Lucrare de evaluare pentru Ministerul Educației. Partea a 2-a

Lucrare de evaluare pentru Ministerul Educației. Partea a 2-a

Xenia Florea

În acest an Republica Moldova va afla adevărul despre propriul sistem educațional și reformele din domeniu.

Profesorul – cheia succesului

Analizînd rezultatele PISA-2015, în care Republica Moldova a ocupat doar locul 50 din 70 posibile, experții au concluzionat: în țările care au demonstrat rezultate mai bune profesorii dispun de timp și posibilități de autoperfecționare și o pregătire bună de lecții. Un rol important în succesele elevilor îl joacă prestigiul meseriei de profesor și remunerarea muncii profesorilor.                      

De exemplu, înSingapore – țara care deține pozițiile de lider în toate categoriile PISA-2015, profesia de pedagog este considerată foarte prestigioasă: doar 5% dintre cei mai buni absolvenți ai instituțiilor de învățămînt superior au dreptul de a preda în școală. Profesorii singaporezi au cel mai mare salariu din lume: salariul mediu anual al unui profesor constituie 45 755 de dolari.

În Finlanda salariul unui învățător începător este de 2700 de euro pe lună. Profesorii finlandezi petrec în școală doar 4 ore pe zi, avînd posibilitatea să frecventeze diverse cursuri de perfecționare cu durata de o zi, două, pentru care pedagogii primesc salariu. În Finlanda toate cadrele didactice trebuie să aibă o diplomă de master, subvenționată integral de stat, ei nu sînt supraîncărcați cu rapoarte birocratice. În plus, ei beneficiază de reduceri la vizitarea teatrelor și muzeelor, precum și de cupoane pentru cumpărarea biletelor de călătorie în transportul public.

În Moldova, salariul mediu al unui învățător este de 3-3,2 mii de lei (150 de euro). În localitățile rurale acest indice e și mai mic – 2,5-3 mii de lei. Vorba ceea: nu-ți refuza nimic.

„De pe 1 septembrie anul trecut, salariile pedagogilor au sporit cu 11%, menționează Natalia Vîsotina, vicedirector al Liceului Teatral din Chișinău. Zgomotul a fost așa de mare, de parcă sporul a constituit 200-300 de еurо. De facto, sporul a fost de cca 200 de lei: aceste 11% au fost calculate ținînd cont nu de salariul fiecărui pedagog, dar de salariul tarifar al unui începător, care este de 1100-1200 de lei.

Se poate vorbi mult și bine despre faptul cum este remunerată munca pedagogilor în țara noastră. Dirigenția este remunerată cu «tocmai» 150 de lei. În condițiile în care normele în vigoare impun: în fiecare clasă trebuie să fie minimum 30-35 de elevi, pentru care dirigintele poartă zilnic răspundere. Circa 180 de lei constituie plata pentru verificarea caietelor. Învățătorii de la clasele primare controlează zilnic nu mai puțin de 70 de caiete, iar filologii și matematicienii care predau în clasele mari au de controlat sute de caiete.

O dată la trei ani pedagogii trebuie să frecventeze cursuri de perfecționare, care funcționează pe baze comerciale. Pentru ele trebuie să plătească 1700-1900 de lei, adică jumătate din salariu. De ce profesorii trebuie să-i achite? De ce cursurile de perfecționare se organizează o dată la trei ani, și nu odată la cinci ani, să zicem? Ce-i drept, recent reprezentanții Ministerului Educației au declarat că anumite cheltuieli pentru achitarea cursurilor și le va asuma Ministerul, dar sumele menționate de ei sînt evident insuficiente. Reiese că profesorii se vor pomeni într-o situație inegală – cineva va frecventa cursurile gratis, altcineva va trebui să plătească pentru ele. O altă problemă: în conformitate cu Codul educației, de pe 1 septembrie 2018, în liceele din țară vor putea preda doar profesorii care dețin diplomă de masterat. Despre ce masterat putem vorbi în condițiile unui deficit de cadre?” – se miră vicedirectorul.

Conform datelor statistice, în Moldova sovietică munceau cca 90 de mii de învățători, în anii 2009-2010 această cifră era de 38-39 de mii. În prezent, în învățămîntul primar și mediu din țară muncesc 28 de mii de pedagogi. Potrivit lui Victor Stepaniuc, din anii 1990, în republica noastră s-a redus considerabil numărul copiilor de vîrstă școlară – de la 800 de mii la 380 de mii, respectiv și numărul învățătorilor s-a redus. Totuși, în sistem, în mod catastrofal, nu se ajung cadre, în special la disciplinele matematica, fizica, limbile străine, informatica. Avînd în vedere doar datele oficiale, numărul locurilor de muncă vacante în școlile și liceele din țară este de 1865.

„Corpul didactic îmbătrînește, a continuat Corneliu Popovici. Pedagogii cu vechimea în muncă de 20 de ani și mai bine, cu experiență bogată în sfera educației, constituie 57,7% din numărul total al pedagogilor. A crescut cota-parte a pedagogilor care au împlinit 60 de ani și mai mult, iar tinerii specialiști, în ultimii ani, aproape că nu mai vin în școli, deoarece profesia nu este una de prestigiu. Pentru specialitățile pedagogice, practic, nu există concurs – aici vin cei care nu au putut trece la facultăți mai prestigioase, cum ar fi dreptul sau relațiile internaționale, sau cei care nu au bani pentru a achita contractul de studii. Iar după studii, prea puțini absolvenți ai facultăților devin învățători. Cel care a venit să lucreze în școală, adesea o părăsește înainte de a munci acolo măcar un an.

Recent am discutat cu ministrul Educației din regiunea rusă Nijegorodsk. La timpul lor, ei tot s-au confruntat cu această problemă. Pentru soluționarea ei a fost elaborat un program special de susținere a tinerilor specialiști: profesorilor le-au fost majorate substanțial salariile, admiterea studenților la specialitățile pedagogice are un caracter bine orientat – studenții primesc burse mari. Pentru o anumită perioadă, tinerii specialiști au eliberare de plata comunalelor și a impozitelor locale. Timp de o vreme li se ofereau chiar și mașini.

Pentru a atrage profesori în localitățile mici, în satele și orășelele regiunii s-a început edificarea unor clădiri cu două etaje, dintre care la primul este amplasată școala, iar la al doilea – apartamentele pedagogilor. Dacă aceștia rămîneau după expirarea termenului obligatoriu de muncă, apartamentele le erau oferite în proprietate. În consecință, timp de cîțiva ani, problema deficitului de pedagogi a fost soluționată. Noi tot avem nevoie de un program de susținere a tinerilor specialiști, în caz contrar nu va avea cine preda în școlile noastre”, a conchis consilierul prezidențial.

Așteptăm anul 2020

Actuala Strategie națională de dezvoltare a educației este calculată pînă în anul 2020. Ministerul de resort intenționează să elaboreze noua reformă tot în acest răstimp. Adică, în 2020 Ministerul Educației, Culturii și Cercetării va trebui să raporteze cît de eficient a activat și a cheltuit sutele de milioane de lei alocați din bugetul de stat și obținuți de la donatorii internaționali în scopul implementării reformelor anunțate.

Conform Strategiei „Educația-2020”, în perioada de gestiune nivelul de cunoștințe ale absolvenților moldoveni trebuie să crească cu 20%, nivelul școlarizării persoanelor de pînă la 19 ani să fie de 100%, salariul mediu al pedagogilor să atingă nivelul mediu de salarizare pe economie (conform Ministerului Finanțelor, în 2020 salariul mediu pe economie va fi de 7250 de lei), procentul plecărilor timpurii din profesie se va reduce cu 10%, iar atractivitatea profesiei de pedagog va crește în așa măsură, încît în 2020 vîrsta medie a pedagogilor în sistemul educației va fi cu trei ani mai mică.

Însă de pe acum putem spune că toate aceste angajamente sporite nu sînt reale. Să luăm, spre exemplu, promisiunea de a asigura, către anul 2020, școlarizarea de 100% a copiilor. Dar potrivit doctorului în economie, analistului Mihail Poisic, statistica oficială denotă că, în anul de studii 2017-2018, în școlile primare, gimnaziile și liceele țării învață 335 621 de copii, iar la 1 ianuarie 2017, numărul copiilor între 7 și 19 ani era de 498 245 de persoane.

„Adică 160 de mii de copii de vîrstă școlară se află nu se știe unde, spune Mihail Poisic. Înțeleg că o parte dintre ei au putut pleca cu părinții peste hotare, însă nicidecum cîteva mii. Unde sînt acești copii? Nimeni nu poate răspunde la această întrebare. În anul de studii 2016-2017, în Moldova nu au fost școlarizați 10-15% dintre copiii care trebuie să frecventeze școala primară, iar din categoria celor din clasele mari doar fiecare al treilea venea la școală. E statistică oficială, care nu poate fi ignorată. Nu cred că în cei doi ani rămași această problemă poate fi soluționată cumva.

Să așteptăm rezultatele reformei

„Putem săptămînal anunța reforme, scrie programe, strategii, putem face promisiuni, ne putem asuma angajamente sporite și pretinde finanțare pentru ele, îl susține Victor Stepaniuc pe expertul în economie. Dar orice reforme și schimbări sînt imposibile fără modernizarea sistemului educațional. Iar el nu poate fi modernizat fără a le asigura pedagogilor o remunerare demnă, în caz contrar specialiștii vor continua să plece din sistem. Cum spunea Otto fon Bismarck, atitudinea statului față de învățător este politica de stat, care vorbește despre puterea sau despre slăbiciunea lui. El mai spunea că victoria în războaie o obțin nu generalii, ci învățătorii din școli și preoții din parohii, adică oamenii care formează personalități în noile generații.”

„Totuși, nu e cazul să facem concluzii pripite, să așteptăm rezultatele noii reforme, lansate recent de ministerul de profil, consideră membrul Comisiei parlamentare cultură, educație, cercetări, tineret, sport și mass-media, deputatul PDM Dumitru Diacov. Dacă Ministerul Educației nu face nimic, este certat. Dacă începe să facă ceva, iarăși este certat. Azi, pe fundalul acalmiei reformelor și al situației critice din educație, ministerul de profil a început să facă cîte ceva. A lansat o nouă reformă școlară, a stopat procesul optimizării școlilor, a început revizuirea programului școlar, a promis să micșoreze povara birocratică și administrativă a pedagogilor. Să nu ne grăbim cu aprecierile, să așteptăm și să vedem la ce ajungem. Eu personal am certitudinea că situația în sfera educației de la noi se va ameliora și elevii noștri vor demonstra rezultate frumoase, inclusiv în cadrul ratingurilor internaționale. Cel puțin, vreau să cred că așa va fi.”

Și redacția NOI.md speră că va fi așa. Și mai sperăm că noile manuale vor fi elaborate în baza pragmatismului, nu a politicii, căci orice schimbări ar interveni în structura statală, legile fizicii, chimiei sau matematicii rămîn aceleași.  

 

 

Citește-ne pe Telegram, dacă vrei să afli mai multe

Ați găsit o eroare în text? Marcați-o și tastați Ctrl+Enter

Sondaj Toate

load