COVID-19 în MOLDOVA VACCINAȚI 839 851 INFECTAȚI 321 682(+2068)   TRATAȚI 300 697     DECESE 7347(+37 )  Mai multe detalii
Preşedintele stiri: 2952
Puterea stiri: 6754

Lipsirea de imunitate parlamentară: proiectul de lege care va eșua

28 sep. 10:00 (reactualizat 28 sep. 18:01)   Analitică
6823 0

Ar fi dificil să ne amintim, în istoria Moldovei independente, niște alegeri în ajunul cărora politicienii nu ar fi promis să scoată imunitatea parlamentară. Iată că și de această dată una dintre primele inițiative privind introducerea în Constituție a amendamentelor propuse de partidul aflat la guvernare are ca scop reducerea imunității aleșilor poporului.

În Moldova, tema dată este exploatată cu regularitate și a figurat pe agenda parlamentelor de diverse legislaturi cel puțin de cinci ori. Ultima inițiativă de acest gen a fost înaintată de Partidul democrat în a. 2017 și prezentată ca parte a strategiei de reformare a clasei politice și asigurare a integrității parlamentarilor.

Experții cred că acest proiect al partidului aflat la guvernare, la fel ca și toate încercările anterioare de a restricționa imunitatea parlamentară, va suferi eșec: pentru a aproba amendamentele propuse în Constituție e nevoie de cel puțin 68 de voturi, în timp ce PAS are doar 63. Este prea puțin probabil ca opoziția parlamentară, care mereu acuză autoritățile că ar încerca să politizeze sistemul justiției și să inițieze anchete la comandă, să sprijine anularea imunității.

Populismul și combaterea corupției

În virtutea statutului său, deputatul beneficiază de numeroase privilegii. Ele au menirea să-l apere de presiuni, să asigure libertatea executării mandatului și independența lui. Printre altele, Constituția și Legea privind statutul deputatului interzic reținerea alesului poporului, arestarea și percheziționarea lui, cu excepția cazurilor în care a fost prins în flagrant. Toate aceste acțiuni pot avea loc doar cu acordul parlamentului. Anularea imunității este admisă în cazuri extraordinare, prin votul secret al deputaților la solicitarea procurorului general.


Conform logicii legii, imunitatea care apără aleșii poporului de urmărire penală și administrativă, este una dintre garanțiile de bază ale securității lor și le permite să fie independenți în judecățile și acțiunile lor. În afară de deputați, dintre persoanele în privința cărora se aplică «procedura judiciară specială» mai fac parte șeful statului, toate categoriile de judecători, auditorii Curții de conturi și în anumite cazuri alte persoane. Legea îi protejează temeinic de măsurile de investigație operativă și de urmărire.

Printre sarcinile prioritare ale guvernului, ministrul justiției Serghei Litvinenco numește limitarea imunității parlamentare. Actuala inițiativă de renunțare la imunitate se explică prin dorința de a combate corupția și a asigura egalitatea tuturor cetățenilor în fața legii, indiferent de funcțiile pe care le dețin. Proiectul de lege care presupune simplificarea mecanismelor imunității parlamentare și confiscarea averilor, proveniența cărora funcționarii nu o pot dovedi, a fost elaborat la începutul lunii august și așteaptă avizul Curții constituționale (CC) . El prevede că imunitatea nu este valabilă în cazul implicării alesului poporului în spălarea banilor, corupție, abuz de influență, îmbogățire ilicită.

Mulți analiști pun la îndoială reușita realizării acestei idei și a unui șir de alte proiecte de reformare a justiției și combatere a corupției, în special a celor care presupun introducerea unor amendamente în Constituție. Experiența altor guverne arată că majoritatea unor asemenea inițiative poartă un caracter populist și suferă eșec pentru că nu găsesc susținere în parlament, pe fondalul nivelului redus al capacității de negociere a elitelor politice, în special a celor aflate la guvernare. Și de această dată se vorbește despre populism: experții au îndoieli că autorii proiectului ar fi renunțat la imunitate, dacă s-ar fi aflat în opoziție și nu ar fi dispus de o majoritate sigură în legislativ.

În primă lectură, legea prin care poate fi modificată Constituția, se aprobă prin simpla majoritate de voturi (68 din 101). Dat fiind, că în rezultatul alegerilor PAS a obținut 63 de mandate, pentru a aproba amendamentele la Legea Supremă ea mai are nevoie de încă cinci voturi. Conform art.141 din Constituție, proiectele de lege privind modificarea Legii Supreme pot ajunge în parlament doar cu avizul CC, aprobat de cel puțin patru judecători. Parlamentul este în drept să adopte legea privind introducerea amendamentelor în Constituție nu înainte de șase luni după ce aceasta ajunge în parlament – această perioadă este prevăzută pentru a evita graba și a asigura dezbateri largi pe marginea amendamentelor propuse și la nivelul fracțiunilor parlamentare, dar și de către societatea civilă.

Dacă pe parcursul unui an parlamentul nu adoptă legea constituțională, inițiativa legislativă se consideră invalidă și în mod automat este trecută la categoria proiectelor rechemate. Pînă în prezent, acest final l-au avut toate amendamentele la Constituție privind limitarea imunității parlamentare, propuse cu regularitate de partidele ajunse la putere. După expirarea termenului de examinare a proiectului de lege, orice acțiuni și discuții pe marginea lui devin nevalabile și reanimarea acestuia este posibilă doar prin elaborarea unui nou document.

«Ai noștri» nu pot fi predați procurorilor

Ultima inițiativă de acest gen a aparținut Partidului democrat și a fost prezentată de Andrian Candu, fostul președinte al parlamentului, drept parte a strategiei de reformare a clasei politice și asigurare a integrității parlamentarilor. În martie,2017 amendamentele au fost aprobate în primă lectură, dar cu aceasta istoria proiectului de lege s-a încheiat. În scurt timp el a fost exclus de pe ordinea de zi pentru că îi expirase termenul de examinare, de la înregistrarea lui trecuse mai mult de un an. Democrații au declarat că nu renunță la ideea anulării imunității parlamentare și că vor da start elaborării unui nou proiect, care de această dată va trece prin toate procedurile, inclusiv CC. Dar nu a fost să fie.

Anterior, într-o situație similară s-a pomenit Partidul liberal-democrat. În cadrul unei campanii electorale deputații PLDM au promis să renunțe la imunitatea parlamentară benevol și în componență deplină. În a. 2012 ei au elaborat respectivul proiect de lege privind introducerea amendamentelor la Constituție, dar democrații și liberalii nu l-au susținut, - în ciuda faptului, că pe atunci formau cu PLDM aceeași alianță de guvernare.

În replică temerilor, că opoziția nu va acorda sprijinul necesar, președintele parlamentului Igor Grosu nu exclude că inițiativele PAS privind introducerea amendamentelor în Constituție ar putea fi adoptate cu votul deputaților din Blocul comuniștilor și socialiștilor. Într-un comentariu, el a admis că unii deputați din opoziție ar putea sprijini inițiativele partidului aflat la guvernare, «pentru că noi toți vorbim despre un parlament curat, despre izbăvirea de balastul corupției ».

Dar proiectul de lege propus de majoritatea parlamentară a fost criticat de opoziție, care l-a apreciat ca pe o «măciucă politică», și a menționat că PAS încearcă să pună sub control sistemul justiției și toate instituțiile de drept din Moldova, pentru a le utiliza în scopul intimidării și reprimării deputaților incomozi. În ultimii 20 de ani instituțiile de drept au trimis parlamentului zeci de solicitări privind lipsirea de imunitate a deputaților, cu rare excepții acestea se refereau la deputații din opoziție: de regulă, partidele de la putere nu-i predau pe ”ai lor”.

Opoziția parlamentară are motive de neliniște: anterior, în cadrul unei conferințe de presă procurorul general A.Stoianoglo a vorbit despre cererea președintei Maia Sandu de pornire a dosarelor penale pe numele unor politicieni, sonorizată în ședința Consiliului Suprem de securitate din 10 august. El a menționat, că în această listă au fost nominalizați membrii Blocului comuniștilor și socialiștilor Igor Dodon, Zinaida Greceanîi, Vladimir Voronin. Comuniștii, cel mai probabil, țin minte încercările de a-l lipsi de imunitate parlamentară pe liderul PCRM Vladimir Voronin în dosarul dezordinilor în masă din 7 aprilie,2009.

Opoziția face trimitere la experiența majorității țărilor europene, unde imunitatea parlamentară este un element necesar al statutului de ales al poporului, care îi asigură acestuia independența și posibilitatea de a-și îndeplini împuternicirile fără a se uita la relațiile cu puterea sau organele de drept. Aproape în toate țările UE există institutul imunității parlamentare, chiar dacă în forme diferite.

Adversarii ideii de anulare a imunității parlamentare spun că lipsirea de statutul special poate dăuna parlamentarilor. Pentru ca anularea imunității să fie corectă, ea trebuie să fie punctuală. Iar lichidarea totală a imunității îi va lipsi pe deputați de posibilitatea de a aduce la cunoștința alegătorilor lor informații corecte și obiective. Puterea executivă are destule posibilități să provoace fabricarea dosarelor, urmărirea penală și punerea sub arest. Există riscul ca în condițiile instabilității politice banala luptă pentru putere să se ascundă sub masca celei contra corupției, în Moldova asemenea precedente au avut loc.

«De imunitate nu trebuie să beneficieze nici procurorul general, nici președintele»

În același timp, procurorul general A.Stoianoglo a venit cu un șir de inițiative legislative, pe care în viitorul cel mai apropiat le va propune parlamentului în scopul eficientizării luptei cu corupția. El a propus să fie lipsiți de imunitate toți funcționarii, nu doar deputații. «Toți trebuie să fie egali în fața legii, imunitate nu trebuie să aibă nici procurorul general, nici șeful statului», - a menționat Stoianoglo.

Totuși, în opinia Procuraturii generale, anterior actualul mecanism de lipsire a parlamentarilor-figuranți în dosare penale de imunitate a acționat destul de eficient. Însă procuratura pentru prima dată s-a ciocnit de situația, în care deputații lipsiți de imunitate au fost din nou aleși în parlament. Este vorba despre reprezentanții Partidului «Șor», acuzați de comiterea unui șir de infracțiuni ce țin de escrocherii și abuzuri financiare.

Însă în acest caz, crede Procuratura generală, probleme nu pot apărea. În opinia procurorilor, deși nu este necesar, ar putea fi examinată varianta inițierii procedurii lipsirii repetate de imunitate a acelor aleși ai poporului, care figurează în procese penale. Conform art. 69 din Constituția RM, statutul de deputat încetează din ziua primei ședințe legale a parlamentului nou ales. Respectiv, aprobarea deciziei privind trimiterea în judecată a dosarelor penale pe numele unor deputați a rămas în vigoare pînă și-a început activitatea legislatura actuală. Prima ședință a parlamentului de legislatura XI a avut loc la 26 iulie.

În declarația pe marginea acestei chestiuni Procuratura generală explică, că în dosarul deputatului din partea Partidului «Șor» Petru Jardan ancheta s-a încheiat și dosarul a fost trimis în instanță la 21 iunie,2021.Și în dosarul colegului său de partid Denis Ulanov ancheta s-a încheiat, după familiarizarea cu materialele dosarului penal, în iulie, acesta a fost trimis instanței la locul de reședință. Ambii parlamentari au fost lipsiți de imunitate în martie, curent. Asta a cerut Alexandr Stoianoglo, pentru ca procuratura să poată efectua măsurile de investigație

Vom aminti, că Jardan a fost acuzat de abuz în serviciu în proporții deosebit de mari, făcut în interesul unei grupări criminale organizate și în detrimentul intereselor Aeroportului internațional Chișinău. Lui Ulanov i se incriminează escrocherie și spălare de bani, la fel cu circumstanțe agravante - în proporții deosebit de mari și în interesul unei grupări criminale organizate. Vorbind despre cei, în interesul cărora au acționat actualii deputați, procuratura are în vedere «gruparea criminală organizată a lui Ilan Șor». Printre altele, potrivit procurorului general, Jardan a elaborat un plan pentru a minimiza prețul de concesionare a aeroportului, și a achitat unei companii de asigurări 4,8 mln. de lei din conturile aeroportului, în timp ce cheltuielile date urma să le achite compania-concesionar.

Ci privire la deputatul Ilan Șor, liderul Partidului «Șor», Procuratura generală menționează că în privința lui există dosare penale nefinisate, și la etapa urmăririi penale, și la cea a examinării în instanță, care nu poate fi finalizată din cauza eschivării lui Șor. În iunie, 2017 el a fost condamnat la 7,5 ani privațiune de libertate cu executare într-un penitenciar de tip semi-închis pentru spălare de bani și escrocherii în proporții deosebit de mari în dosarele privind creditele nerambursabile eliberate în a. 2014 de Banca de Economii. În a. 2019 Șor a părăsit ilegal țara prin aeroportul Chișinău, fără a trece controlul vamal și cel de frontieră. Dosarul său se află spre examinare la Curtea de Apel din septembrie, 2018 .

În acest context, poziția procuraturii este următoarea: după ce parlamentul a aprobat toate acțiunile procesuale penale împotriva acestor deputați, nu este necesară o adresare repetată pentru o nouă aprobare. În același timp, reieșind din complexitatea și rezonanța acestei teme, lipsa de precedente, pentru a evita tălmăcirile și aplicarea normelor de drept în detrimentul bunei administrări a justiției și unificării practicilor ulterioare, procuratura va cere noului parlament tălmăcirea legii, și în funcție de poziția lui va lua decizia privind solicitarea repetată a lipsirii de imunitate parlamentară.

Ion Munteanu

0
Recomandă:

Ați găsit o eroare în text? Marcați-o și tastați Ctrl+Enter


Adăuga comentariu

Care, după părerea dvs., ar fi acțiunile necesare pentru ca Republica Moldova să depășească cît mai repede criza energetică?
🔽🔽