AJUTOR PENTRU REFUGIAȚI   STATISTICA:   Au intrat 471 287  Au ieșit 387 046   Au rămas 84 241     Mai multe detalii
Cazul Dodon stiri: 48
Cazul Șor stiri: 407
Criza energetică stiri: 727

Legea privind procuratura: autoritățile din nou calcă pe greblă

21 ian. 10:00 (reactualizat 21 ian. 18:00)   Analitică
6989

La una dintre primele ședințe din sesiunea de primăvară a parlamentului, care va începe la 1 februarie, deputații preconizează să examineze în lectura a doua amendamentele la Legea privind procuratura, care formează reguli noi pentru pretendenții la funcțiile-cheie din acest sistem.

Noutățile se referă la candidații care doresc să ocupe fotoliul de procuror general sau șef al unei procuraturi specializate, și modifică procedura de încetare a exercitării temporară a atribuțiilor procurorului general. Proiectul creează premise pentru introducerea unui termen nedeterminat, în care un șef cu prefixul ”interimar” poate conduce departamentul. Asta în timp ce reformatorii au ocolit recomandările Comisiei de la Veneția a Consiliului Europei, sonorizate în decembrie,trecut.

Amendamentele «problematice» au fost criticate de comunitatea experților și de deputații din opoziție, care au văzut în spatele acțiunilor autorităților intenția de a politiza, la procuratură, procesele asociate personalului. Se mai vorbește despre lipsa progreselor în reformarea justiției și despre calitatea dubioasă a numirilor efectuate recent în sectorul justiției. Mulți comentatori cad de acord că, după ce proiectul va ajunge pe masa Comisiei de la Veneția, concluzia acesteia va fi previzibil negativă.

Un concurs cu reguli speciale

În primă lectură, amendamentele la Legea privind procuratura au fost susținute la finele lunii decembrie cu voturile a 54 de deputați din partidul ”Acțiune și Solidaritate” (PAS) . În ajun, ei au primit avizul pozitiv al Comisiei juridice, numiri și imunități. Autorii amendamentelor susțin că acestea vor permite numirea în funcțiile-cheie din organele procuraturii a unor oameni independenți, cu experiență profesională recunoscută, obținută în interiorul, dar și în afara țării.


Printre altele, proiectul de lege prevede atragerea pentru participare la concurs a specialiștilor, care un timp îndelungat au activat în afara țării. Reieșind din amendamente, persoanele cu experiență profesională juridică, obținută dincolo de hotarele țării, vor putea pretinde la fotoliul procurorului general sau a șefului unei procuraturi specializate . Vechimea în muncă minimă constituie 10 ani pentru candidații care au făcut o carieră în Moldova sau în alte țări

Experții menționează, că elaborarea și adoptarea proiectului de lege se înscrie în planurile mai vechi ale guvernanților privind extinderea cercului potențialilor participanți la concursurile pentru funcții-cheie din sectorul justiției din contul candidaților de peste hotare. Maia Sandu promovează această inițiativă din a. 2019, fiind prim-ministră ea propusese anularea unei părți dintre restricțiile impuse doritorilor de a ocupa postul de procuror general în favoarea candidaților din alte țări. Astfel, în opinia ei, poate fi intensificată activitatea anticorupție a procuraturii. În decembrie, 2021, deja pe post de președintă, Sandu a salutat extinderea cercului potențialilor candidați.

Inițiativa mai prevede și crearea unei comisii speciale de selectare a candidaților la funcțiile de șefi ai procuraturilor specializate. Din componența ei vor face parte trei membri numiți de Consiliul superior al procurorilor (CSP), unul numit de Ministerul justiției și unul - de președintele țării. Comisia va examina dosarele candidaților, va organiza interviuri, le va verifica conștiinciozitatea. În același timp, rezultă din proiectul de lege, favoriții concursului, care au obținut cel mai mare punctaj în comisie, ar putea să nu ajungă la final.

Rolul principal în acest proces aparține CSP, unde va fi transmisă lista completă a pretendenților, cu numărul de puncte acumulate și rezultatele evaluării. CSP va avea posibilitatea să aprecieze de sine stătător candidații, și să aleagă dintre ei pe cel care va fi prezentat procurorului general pentru a fi numit în funcție. Finalist poate deveni candidatul pe care CSP îl va găsi cel mai demn, chiar dacă el nu va fi cel, care a învins în concursul comisiei speciale.

Proiectul mai creează premise pentru stabilirea unui termen nedeterminat, în care Procuratura generală poate fi condusă de un șef interimar. El schimbă procedura încetării exercitării temporare a atribuțiilor de procuror general. În prezent, vom aminti, acest termen este de cel mult 12 luni. Conform amendamentelor, după 12 luni de la numirea procurorului general interimar, dacă nu a avut loc concursul de numire a procurorului general, CSP poate propune președintelui țării un candidat nou pentru exercitarea temporară a atribuțiilor .

«Comisia de la Veneția va lovi dur»

Mulți comentatori au vorbit despre aceea că proiectul de lege contravine recomandărilor experților internaționali. La 11 decembrie, trecut, Comisia de la Veneția a emis deja un aviz în care a criticat noua redacție a Legii privind procuratura. În special, au apărut întrebări ce țin de abordările politizate în soluționarea problemelor de personal și de formare a CSP, precum și procedura arbitrară de evaluare a procurorului general, din care lipsesc careva reguli clare, ce vizează obținerea unui rezultat corect și obiectiv. În decembrie, Comisia de la Veneția a vorbit separat despre modalitățile de promovare a amendamentelor la Legea privind procuratura, practicate de autorități, pe care ea le găsește netransparente și nedemocratice.

În pofida criticilor din partea reputatei structuri a Consiliului Europei, autoritățile au dat de înțeles că nu intenționează să renunțe la planurile lor. Serghei Litvinenco, ministrul justiției, a declarat că opinia Comisiei de la Veneția are un caracter de recomandare, iar Igor Grosu, președintele parlamentului, a anunțat că evaluarea procurorului general va continua indiferent de poziția Comisiei de la Veneția. Și noile amendamente la Legea privind procuratura , în care nu s-a ținut cont de opinia Comisiei de la Veneția, demonstrează intenția de a menține această poziție.

Actualul proiect de lege a fost criticat de deputații din opoziție, care au acuzat autoritățile că doresc politizarea proceselor de numire a cadrelor în procuratură. «După ce ați capturat Consiliul superior al procurorilor, ați înlăturat procurorul general și ați pornit dosare penale pe numele lui, vreți să numiți șefii proprii la procuraturile specializate. Este o metodă neconstituțională, la concret – numirea lor prin participarea la procesul de selectare a doi reprezentanți ai clasei politice: de la ministrul justiției și de la președintă », - a declarat Vasile Bolea, deputat PSRM.

Potrivit lui, acțiunile guvernanților contravin Constituției și de facto repetă situația din timpul lui Plahotniuc. Bolea menționează, că opoziția va cere Comisiei de la Veneția un aviz pe marginea noului proiect de lege. «Există niște principii, de care se conduc toate structurile internaționale, iar voi scuipați pe ele. Însă Comisia de la Veneția vă va lovi dur și de această dată», - spune deputatul.

Fadei Nagacevschii, ex-ministrul justiției, atrage atenția că în Moldova renovarea legislației privind activitatea procuraturii, este promovată cu sprijinul Curții Constituționale (CC), care acceptă tacit toate inițiativele guvernului în domeniul dat. El amintește despre vara anului 2019, atunci Comisia de la Veneția a criticat deciziile CC, care contraveneau supremației legii și au aruncat țara într-o criză politică fără precedent, din cauza tălmăcirii incorecte a Constituției.

Comisia de la Veneția a amintit, că rolul foarte important al CC este să mențină o distanță egală de la guvernare și să acționeze ca un arbitru imparțial în cazurile conflictelor de interese. «Unul dintre scopurile oricărei Constituții este menținerea ordinii constituționale, iar una dintre funcțiile de bază ale CC este menținerea funcționalității sistemului constituțional. Anume în acea decizie Comisia a declarat că a acceptat să evalueze actele CC ca excepție», - scrie Nagacevschii pe pagina sa de pe o rețea socială.

El amintește, că în iunie, 2019 vechea componență a CC a demisionat, iar actuala CC «păstrează tăcerea, astfel confirmă suspiciunile că s-ar afla sub protecția statului și acționează politic ». Nagacevschii regretă că în rezultatul eșecurilor guvernului autoritatea și legitimitatea instituțiilor statului se distrug, iar încrederea externă față de țară scade. «Nu știu dacă actualul guvern, ministrul Litvinenco și alții, pot trage concluzii și înțelege că fără un consens larg, fără acțiuni rapide și înțelepte în vederea corectării situației este imposibil să fie evitate eșecurile. Oamenii știu ce este libertatea și democrația, și nu vor renunța la ele indiferent de ambalaj », - spune ex-ministrul justiției.

Pot urma și alte «surprize»

Mulți comentatori cad de acord că, după ce proiectul va ajunge pe masa Comisiei de la Veneția, concluzia acesteia va fi previzibil negativă.

«Guvernul știe din start că un adevărat expert în drept , care este nepărtinitor, nu va sprijini noile aspecte ale legii, ce permit politizarea urmăririi penale », - este convins politologul Dionis Cenușa. Din spusele sale, dacă guvernul nu va asigura transparența decizională și supremația legii în general, din partea instituțiilor europene ar putea urma și alte «surprize» de acest fel.

Expertul este nedumerit de faptul, că președinta Maia Sandu justifică în continuare acțiunile parlamentului de modificare a Legii privind procuratura, în ciuda opiniei critice sonorizate anterior de Comisia de la Veneția, care conține temeri cu privire la factorul politic. El atrage atenție asupra faptului, că lipsesc temeiuri pentru accelerarea adoptării legii «problematice», și crede că aprobarea ei cu abateri și fără avizul Comisiei de la Veneția doar discreditează autoritățile. În această situație, crede el, oficialilor le va fi dificil să explice acțiunile autorităților și să se bucure de încredere la Strasbourg.

Recentele încercări reformatoare au fost criticate și de Alexandr Stoianoglo, procurorul general înlăturat din funcție, care a scris pe o rețea de socializare că «actuala putere va suporta încă un eșec, care va inversa funcționalitatea întregului sistem judiciar». El a amintit, că acum patru luni a propus autorităților un pachet de măsuri anticorupție, care ar fi redus semnificativ nivelul corupției în țară, însă această imițiativă a rămas neobservată.

«Pentru unii asemenea experimente prezintă doar încă un proiect plătit generos de sponsori. Noi avem o experiență bogată în a împărți mijloacele la ai noștri și a întocmi rapoarte despre succesul reformei. E destul să amintim de reforma procuraturii din anii 2014-2015., cum «băieții deștepți» au împărțit înde ei 3 mln. de euro, iar țara a obținut o procuratură corporativă și puțin funcțională, un procuror general slab din punct de vedere instituțional, un nivel nemaivăzut al corupției, reducerea semnificativă a protecției drepturilor celor mai vulnerabile categorii de cetățeni, inclusiv copiii, invalizii, pensionarii, militarii în termen», - a scris Stoianoglo.

În opinia sa, în sfera justiției autoritățile acționează evident politizat. Drept exemplu Alexandr Stoianoglo aduce modificările legislative, prin care a fost introdusă procedura evaluării procurorului general : «Timp de o săptămînă au adoptat legi, care din start conțineau norme anticonstituționale. A fost politizat și capturat Consiliul superior al procurorilor, stabilite criteriile de evaluare care urmează a fi aplicate în ordine retroactivă, instaurată dependența aproape completă a procurorului general de președintele țării ».

Ștefan Gligor, președintele Partidului schimbării, susține că autoritățile nu iau măsuri în direcția reformării sistemului judiciar, și în rezultat lipsește progresul în procesul de curățare a sistemului judiciar și a organelor de drept. El atrage atenția la calitatea îndoielnică a numirilor făcute de componența renovată a Consiliului superior al procurorilor, «în rezultatul cărora ne-am pomenit într-o fundătură ».

«Este total inadmisibil ceea ce se petrece acum în procuratură. Nu există transparență sau claritate. Nu există un proces de evaluare și revocare a procurorilor care nu corespund funcției. Figurile odioase pur și simplu părăsesc sistemul, în cel mai bun caz în părăsesc, dar există multe cazuri în care ei continuă să se afle în sistem fără a avea careva probleme. În același timp, în procuratură există lupta internă între clanurile care ascund procesele de corupție. Reieșind din ce vedem azi, nici nu poate fi vorba despre o reformă, iar responsabilitatea pentru aceasta aparține actualei majorități parlamentare», - spune Gligor.

Victor Surujiu

1

Ați găsit o eroare în text? Marcați-o și tastați Ctrl+Enter

În opinia dvs., ce ar trebui de întreprins în prezent pentru a asigura cel mai eficient autoapărarea Republicii Moldova?
Cartea neamuluiКатрук Валерий
Balade despre strămoșiСандуляк Владислав