Marele drum al gunoiului

În fiecare țară din lume există probleme cu reciclarea diferitelor tipuri de deșeuri. Pentru prelucrarea gunoiului menajer, în unele țări foarte dezvoltate au fost construite fabrici de reciclare și de ardere a deșeurilor. Marea majoritate a țărilor sărace nu au posibilitate financiară să construiască astfel de fabrici, cu toate acestea, multe țări bogate deja de zeci de ani scapă de gunoiul periculos nu reciclându-l, ci exportându-l în cele mai sărace țări din Africa și Asia, unde nu a fost rezolvată problema reciclării nici măcar a propriilor deșeuri. Dar există în Republica Moldova deșeuri toxice?

Gropile de gunoi ale morții

Potrivit Secretariatului de la Geneva, în țările UE sînt generate anual aproximativ 25 de milioane de tone de deșeuri de plastic. Pe lîngă acestea, se acumulează și un număr mare de aparate electronice care au ieșit din uz - aparate de uz casnic, gadgeturi. Statisticile sînt pur și simplu uimitoare: din 2002 pînă în 2015, volumul deșeurilor exportate din Europa către țări terțe a crescut cu 413%. Iar din volumul total al deșeurilor – 6,3 miliarde de tone, formate pe parcursul a 70 de ani, doar 10% au fost reciclate, cea mai mare parte – 80%, a fost exportată în alte țări, iar restul a fost ars pe loc.

În lume există trei mari gropi de gunoi, unde au fost aduse deșeuri de plastic și electronice din toată Europa: groapa de gunoi Olusosun din Nigeria, lîngă orașul Lagos; Guangdong din China și Agbogbloshie din Ghana, care a primit denumirea de "cimitirul mondial al tehnicii" din provincia Guangdong din China. Gropile de gunoi din Nigeria și Ghana funcționează și în prezent.

La groapa de gunoi Olusosun este păstrat în principal gunoi electronic, care este considerat cel mai periculos tip de deșeuri și otrăvește atît pămîntul, cît și apa. Conform datelor furnizate în spațiul de Internet de diverse surse, s-a dovedit că majoritatea deșeurilor (aproximativ 80%) au fost aduse la această groapă de gunoi din Germania, Marea Britanie, Belgia, Olanda și Spania.

Potrivit publicației internet Ecosphere, la poligonul Agbogbloshie din Ghana, potrivit datelor ONU, pe parcursul a cîteva decenii au fost aduse 50 de milioane de tone de deșeuri electronice. Această groapă de gunoi din Africa a fost numită Sodoma și Gomora. Datorită faptului că Ghana inițial nu avea reguli stricte privind importul și prelucrarea deșeurilor electronice, echipamentele au început să fie dezasamblate de localnicii înșiși, comercializînd elementele sale valoroase – este vorba despre lucrătorii de la gropile de gunoi, majoritatea dintre care erau băieți de 10-18 ani. În rîndul acestora au există cazuri frecvente de arsuri, leziuni ale ochilor, plămînilor și altor organe interne. Mulți tineri nu ajung să trăiască nici măcar pînă la 30 de ani.

În ceea ce privește "Cimitirul mondial al tehnicii" din China, în 2018 China a refuzat legal să importe plastic străin și gunoi electronic, complicînd astfel problema țărilor europene. Dar, prin această decizie, ea a încercat să-și salveze provincia Guangdong, unde a fost otrăvit aerul, pămîntul, apa, a crescut mortalitatea și numărul bolilor grave în rîndul oamenilor.

Dar, după cum se spune, un loc sfînt nu este niciodată gol. În loc să caute modalități umane și civilizate de reciclare a deșeurilor, "fluxul de gunoi" sub formă de plastic a fost redirecționat către Malaezia. Astfel, această țară asiatică a ocupat locul Chinei de cel mai mare importator de plastic.

"De cînd China a interzis importul de deșeuri din plastic, țările dezvoltate au redirecționat exporturile de gunoi către Asia de Sud-Est, inclusiv Malaezia", a declarat ministrul malaezian al mediului, Yeo Bi Yin, citat de ediția germană Sueddeutsche Zeitung.

Conform statisticii ONU, numai din ianuarie-octombrie 2018, în Malaezia au fost aduse 686 mii tone de plastic. În ciuda faptului că el este cumpărat pentru a fi reciclat, cea mai mare parte este depozitată la groapa de gunoi, unde localnicii și migranții care au venit să lucreze în Malaezia caută piese de schimb și componente bune pentru vînzare.

Conform planului Bruxelles-ului

Și iată că peste 30 de ani, Uniunea Europeană a început să-și facă griji pentru impactul negativ al "fluxului de gunoi" asupra sănătății populației "țărilor depozitare de deșeuri". La mijlocul lunii noiembrie 2021, Comisia Europeană, în cadrul Planului de la Bruxelles de reducere a poluării, reutilizare și reciclare a plasticului, textilelor și metalelor, a propus Parlamentului European și statelor membre ale UE să revizuiască regulile privind exportul deșeurilor. Noile cerințe au fost propuse pentru a complica, pentru statele membre ale UE, procesul de export al gunoiului în țările sărace, unde regulile de gestionare a deșeurilor sînt slab dezvoltate sau nu există deloc.

Astfel, de la 1 ianuarie 2021, Uniunea Europeană a impus pentru țările sale membre restricții la exportul de gunoi de plastic în țările lumii a treia. Modificările Legislative nu permit țărilor bogate să exporte deșeuri de plastic greu de reciclat în țările care nu fac parte din Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) în aceleași volume și în aceleași condiții. Iar părții primitoare i s-a oferit posibilitatea, la necesitate, de a refuza plasticul nesortat, nereciclabil și deșeurile de calitate scăzută.

"Exportul deșeurilor de plastic este permis numai în condiții foarte stricte. Exportul de deșeuri de plastic nesortate către țările non-OCDE este total interzis. Aceasta este o etapă importantă în lupta împotriva poluării cu plastic, în tranziția către o economie cu ciclu închis", a comentat legea comisarul UE pentru mediu, ocean și pescuit, Virginius Sinkevicius, citat de Ecosphere.

Potrivit acestuia, scopul interdicției "este de a impune UE să-și asume o responsabilitate mai mare pentru deșeurile produse. Astăzi, nu se întîmplă acest lucru și această situație trebuie schimbată. Conform noilor prevederi ale legislației europene, dacă o țară care nu este membră OCDE dorește să importe anumite tipuri de deșeuri din UE pentru reciclare, ea trebuie să înștiințeze Bruxelles-ul despre acest lucru și să demonstreze că poate prelucra deșeurile într-un mod sigur din punct de vedere ecologic.

Pesticidele - la export

În ceea ce privește Republica Moldova, așa cum a spus într-un comentariu pentru Noi.md, Ilia Trombițchi, directorul executiv al Asociației Internaționale a Păstrătorilor rîului Nistru, Eco-TIRAS, doctor în științe biologice, din fericire, republica noastră nu se numără printre țările în care sînt aduse deșeuri periculoase din alte state.

”Moldova se află într-o măsură mai mică printre țările care exportă deșeuri periculoase în alte state pentru reciclarea lor, deoarece noi avem puține deșeuri toxice, cu excepția faptului că cea mai mare problemă a noastră sunt pesticidele. Pe parcursul mai multor ani, aceste produse agrochimice expirate sînt exportate din Republica Moldova, în cadrul diferitelor proiecte, în unele țări europene pentru reciclare", a amintit ecologul.

Într-adevăr, în cadrul diferitor proiecte, din Republica Moldova a fost exportată o cantitate mare de deșeuri periculoase - pesticide moștenite din perioada sovietică. Conform datelor existente, în total, în Republica Moldova au fost acumulate 7245 tone de pesticide. În cadrul diferitor proiecte, din 2003 au fost exportate în fabricile speciale din Polonia 1.269 de tone de substanțe periculoase, iar în Franța - 1.976 de tone. De asemenea, împreună cu Agenția Cehă pentru Dezvoltare a fost implementat un proiect în valoare de 1 milion de euro pentru exportarea și lichidarea pesticidelor din groapa din apropierea satului Cișmichioi din Găgăuzia. Se spune că volumul rămas al acestor pesticide îngropate este încă destul de mare. Compoziția deșeurilor, gradul de siguranță sau posibila poluare a mediului nu se cunosc cu exactitate.

La sfîrșitul lunii mai 2022, în Transnistria a început etapa finală a unui proiect multianual implementat cu sprijinul financiar și tehnic al Misiunii OSCE în Moldova. Din partea stîngă a Nistrului au început a fi exportate pesticidele cu termen de valabilitate expirat pentru eliminarea în siguranță în Germania. Potrivit șefului Misiunii OSCE în Moldova, Klaus Neukirch, citat de secretariatul de presă al organizației, pînă la sfîrșitul anului curent din stînga Nistrului vor fi scoase circa 60 de tone de materiale periculoase.

După cum reiese din informațiile publicate de secretariatul de presă al Misiunii OSCE în Moldova, Organizația pentru securitate a Consiliului Europei a elaborat un proiect de promovare a eliminării a aproximativ 500 de tone de pesticide învechite, iar în octombrie 2019 a fost semnat un Memorandum de înțelegere între Misiunea OSCE și Ministerul Agriculturii al Republicii Moldova privind facilitarea tranzitului internațional sigur al pesticidelor învechite stocate în Transnistria. În perioada 2019 - mai 2022, au fost scoase și eliminate peste 400 de tone de pesticide.

În același timp, Ilia Trombițchi și-a exprimat îngrijorarea cu privire la faptul că acum majoritatea parlamentară intenționează să modifice legislația actuală care oferă dreptul fabricii de ciment din Rezina să ardă anvelopele scoase din uz. Potrivit ecologistului, ei sînt împotriva introducerii unor astfel de amendamente la actele legislative. Ecologiștii speră că autoritățile nu vor merge atît de departe, încît să importe în țara noastră și cauciucuri vechi din statele UE pentru buna funcționare a întreprinderii.

Import limitat, export nelimitat de deșeuri

Președintele Organizației Teritoriale Chișinău a Mișcării Ecologiste din Moldova, Vladimir Garaba, spune că anual în țară se acumulează cel puțin 500-600 de mii de anvelope de cauciuc, care vor fi supuse eliminării (dacă majoritatea parlamentară va adopta amendamentele la legislația actuală în lectură finală). După cum a menționat Garaba, anvelopele nu se află pe lista acelor deșeuri pe care legislația noastră permite a fi importate în Republica Moldova.

”Problema importului și exportului de deșeuri în Moldova este reglementată de o serie de acte, inclusiv Legea nr.209 din 29.07.2016 "cu privire la deșeuri" și Decretul Guvernului nr. 637 din 27.05.2003 "cu privire la controlul transportării transfrontaliere a deșeurilor și eliminării acestora". Legislația Republicii Moldova permite importul a doar cîteva tipuri de deșeuri, printre care: hîrtie sau carton reciclabile (deşeuri şi maculatură); cioburi şi alte deşeuri şi resturi din sticlă; sticlă în masă; deşeuri şi resturi de fontă, de fier sau de oţel (fier vechi); deșeuri lingotate din fier sau oţel; deșeuri de tutun (nervură de tutun); drojdii de vin; tartru brut; polietilenă cu o greutate specifică mai mică de 0,94; polimeri de etilenă; deșeuri de bumbac (inclusiv deșeuri de fire de bumbac și destrămătură); zgură de furnal granulată (nisip de zgură) rezultată de la fabricarea fontei, fierului sau oţelului. În același timp, legislația noastră nu prevede interdicții privind exportul unor anumitor deșeuri. Dacă o țară ne poate ajuta cu eliminarea unui anumit tip de deșeuri dăunătoare, sînt semnate documentele necesare, conform cărora se desfășoară întregul volum de lucru. Astfel, o serie de țări (Polonia, Franța, Republica Cehă) ne-au ajutat la eliminarea pesticidelor rămase din perioada sovietică. De cîțiva ani deja se duc negocieri cu partea română privind exportul în această țară pentru prelucrare a cauciucurilor și lămpilor fluorescente. Românii au prezentat condiții destul de stricte, cerînd un gaj în sumă egală cu costul procesării acestor deșeuri. În Republica Moldova este implementat și un proiect de colectare a deșeurilor electronice uzate”, a menționat președintele Organizației Teritoriale Chișinău a Mișcării Ecologiste din Moldova

După cum a aflat portalul Noi.md, în RM există o organizație neguvernamentală specializată în eliminarea deșeurilor - SA "Asociația pentru Valorificarea Deșeurilor" (A.O.AVD). Ea se ocupă cu realizarea proiectului privind colectarea deșeurilor electronice uzate numit "Oraș curat cu e-Deșeu reciclat – Reciclează azi pentru sănătatea ta de mâine”. Pe teritoriul întregii țări au fost deschise aproape 150 de puncte de colectare a deșeurilor electronice.

”Direct în Moldova nu se procesează nimic din motive evidente, aceasta este situația în prezent. Noi nu avem o infrastructură dezvoltată care să permită reciclarea deșeurilor. Tot ce putem face este să aruncăm deșeurile într-un tomberon special, iar operatorul le va lua, le va sorta, le va dezasambla parțial, va colecta suficient volum pentru a le trimite apoi fabricilor din Europa care le procesează. Noi avem cîțiva operatori autorizați să colecteze aceste deșeuri. Din cîte știu, este vorba despre Moldrec, cu care colaborăm în cadrul proiectului "Oraș curat cu e-Deşeu reciclat", ECO Recycling Moldova, ABS Recycling. Majoritatea deșeurilor noastre electronice sînt sortate și distribuite, iar atunci cînd este adunată cantitatea necesară, acestea sînt exportate în principal în țările UE. În prezent, exporturile sunt efectuate și în România, Germania și alte țări”, a declarat președintele A.O.AVD, Aurelia Bahnaru, citată de Locals.md.

În plus, în a treia decadă a lunii iunie a acestui an, Guvernul Republicii Moldova a aprobat un nou regulament privind transportul deșeurilor, care stabilește regulile de desfășurare a întregii proceduri și măsuri de control mai stricte. După adoptarea documentului, va fi necesar de urmat o anumită procedură pentru a obține o autorizație pentru transportul deșeurilor pe teritoriul Republicii Moldova - o notificare scrisă în prealabil și o coordonare, înainte de a trimite deșeurile periculoase și nepericuloase la groapa de gunoi. Există cerințe și pentru exportul/importul de deșeuri pentru reciclare sau eliminare. Toate autorizațiile pentru importul și exportul de deșeuri periculoase din/în Moldova vor fi înregistrate în sistemul informațional automatizat "Managementul deșeurilor".

Așadar, noi am evitat soarta de a deveni groapa de gunoi a Europei. Ne rămîne să rezolvăm problemele privind eliminarea gunoiului propriu.

Lidia Ceban