La revedere, Maia. Ce urmează acum?

La revedere, Maia. Ce urmează acum?

Guvernul Maia Sandu a fost demis. Pe rețelele de socializare a apărut o glumă precum că miniștrii de la Harvard își pot face bagajele. Coaliția PSRM- Blocul ACUM s-a destrămat fără a-și îndeplini misiunea sa principală. Criza politică din țară s-a intensificat.

Acum, politicienii au trei opțiuni: fie crearea unui guvern minoritar, fie unul dintre foștii aliați creează o coaliție cu PDM, fie alegeri parlamentare anticipate.

Kovesi în versiune moldovenească?

Cu o săptămînă în urmă, nimic nu prevestea o asemenea dezvoltare a evenimentelor. Partidele aflate la guvernare făceau totalurile celui de-al doilea tur al alegerilor locale și se ocupau de crearea coalițiilor în teritoriu. Cu toate acestea, miercuri, 6 noiembrie, absolut pe neașteptate nu doar pentru aliații din PSRM, ci și pentru propriii deputați, guvernul Maia Sandu a decis să folosească articolul 106/1 din Constituție și să-și asume responsabilitatea pentru modificările la legea „Cu privire la Procuratură” fără a le trece prin parlament.

Astfel, Cabinetul de miniștri a decis să schimbe procedura de alegere a procurorului general. Conform modificărilor propuse de Ministrul Justiției Olesea Stamate, prim-ministrul va selecta candidații pentru funcția de procuror general și îi va propune Consiliului Suprem al Procurorilor. De asemenea, potrivit proiectului, premierul va avea dreptul să alcătuiască o comisie care să evalueze activitatea procurorului general: el va putea crea un astfel de organism la notificarea șefului statului, ministrului Justiției sau din proprie inițiativă. Dar înainte de asta, Ministerul Justiției, după cum se știe, a anulat rezultatele concursului pentru funcția de procuror general.

Susținătorii Maiei Sandu au fost de acord cu această inițiativă, referindu-se la declarația adoptată de parlament încă în iunie cu privire la statul capturat: din moment ce există un astfel de document, în astfel de chestiuni importante precum reforma justiției trebuie să acționăm „conform legii războiului”. La rîndul lor, oponenții primului ministru și „juriștii” au spus că guvernul a încălcat flagrant Constituția, care nu poate fi schimbată decît de parlament, iar Maia Sandu a decis să instituie un „control total” asupra procurorului general.

”Bravo, Maia. Ea încurcă toate ițele viitorului procuror general și va trage de ele cînd va dori. La urma urmei, fiecare situație poate fi ușor raportată la cazul descris în lege. Așadar, am avut un păpușar, iar acum el este înlocuit de o păpușăreasă", a scris pe rețelele de socializare economistul, fost ministru al Economiei, Alexandru Muravschi.

Apropo, încă în vară, imediat după constituirea coaliției PSRM-Blocul ACUM, într-o conversație privată unul dintre foștii oficiali guvernamentali a declarat, că partenerilor americani nu le place foarte mult această uniune politică, însă acum principalul lucru este să-l înlăture pe Vladimir Plahotniuc din politică, dar deja în toamnă, după numirea procurorului general aprobat de SUA, Procuratura Generală din Moldova, cică, se va ocupa de Partidul Socialiștilor și conducerea acestuia: vor scoate la iveală istoria cu finanțarea ilegală a PSRM din străinătate (anterior aceste acuzații nu au fost confirmate și dosarul a fost închis), precum și dosarele împotriva liderilor PSRM. Drept urmare, totul s-ar fi încheiat fie cu interdicția Partidului Socialiștilor, fie cu slăbirea acestuia. Adică ar fi fost realizat scenariul „Laura Codruța Kovesi - versiunea moldovenească”.

Acum deja fosta șefă a Direcției Naționale Anticorupție a României (DNA), Laura Codruța Kovesi, este cunoscută pentru faptul că a pus după gratii mulți oficiali români de rang înalt. Numai în 2014, DNA a reușit să condamne 1138 de persoane, printre care 24 de primari, 5 deputați, 2 foști miniștri, precum și fostul prim-ministru și fost lider al Partidului Social-Democrat din România, Adrian Nastase.

Cu toate acestea, în ciuda tuturor succeselor lui Kovesi în combaterea abuzurilor și a corupției, unii experți și politicieni români au acuzat-o pe șefa DNA că a îndeplinit ordine politice și a curățat terenul politic român de jucătorii incomozi Washingtonului. Astfel, oligarhul român Sorin Ovidiu Vîntu  și liderul partidului radical de dreapta „România Mare” Corneliu Vadim Tudor  au declarat că DNA-ul este o structură subordonată în totalitate americanilor și este condusă, de fapt, de FBI, care dă indicații cine și cînd trebuie arestat. Potrivit interlocutorului nostru, Statele Unite urmau să efectueze o operațiune similară și în Moldova.

Dacă este adevărat sau nu, istoria tace, însă, conform versiunii actuale a Constituției, procurorul general din Moldova este numit în funcție și demis de președintele țării la propunerea Consiliului Superior al Procurorilor. Adică, chiar dacă nici nu se presupunea aplicarea scenariului „Laura Codruța Kovesi în versiunea moldovenească”, PSRM, care și așa în ultimele cinci luni a ocolit blocul ACUM în probleme de personal, ar fi putut totuși să dețină controlul și asupra Procuarturii Generale. Căci procurorul general este figura-cheie al întregului sistem.

Așa cum a spus mai devreme analistul politic Victor Ciobanu, acesta este o persoană care vine în parlament și ridică imunitatea deputaților, deschide dosare penale împotriva judecătorilor, oamenilor de afaceri și politicienilor. De aceea, începînd cu 2009, în toate negocierile de formare a coalițiilor, Partidul Democrat a refuzat categoric să cedeze această funcție. Din această cauză, în timpul schimbării puterii din iunie a acestui an, procurorul general Eduard Harunjhen „a stat ferm pe poziții” pînă în ultimul moment, oferind foștilor oficiali de rang înalt posibilitatea să părăsească țara, să transfere activele în străinătate, să distrugă anumite documente și multe altele.

Toate acestea ar putea fi unul dintre motivele deciziei premierului Maia Sandu de a pune în Joc totul, încălcînd prevederile Constituției - să nu cedeze Procuratura generală socialiștilor. Socialiștii, desigur, nu aveau de gînd să cedeze. Rezultatul acestei bătălii pentru procurorul general este votul de neîncredere împotriva guvernului Maia Sandu și prăbușirea coaliției de guvernămînt.

De ce a riscat Maia Sandu?

Cu toate acestea, există și o altă versiune de ce Maia Sandu, fiind pe deplin conștientă de riscurile deciziei unilaterale de a schimba procedura de alegere a procurorului general fără a se consulta cu aliații din PSRM, cu societatea civilă și cu propriii deputați, a făcut totuși un asemenea pas.

Potrivit unor comentatori politici, art. 106/1 din Constituție, „Asumarea responsabilității de către guvern” a devenit un colac de salvare pentru premierul, care „a decis să se spele pe mîini, cînd și-a dat seama că nava se scufundă”. Știind că PSRM nu va accepta categoric procedura de alegere a procurorului general, propusă de ea, Sandu a provocat în mod intenționat o criză guvernamentală, astfel încît cabinetul de miniștri condus de ea să fie demis. Drept urmare, fostul prim-ministru Maia Sandu acționează acum în calitate de victimă care dorea să lichideze toate schemele de corupție din țară, să restabilească ordinea la vamă și achizițiile publice, să deoligarhizeze instituțiile statului, dar nu i-au permis să facă acest lucru „în speranța salvării”.

Politologul Vitalii Andrievschi de asemenea consideră, că situația privind demisia guvernului a fost provocată de Maia Sandu.

„Ea și-a dorit această demisie pentru că și-a dat seama, că problemele se vor intensifica, că ea cu  echipa sa  nu va putea schimba nimic, da să schimbe echipa nu poate, deoarece asta ar fi dus la o criză serioasă în Blocul ACUM. Singurul lucru pe care acest guvern a reușit să-l facă a fost să obțină împrumuturi, dar pentru acesta nu e nevoie de multă minte. Însă timp de cinci luni noi nu am văzut nicio investiție, niciun program de dezvoltare, deși la crearea guvernului Sandu ni s-a spus, că miniștrii - specialiști în finanțe de la Harvard știu de ce are nevoie economia moldovenească. Așa că Maia Sandu a vrut să plece, dar trebuia să plece ca o eroină. Acesta este motivul pentru care guvernul a folosit articolul cu privire la asumarea responsabilității de către guvern: noi am vrut să luptăm împotriva corupției, dar nu ne-au permis”, a menționat expertul.

Coaliția PSRM-DPM sau ACUM-PDM

Așadar, cum vor evolua evenimentele după demisia guvernului? Experții vorbesc despre trei versiuni posibile. Opțiunea nr. 1 - fie PSRM, fie blocul ACUM vor crea o coaliție cu Partidul Democrat. Așa cum a afirmat romantic marți, în cadrul discutării votului de neîncredere acordat guvernului Maia Sandu, președintele de onoare al Partidului Democrat, Dumitru Diacov, „dacă o dragoste s-a încheiat, trebuie să înceapă alta”.

Blocul ACUM declară că Partidul Socialiștilor negociază demult cu democrații. „Reieșind din informațiile pe care le deținem, 10 sau chiar 15 deputați PDM sînt gata să voteze pentru demisia guvernului. Evident, cu condiția creării mai tîrziu a unei coaliții, astfel încît să poată obține vreun beneficiu. S-a aflat că a fost creat un oarecare grup de „binevoitori” din PDM, care va fi gata să dea jos această coaliție, pentru ca unii dintre ei să poată veni la guvernare”, a declarat recent deputatul blocului ACUM, vicepreședintele Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS), Mihai Popșoi.

La rîndul său, președintele fracțiunii Partidului Democrat, Dumitru Diacov în emisia postului de televiziune TV8 a spus că PDM nu are de gînd să coopereze cu nimeni. Faptul că socialiștii nu vor merge marți la o coaliție cu democrații a fost anunțat și de președintele Igor Dodon.

În ceea ce privește posibilitatea creării unei coaliții între PAS-Platforma DA actualizată și PDM „curățat”, acesta este un plan mai vechi al partenerilor occidentali. Potrivit analistului politic Victor Josu, americanii demult au ideea creării unei alianțe pur-occidentale dintre dreapta și democrați - Sandu + Candu, dar fără Plahotniuc. Potrivit unor date, o astfel de idee chiar a fost exprimată în iunie, 2018 la Washington în cadrul vizitei unor mari delegații din Republica Moldova, în frunte cu premierul Pavel Filip și președintele Parlamentului, Andrian Candu. Și, se zice că după ce s-au întors și l-au anunțat despre aceste planuri ale „Comitetului regional de la Washington” pe Vladimir Plahotniuc, acesta s-a înfuriat, devenind unul dintre motivele pentru care a fost anulată victoria lui Andrei Năstase în turul doi al alegerilor primarului general al Chișinăului la alegerile locale anticipate din 2018 - Plahotniuc a arătat partenerilor de dezvoltare „cine este stăpîn în casă”.

Dar la etapa actuală, după cum spun specialiștii, este puțin probabilă crearea unei coaliții PSRM-PDM, precum și a unei coaliții ACUM-DPM. În primul rînd, alianța oficială cu Partidul Democrat nu este acum nici în beneficiul socialiștilor, nici al ”acumiștilor”, care și așa  au căzut în ochii electoratului de dreapta după alianța cu PSRM. În afară de aceasta, potrivit lui Victor Josu, Rusia și SUA, care au jucat rolul principal în crearea coaliției PSRM-ACUM pentru a-l înlătura pe Vladimir Plahotniuc de la guvernare, ar putea avea anumite înțelegeri cu privire la Moldova (ca parte a unui oarecare pachet mare), de aceea, „deocamdată nu a venit timpul pentru o asemenea schimbare radicală".

Guvern minoritar

Pe fundalul actualei crize politice, crearea unui guvern minoritar este cea mai posibilă evoluție a evenimentelor.

În istoria Moldovei independente au existat deja exemple de guverne minoritare. Așa a fost guvernul condus de Chiril Gaburici, care a activat din februarie pînă în iunie,2015. El a fost creat de Alianța pentru o Moldovă Europeană (o coaliție minoritară DPM-LDPM, care atunci așa și nu a reușit să ajungă la un acord cu liberalii, care au cerut funcția de procuror general) și a fost susținut de Partidul Comuniștilor. Comuniștii nu au participat la activitatea guvernului, dar au cerut pentru sprijinul lor un „prim-ministru apolitic”.

Astfel se poate întîmpla și acum: socialiștii vor forma noul cabinet de miniștri, fracțiunea Partidului Democrat îl va sprijini atunci când îl va vota în parlament, iar noul guvern va fi condus de un premier-tehnocrat apolitic. Deja se cunoaște și numele presupusului șef al guvernului minoritar - acesta este Ion Chicu, actualul consilier prezidențial în probleme financiare.   

În această calitate, Chicu le convine atît socialiștilor, cît și democraților. El a lucrat la vremea sa cu președintele Igor Dodon la Ministerul Economiei, apoi a fost consilierul pentru economie și relații internaționale al premierului Zinaida Greceanîi. În perioada democraților, el a ocupat mai întîi funcția de secretar general al Ministerului Finanțelor, apoi cea de ministru al Finanțelor. În plus, mulți îl cunosc pe Ion Chicu drept „un adevărat profesionist, care a obținut totul prin munca sa” (așa l-a caracterizat pe noul ministru al Finanțelor fostul ministru al Economiei, Alexandru Muravschi).

Apropo, în ajunul acordării votului de neîncredere guvernului Maia Sandu, PDM a confirmat deja, că ar putea vota pentru un guvern minoritar format de Partidul Socialiștilor.

Crearea unui guvern minoritar, desigur, are anumite riscuri: el poate rezista atît cîteva luni, cît și toți cei 3,5 ani - pînă la următoarele alegeri parlamentare, însă opțiunea alternativă - alegeri anticipate - nu este mai bună. Totuși, existența unui guvern va asigura o oarecare stabilitate în țară.

Cu toate acestea, politologul Vitalii Andrievschi consideră că în situația actuală nu este important cum va fi noul guvern - minoritar sau de coaliție, important este altceva.

„Cei care au votat marți pentru demisia guvernului Maia Sandu trebuie să se întîlnească și să discute ce fel de Moldovă vor să construiască, ce priorități ar trebui să aibă noul executiv, ce reforme ar trebui realizate în justiție, învățămînt, asistență medicală și alte domenii. Și deja în baza acestor priorități să creeze un guvern și să aleagă pentru el cadre. Noul cabinet de miniștri nu ar trebui să devină următorul guvern de pompieri, care, așa cum se obișnuiește la noi, va începe prin a critica guvernul Sandu și „moștenirea” primită de la acesta, precum și prin a stinge sursele de incediu. Dacă va fi așa, atunci vom obține doar guvernul Sandu-2 și nimic nu se va schimba. Iată ce ar trebui să fie cel mai important lucru - stabilirea priorităților, iar toate celelalte - candidații, funcțiile, coaliție-non-coaliție - sînt simple detalii”, notează expertul.

Alegeri anticipate

După demisia guvernului Maia Sandu, parlamentul are trei luni pentru a alege un nou executiv. Dacă în această perioadă nu se va reuși numirea unui nou cabinet de miniștri, parlamentul va fi dizolvat și vor avea loc alegeri anticipate.

Cu toate acestea, acum cînd alegerile anticipate devin o evoluție foarte probabilă a evenimentelor, prima întrebare este: conform cărui sistem electoral se vor desfășura ele: cel proporțional sau cel mixt?

După cum se știe, pe 15 august  parlamentul   a adoptat versiunea finală a proiectului de lege privind anularea sistemului mixt și revenirea la sistemul electoral proporțional. Pe 16 august, președintele a promulgat-o, iar pe 17 august aceste modificări au intrat în vigoare. Cu toate acestea, potrivit deciziei din aprilie a Curții Constituționale, în cadrul noului sistem pot fi organizate doar alegeri parlamentare ordinare, cu condiția ca sistemul electoral să fie schimbat cu cel puțin un an înainte.

Pe 16 octombrie (la acel moment, neștiind de actualitatea acestui subiect), deputații blocului ACUM  Sergiu Litvinenco și Alexandru Slusari, precum și reprezentantul Partidului Socialiștilor, Vasile Bolea, au trimis o solicitare Curții Constituționale cu rugămintea de a explica, pînă la lurmă în baza cărui sistem electoral vor trebui să aibă loc alegerile anticipate, dacă vor fi anunțate.

„Din punctul meu de vedere, nu există nicio îndoială că, în cazul unor alegeri anticipate, va fi aplicat sistemul electoral proporțional - singurul care corespunde standardelor Comisiei de la Veneția”, a spus Sergiu Litvinenco. În opinia sa, foștii judecători ai Curții Constituționale erau controlați de fostul lider PDM, Vladimir Plahotniuc și, luînd acea decizie din aprilie cu privire la alegeri, au făcut abuz de putere.

Așa că, după decizia privind demisia guvernului, Curtea Constituțională, se pare, va trebui să se grăbească să analizeze cererea deputaților privind sistemul electoral.

Propriul joc

Destrămînd marți povestea lor de dragoste în parlament, socialiștii și ”acumiștii” și-au spus multe unii altora. Adevărat că nu s-a ajuns la farfurii sparte, dar „ultimul discurs” al fostului deja premier Maia Sandu a fost destul de dur.

 „Vreți să dați jos guvernul sperînd că așa vă veți salva, dar toți veți răspunde pentru păcatele voastre mai devreme sau mai tîrziu”, a amenințat fostul premier. Dar înainte de asta, Maia Sandu, subliniind importanța sa, a spus că demisia guvernului său va duce la oprirea finanțării externe. Drept urmare, cetățenii republicii „vor fi lipsiți de creșteri salariale, indemnizații și alte plăți care provin parțial din surse externe”. Ca răspuns la aceasta, fostul prim-ministru de „criză”, Ion Sturza (martie-noiembrie 1999), a spus că a crezut și el odată că nu poate fi înlocuit, iar retorica sa în acei ani a fost exact aceeași - fără el, totul în țară se va prăbuși, salarii nu vor fi, nu vor exista bani din afară, vor suferi reformele în interesul oamenilor. Cu toate acestea, după demiterea cabinetului său de miniștri, nimic nu s-a prăbușit. "Comuniștii care l-au succedat au continuat reformele, au revenit la programele cu FMI și BM și au început procesul de apropiere de Uniunea Europeană", a scris Sturza pe rețelele de socializare.

Imediat după demisia guvernului Sandu, președintele Igor Dodon a propus ca PSRM și blocul ACUM să se calmeze și să aleagă împreună un nou candidat pentru funcția de prim-ministru, cu toate acestea, este clar că coaliția „anti-oligarhică” PSRM-blocul ACUM nu mai există, drumurile foștilor aliați s-au despărțit, iar Maia Sandu a început pregătirile pentru alegerile prezidențiale.

„Sandu a cîștigat acum multe puncte în karma sa. Cred că dacă vom măsura ratingurile politicienilor în următoarele două săptămîni, sondajele vor arăta că ratingul Maiei Sandu demonstrează o creștere semnificativă. Dar întrebarea este: cît va dura? Se va menține oare pînă la alegerile prezidențiale, care vor fi aproape peste un an? Nu uitați, că partidele PAS și Platforma DA sînt acum în opoziție parlamentară, însă liderii lor, Maia Sandu și Andrei Nastase, rămași fără funcții înalte, sînt acum șomeri și constituie o „opoziție extraparlamentară”. Desigur, acest lucru le oferă mai multe posibilități de a se opune, dar are și anumite riscuri”, a spus analistul politic Victor Ciobanu.

Iar potrivit politologului Vitalii Andrievschi, „cursa prezidențială” a Maiei Sandu s-ar putea încheia înainte de a se începe, dacă socialiștii și democrații, cooperînd, vor juca deodată jocul lor.

”Discursul actual al Maiei Sandu în parlament a semănat cu un discurs electoral - dur, cu condamnări, cu unele promisiuni pentru cei care au înlăturat-o din funcția de prim-ministru, dar cei care vor veni la putere după actuala criză s-ar putea să nu-i ofere doamnei Sandu plăcerea de a se pregăti pentru alegerile prezidențiale.

La timpul lor, liderii opoziției protestatare erau nemulțumiți de decizia Curții Constituționale din 4 martie, 2016 privind revenirea la alegerea președintelui de către popor, dar mai apoi atît Maia Sandu, cît și Andrei Năstase, după cum se știe, și-au înaintat candidaturile la funcția de președinte. Fiind pînă nu demult la guvernare, reprezentanții blocului ACUM au spus în repetate rînduri, că foștii membri ai Curții Constituționale au lucrat pentru Plahotniuc și că noii judecători ar trebui să revadă deciziile luate de vechea Curte Constituțională, care, împreună cu Procuratura Generală, a fost o verigă importantă în „statul capturat”. Și dacă e așa - de ce actuala componență a Curții Constituționale n-ar anula decizia „Curții Constituționale a lui Plahotniuc” privind alegerea directă a președintelui din 2016?

Cred că acest lucru se poate face calm fie prin intermediul Curții Constituționale, fie prin încercarea de a obține numărul necesar de voturi din partea deputaților în parlament. În consecință, președintele va fi ales din nou în parlament, iar Maia Sandu nu va avea nici o șansă în a.2020. Ar fi o combinație frumoasă. În plus, după părerea mea, Igor Dodon ar putea să nu pretindă la al doilea mandat, renunțînd la președinție în favoarea Zinaidei Greceanîi sau a altcuiva din PDM (asta după cum se vor înțelege) și să devină, să zicem, prim-ministru, care are mult mai multe pîrgii de influență decît șeful statului. Drept urmare, nimeni nu-l va putea învinovăți că se ține de fotoliul de președinte, iar cursa electorală a Maiei Sandu va dura nu un an - pînă la alegerile prezidențiale, ci pînă în 2023 - pînă la următoarele alegeri parlamentare. Va rezista ea pînă atunci? - întrebarea este una interesantă”, a spus Vitalii Andrievschi.

Xenia Florea

 

 

Urmărește-ne pe Odnoklassniki, dacă vrei să afli mai multe

Ați găsit o eroare în text? Marcați-o și tastați Ctrl+Enter

Mai multe

Sondaj Toate

load