X 
Transnistria stiri: 1406
Eurovision stiri: 504

Legea "cu privire la separatism": represiuni pentru acțiuni sau convingeri?

8 feb. 2023,, 18:00   Analitică
8628 2

La prima ședință plenară a Parlamentului din acest an, deputații PAS în lectură finală au adoptat amendamente scandaloase la Codul Penal, cunoscut și sub numele de "legea cu privire la separatism". Pînă la 12 ani de închisoare...

Deputații partidului de guvernămînt au planuri mari în privința acestui document. "Vulturul" de la Chișinău, Oazu Nantoi (cum îl numește presa nistreană), așteaptă arestarea conducerii autoproclamatei RMN, pentru că "acest regim nu are dreptul la existență". Dar președintele Parlamentului, Igor Grosu, este hotărît să ofere noii legi o gamă mai largă de acțiuni și "să dea o evaluare juridică" nu numai "separatiștilor din Transnistria", ci și "agenților Kremlinului de care este plină Moldova", coloanei a V-a și altor grupuri "care adună informații despre activitatea structurilor de stat".

Citiți întreaga listă, vă rog

Legea cu privire la "separatism" se referă la opt articole noi din Codul Penal al Republicii Moldova, inclusiv "Complot împotriva Moldovei" (de la 2 la 7 ani de închisoare) și "Separatism". De asemenea, în Codul Penal au fost introduse concepte precum "entitate neconstituțională", "guvernare autoproclamată" și "structură informativă ilegală". Și sînt prevăzute sancțiuni pentru stabilirea și menținerea legăturii cu un stat străin, o organizație străină sau reprezentanții acestora pentru spionaj și trădare de patrie.

De exemplu, acțiunile de "separatism" (acțiunile săvîrșite în scopul de a separa o parte din teritoriul Republicii Moldova), se pedepsesc cu închisoarea de la 2 la 5 ani. La separatism se referă și "producerea și/sau difuzarea în diferite forme și mijloace a materialelor și informațiilor care incită la astfel de acțiuni. Instigarea la acțiuni de separatism se pedepsește cu amendă în mărime de 35.000 – 75.000 lei. Pentru instigarea la "separatism" cu aplicarea violenței se impune o pedeapsă cu închisoarea de la 7 la 12 ani. Finanțarea acțiunilor de separatism - de la 6 la 12 ani sau amendă de la 600 la 750 mii lei.


Pentru acțiunile care au provocat o "amenințare gravă la adresa securității Republicii Moldova", se prevede o pedeapsă de la 12 la 20 de ani de închisoare. Astfel de acțiuni pot include transmiterea, sustragerea și culegerea de informații ce constituie secret de stat și "transmiterea acestora către o entitate neconstituțională", precum și "acordarea de ajutor acestuia".

..."Plan special" privind Transnistria?

Prima și cea mai evidentă concluzie este că, în primul rînd, "legea privind separatismul" este îndreptată împotriva regiunii transnistrene.

La finele anului trecut, la postul de televiziune RTR Moldova, Președintele Maia Sandu a declarat că Chișinăul oficial dezvoltă acum un anumit plan de reintegrare cu malul stîng. "Republica Moldova trebuie să fie gata în orice moment pentru reîntregire, pentru că în asemenea perioade de turbulențe pot apărea oportunități, se pot agrava anumite crize", a spus șefa statului. Dar din moment ce Tiraspolul oficial nu intenționează să agraveze, așa cum a declarat în repetate rînduri, reiese că, Chișinăul oficial ar putea agrava situația?

Comentatorul politic Victor Nichituș a presupus că reîntregirea actuală va fi efectuată în baza "principiilor federale mai mult sau mai puțin mascate”. Căci cuvîntul "federalism" provoacă o reacție alergică în rîndul partidelor moldovenești de dreapta. Cum se încadrează în aceasta "legea cu privire la separatism" adoptată de Parlament la 2 februarie în lectură finală?

La mijlocul acestei luni (probabil, pe 17 februarie), ar putea avea loc o nouă întîlnire a reprezentanților politici ai Chișinăului și Tiraspolului. Ultima dată, vicepremierul pentru Reintegrare, Oleg Serebrian, și ministrul Afacerilor Externe al Transnistriei, Vitalii Ignatiev, s-au întîlnit pe 2 decembrie anul trecut la Chișinău. Liderul Partidului Social-Democrat, Victor Șelin, într-un interviu acordat ziarului rusesc Nezavisimaia Gazeta, a presupus că în timpul acestor negocieri partea moldovenească va propune conducerii și businessului din Transnistria să renunțe la funcțiile lor și să accepte condițiile Chișinăului, de altfel împotriva lor vor fi impuse sancțiuni din partea UE și SUA.

Dacă e să luăm în considerare statistica exportului autoproclamatei republici, aplicarea sancțiunilor occidentale va fi o lovitură foarte mare pentru aceasta. Conform datelor Comitetului Vamal al RMN, cifra de afaceri în comerțul extern al Transnistriei la sfîrșitul anului 2022 constituia 3,22 miliarde de dolari, dintre care 2,48 miliarde erau importuri și 738 milioane - exporturi. Dacă e să vorbim despre direcțiile exportului Transnistriei, atunci mai mult de trei sferturi din exporturi în 2022 au revenit malului drept și Uniunii Europene (în special, României).

Potrivit lui Victor Șelin, la întîlnirea din februarie dintre Serebrian și Ignatiev, "vor fi discutate condițiile de securitate pentru autoritățile nistrene" în timpul "predării" Transnistriei, inclusiv probleme privind deplasarea nestingherită și păstrarea conturilor bancare în Occident a liderilor oficiali și neoficiali ai autoproclamatei RMN. Respectiv, într-un astfel de scenariu, "legea separatismului" adoptată de Parlamentul Republicii Moldova săptămîna trecută va juca rolul unui element de intimidare în cazul în care conducerea transnistreană nu va dori să negocieze.

Avînd în vedere că vicepremierul pentru Reintegrare, Oleg Serebrian, imediat după votarea în lectură finală de către deputații PAS a modificărilor corespunzătoare la Codul Penal, s-a întîlnit cu Ambasadorul SUA în R. Moldova, Kent Logsdon, și a discutat despre modificările adoptate de Parlamentul Republicii privind lupta împotriva "separatismului" (așa cum a scris unul dintre comentatori pe rețelele de socializare – el a "raportat curatorului cu privire la executarea ordinului"), "planul special" privind impunerea conducerii autoproclamatei RMN de a accepta reintegrarea, despre dezvoltarea căruia a vorbit președintele Sandu, ar putea fi pregătit și supravegheat de Washington. Iar scopul său final, dacă e să pornim de la declarațiile lui Oleg Serebrian la întîlnirea cu ambasadorul american, nu este doar soluționarea finală a conflictului transnistrean, ci și demilitarizarea regiunii și finalizarea reformelor structurale "în întreaga țară".

Potrivit unei alte versiuni, conform planului Chișinăului și Washingtonului, în februarie 2023 urma să aibă loc arestarea liderilor administrației transnistrene, urmată de restabilirea controlului asupra acestei regiuni.

După cum a scris acum o lună canalul telegram "Мамалыга и Токана", cu referire la sursele sale, conform planului, arestarea urma să aibă loc la Chișinău, unde urma să fie invitată delegația de la Tiraspol.

"Imediat după aceasta, președintele urma să ceară restabilirea ordinii constituționale în regiunea transnistreană sub amenințarea introducerii armatei. Partea ucraineană așteaptă acest lucru de luni de zile și este gata să ofere "ajutor". Este posibil ca după această scurgere, unele aspecte ale planului să fie modificate. Cu toate acestea, cursul de agravare din partea regimului Sandu este clar", a menționat canalul telegram la jumătatea lunii ianuarie. Conform acestui scenariu, în cazul reținerii liderilor administrației nistrene, Parlamentul Republicii Moldova a pregătit articole penale pentru "constrîngerea" sau condamnarea lor.

În Transnistria, adoptarea "legii privind separatismul", desigur, a fost condamnată. Consiliul Suprem al autoproclamatei republici a avertizat Chișinăul cu privire la luarea unor măsuri de răspuns. Iar ministrul de Externe al RMN, Vitalii Ignatiev, a spus că acesta este "un mecanism represiv foarte puternic și periculos, care poate fi interpretat foarte pe larg" și care poate presupune pedepse nici măcar pentru acțiuni, ci pentru convingeri.

"De mîine, orice locuitor al Transnistriei poate fi arestat în baza articolului conspirație împotriva Moldovei", a spus Ignatiev. Desigur, în ceea ce privește "orice locuitor al Transnistriei" este prea mult spus, dar președintele, guvernul, deputații, oamenii legii, lucrătorii mass-media și întreprinderilor de stat ale autoproclamatei RMN pot nimeri sub incidența noilor prevederi ale legislației moldovenești.

Deși Chișinăul spune că adoptarea amendamentelor scandaloase nu va afecta în niciun fel procesul de negocieri (deputatul Nantoi, de exemplu, spune că Ignatiev ar putea fi arestat la sosirea în Chișinău), analistul politic transnistrean, Andrei Safonov, consideră că Chișinăul a făcut destul de conștient un pas spre distrugerea procesului de negocieri cu Transnistria. Dar și spre distrugerea formatului de negocieri "5+2", nemulțumirea față de care, oficialii moldoveni nu au ascuns-o niciodată. De exemplu, vicepremierul pentru Reintegrare, Oleg Serebrian, consideră că în procesul de negocieri ar trebui să crească rolul României și al Uniunii Europene.

"Acest lucru aruncă relațiile moldo-nistrene înapoi la începutul anului 1992, cînd administrația lui Mircea Snegur a dat asigurări că "separatismul nistrean" va fi distrus, iar "liderii autoproclamați ai republicii fantomă" vor fi pedepsiți", a scris Andrei Safonov pe rețelele de socializare, adăugând că "toate aceste acțiuni au fost întreprinse la indicația directă a Occidentului și a României".

Dar unul dintre liderii Congresului Civic, Mark Tkaciuk, într-un interviu acordat ziarului rus Kommersant, a declarat că adoptarea "legii cu privire la separatism" ar putea fi una dintre modalitățile Chișinăului oficial de a se "desprinde de Transnistria”.

"Moldova este condusă de o forță politică care nu dorește să integreze Transnistria și locuitorii săi. Mai mult, reîntregirea cu Transnistria este o himeră periculoasă în percepția actualei guvernări, care poate deveni o frînă în calea Moldovei către România (sau către UE și NATO). Dar autoritățile nu pot pur și simplu să ia și să anuleze tot bagajul procesului de negocieri din ultimii 30 de ani, obligațiile Republicii Moldova – atît constituționale, cît și internaționale – de a acorda Transnistriei un statut special în cadrul Republicii Moldova. De aceea, autoritățile au găsit cea mai ușoară opțiune de a se separa de Transnistria, de a se desprinde de această încărcătură. "Legea adoptată privind separatismul" transferă comunicarea cu Transnistria din sfera politico-diplomatică în cea procuror-criminală. De astăzi, 288 de mii de deținători ai pașapoartelor Republicii Moldova în Transnistria sînt adevărați separatiști, care merită, potrivit autorităților, doar urmărirea penală", a spus politicianul.

În general, dacă vom folosi terminologia lui Mark Tkaciuk, atunci discuția Chișinăului cu Transnistria și locuitorii săi va fi acum în limba Codului Penal. Dar cum atunci va comunica în februarie vicepremierul Serebrian cu "separatistul" Ignatiev, iar compania de stat Energocom va cumpăra energie electrică de la GRES Moldovenească? Conform noilor prevederi ale Codului Penal al Republicii Moldova, acest lucru poate fi deja considerat ajutor acordat "separatismului" și "autorităților autoproclamate", precum și "finanțare a separatismului".

O lege pentru intimidarea Găgăuziei?...

Dar politologul transnistrean, directorul școlii de Studii Politice din Tiraspol, Anatolii Dirun, într-un interviu acordat Kommersant, a presupus că ținta modificărilor scandaloase la Codul Penal în această etapă ar putea fi nu atît Transnistria, cît Autonomia Găgăuză. Politicienii găgăuzi și personalitățile publice adesea nu numai că critică aspru autoritățile moldovenești, ci și susțin deschis acțiunile Rusiei pe teritoriul Ucrainei, a spus el. De exemplu, în timpul mitingurilor de anul trecut, au existat chiar declarații că poporul găgăuz va întîmpina armata rusă cu flori.

Găgăuzia consideră, de asemenea, că introducerea amendamentelor "cu privire la separatism" ar putea complica semnificativ viața autonomiei. Transnistria este pentru Chișinău departe din punct de vedere juridic și, în plus, cu prezență militară rusă în spate, iar Găgăuzia este aproape. Mai mult, în curînd în autonomie vor avea loc următoarele alegeri pentru funcția de bașcan. Iar sub pretextul unei "conspirații împotriva Moldovei" și "separatismului", puterea centrală ar putea împiedica o serie de politicieni incomozi să participe la campania electorală, promovînd candidatul potrivit. Iar apoi, în general, va încerca să curețe spațiul politic din autonomie. "Obiectivele", în principiu, au fost deja stabilite. Anul trecut, în timpul protestelor antiguvernamentale din Găgăuzia, acestea au fost numite de un portal local care activează din contul granturilor occidentale.

"Aceasta este o lege împotriva Găgăuziei, împotriva Transnistriei și împotriva celor care încă vor să vorbească despre justiție, libertate și democrație. Anume această inițiativă legislativă va dezlega mîinile actualei guvernări. Legea va fi făcută astfel, încît locuitorii să se revolte în tăcere", a declarat pentru Sputnik-Moldova Mihail Vlah, președintele Consiliului de supraveghere al companiei publice de televiziune GRT. Apropo, și aceasta este una dintre "obiectivele" stabilite.

În plus, amendamentele "cu privire la separatism", potrivit comentatorilor politici, vor face posibilă aducerea în fața justiției a politicienilor găgăuzi care își declară dreptul la autodeterminare, dacă Republica Moldova va adera la Uniunea Europeană prin unirea cu România. Iar în ultima perioadă, discuțiile despre acest lucru s-au intensificat considerabil. Sau dacă actuala guvernare de la Chișinău va încerca, dacă nu chiar să desființeze, atunci să reducă semnificativ statutul UTA Găgăuzia. Iar teza despre acest lucru, inclusiv din partea unor deputați PAS, a fost, în ultima perioadă, de asemenea, aruncată de cîteva ori în spațiul informațional.

... Sau o lege împotriva tuturor celor care vor "pune piedici autorităților"?

Pe rețelele de socializare (după articolul cu același nume de Mark Tkaciuk), se răspîndește acum activ hashtagul #Ясепаратист. Pentru că, așa cum a scris pe Facebook Mihail Polianski, membru al Comitetului Executiv al Congresului Civic, "legea separatismului" nu este doar și nu atît despre Transnistria, "ci împotriva noastră a tuturor”.

Deputatul Adunării Populare a Găgăuziei, Leonid Chiosea, de asemenea, crede că noile amendamente la Codul Penal vor fi folosite de autoritățile PAS nu doar împotriva regiunii transnistrene și Găgăuziei, ci și în general pentru a lupta împotriva opoziției. Și în opinia lui Mihail Vlah, acest document "va permite pedepsirea celor care vor pune piedici autorităților".

De exemplu, sub articolul "conspirație împotriva Moldovei", poate nimeri orice discurs al opoziției, condimentîndu-l cu articolul "Finanțare ilegală". Toamna trecută, în timpul protestelor antiguvernamentale în masă organizate de Partidul Șor, conducerea țării a făcut deja astfel de acuzații. De exemplu, președintele Maia Sandu a spus că protestele de la Chișinău sînt finanțate de Moscova – în acest mod Federația Rusă, spun ei, se răzbună pe Moldova pentru susținerea Ucrainei și solidaritatea cu Uniunea Europeană.

"În prezent, în țara noastră activează grupări criminale, care încearcă să destabilizeze situația din Republica Moldova. Atacurile asupra noastră fac parte din războiul hibrid cu care ne confruntăm. Grupurile care plătesc pentru participarea la protestele antiguvernamentale sînt finanțate direct de Federația Rusă", a spus șefa statului. Iar președintele Parlamentului, Igor Grosu, i-a atribuit atunci pe toți disidenții "spionilor FSB și agenților Kremlinului". Acum, pentru aceste acuzații, autoritățile au articole concrete în Codul Penal care le permit să înăbușe protestele din start și să rețină organizatorii și "complicii" lor.

Sau să luăm, de exemplu, a doua parte a articolului "Separatism" – "Instigarea la acțiuni de separatism", care presupune "distribuirea obiectelor, producerea și/sau difuzarea în diferite forme și mijloace a materialelor și informațiilor care incită la separatism". În principiu, sub incidența acestui articol poate cădea orice declarație pe rețelele sociale care nu coincide cu opinia partidului și a Guvernului sau poate fi închisă orice mass-media incomodă, fiind stabilită în același timp o amendă substanțială pentru "instigare".

Așadar, "legea separatismului" deschide un spațiu larg pentru interpretare și aplicare. Acest lucru a fost confirmat de președintele Partidului Acțiune și Solidaritate, Igor Grosu, care a declarat pe ecranele TV: "Considerăm oportun, măcar după 30 de ani de separatism, de activitate subversivă pe teritoriul Republicii Moldova, de coloana a cincea, de grupuri care culeg informații despre activitățile structurilor, care lucrează pentru alte capitale, să dăm o apreciere juridică".

Cu toate acestea, după cum remarcă analistul politic Corneliu Ciurea, prin această lege autoritățile ar putea să-și facă un deserviciu.

"Reprezentanții partidului de guvernămînt au dat de înțeles indirect că amendamentele la Codul Penal adoptate de Parlament nu sînt îndreptate împotriva unioniștilor. Dar cei din tabăra unioniștilor, totuși, s-au îngrijorat, deoarece odată cu schimbarea puterii, "legea cu privire la separatism" poate fi îndreptată și împotriva lor", a spus expertul.

Potrivit lui Corneliu Ciurea, "legea separatismului" este îndreptată împotriva Transnistriei și Găgăuziei, dar "nu cu un rezultat de moment". "Mai degrabă, aici există dorința autorităților, pe de o parte, de a speria Tiraspolul și Comratul, iar pe de altă parte, și acesta este scopul principal al acestui document, de a raporta Occidentului și Kievului că Moldova luptă cu aliații și simpatizanții ruși, iar în acest sens Chișinăul face ceva".

Deși, potrivit lui Corneliu Ciurea, prevederile "Legii separatismului "sînt atît de generale și universale încît "pot fi folosite împotriva tuturor și a toate", el nu crede totuși că PAS va recurge imediat la prevederile acestui document și le va aplica în practică. Potrivit expertului, mai degrabă, Chișinăul avea nevoie de această lege pentru a raporta Washingtonului și Kievului. Și probabil că a fost adoptată sub presiunea lor.

Postfață

Desigur, legislația oricărui stat independent ar trebui să prevadă răspunderea penală pentru orice acțiuni care vizează slăbirea sau lichidarea statului, inclusiv pentru separatism și unionism. Cu toate acestea, oare este într-adevăr momentul potrivit pentru a adopta o astfel de lege, care nu a existat de 30 de ani? O lege care va agrava fără precedent situația politică internă din țară, dacă mai considerăm Transnistria parte a statului nostru? Oare în situația în care Republica Moldova are cea mai lungă graniță cu Ucraina - una dintre țările aflate în război, victoria căreia, oricît de mult ne-am dori, nu este garantată, trebuie să agravăm relațiile cu Transnistria plină cu arme și să-i presăm pe găgăuzi? Dar și pe Rusia, care patronează Transnistria și are forțe armate acolo? Ne garantează cineva că, prin orice acțiune împotriva Transnistriei sau a liderilor săi, Rusia nu va lansa aceleași mecanisme de "protecție a compatrioților" care au fost aplicate în republicile autoproclamate Osetia de Sud și Donbass? Oare noi nu ținem cont de faptul că Federația Rusă are nevoie doar de cîteva ore pentru ca, folosind rezultatele așa-numitului "referendum de independență" din 2006, să recunoască Transnistria și să încheie un acord "cu privire la prietenie, cooperare și asistență reciprocă", potrivit căruia pe teritoriul Republicii Moldova ar putea apărea ținte pentru rachetele rusești? Conducerea Rusiei a făcut acest lucru de mai multe ori, iar ultima dată a fost în urmă cu mai puțin de un an, cînd, în baza unui astfel de acord cu RPD și RPL a început așa-numita "operațiune militară specială".

Conducerea Parlamentului și PAS nu pot să nu înțeleagă acest lucru, dar vor război? Cel mai probabil, nimeni nu vrea război și, în primul rînd, poporul moldovenesc. Deci, haideți să nu ne jucăm cu focul…

Xenia Florea

20
0
2
0
8

Adăuga comentariu

500

Ați găsit o eroare în text? Marcați-o și tastați Ctrl+Enter

Cum evaluați decizia de a indexa pensiile cu 6% începînd cu 1 aprilie?