de la Veneția spre examinare? După victoria PAS în alegeri, am rămas un sector ONG absolut părtinitor, care se teme să critice autoritățile. Pe majoritatea canalelor TV ale noului guvern, ei cîntă doar ode. În acest ritm, riscăm foarte repede să alunecăm într-o nouă dictatură", a scris Petrenco.

Fostul secretar de stat al Ministerului Justiției, Nicolae Eșanu, consideră că puterea legislativa și executivă a declanșat un război împotriva Procuraturii Generale. În opinia sa, acest lucru va afecta lupta cu coruptia și va fi în beneficiul multor oficiali corupți care sînt interesați ca această confruntare să dureze cît mai mult. El spune că îi înțelege pe reprezentanții actualei guvernări atunci cînd spun că "vom face acest lucru repede", pentru că asta așteaptă societatea și ei probabil nu pot spune altfel. "Dar fie faceți totul corect, fie nu aveți nicio șansă", menționează expertul, subliniind că "statul nu trebuie să fie capturat din nou".

Ion Munteanu