La mulți ani! Felicitări cu noul președinte!

Poporul moldovenesc va fi felicitat cu sosirea noului an 2021 de către Maia Sandu, care a jurat, la sfîrșitul săptămînii trecute, loialitatea țării și poporului.

Noul președinte și-a primit deja cadoul de Anul Nou și de Crăciun. Cu toate acestea, demisia guvernului Ion Chicu, cu țintirea pe mult-doritele "anticipate", pare doar la prima vedere un bonus frumos pentru scaunul prezidențial primit. Ea ar fi putut deveni astfel, dacă "cel mai slab, incompetent, fals și mai laș guvern din istoria Republicii Moldova" (definiția lui Igor Grosu, președintele fracțiunii PAS), chiar și în regim interimar, ar fi continuat să lupte cu criza COVIDo-economico-socială, în paralel fiind băiat de biciuire pentru președinte, susținătorii săi, combatanți, agricultori și alți cetățeni de opoziție. Iar Maia Sandu în această perioadă s-ar concentra asupra a ceea ce se pricepe cel mai bine: pe agenda externă, pe vizitele peste hotare și pe atragerea de fonduri străine ca dovadă a sprijinului necondiționat din partea partenerilor de dezvoltare. Însă premierul Ion Chicu nu a ușurat viața noului șef al statului.

Timpul "criticilor de canapea”

În noul an 2021, Republica Moldova pășește fără un guvern funcțional.

Unii comentatori politici au văzut în tot ceea ce se întîmplă o asemănare cu septembrie 2009, cînd Vladimir Voronin și-a depus mandatul de șef al statului, iar după el a demisionat și guvernul Zinaida Greceanîi. Totodată, anunțîndu-și demisia, prim-ministrul nu a continuat să-și exercite obligațiunile prevăzute de lege pînă la numirea noului cabinet de miniștri, dar a părăsit definitiv executivul. Împreună cu aceasta, au părăsit guvernul și cinci miniștri – viceminiștrii Igor Dodon și Victor Stepaniuc, miniștrii: pentru Reintegrare Vasile Șova, Protecției sociale, familiei și copilul Galina Balmoș și Ecologiei Violeta Ivanov.


Ion Chicu, care și-a anunțat demisia acum o săptămână "pentru a lansa procedura alegerilor parlamentare anticipate", a dat imediat de înțeles că, cel mai probabil, nu va fi de acord să-și exercite în continuare atribuțiile de premier. Dar a spus că va mai discuta această problemă cu președintele ales Maia Sandu.

După ce a discutat cu șeful statului, s-a aflat că interimatul lui Ion Chicu va dura doar pînă la 31 decembrie. Totodată, pînă la 31 decembrie, îndeplinirea atribuțiilor miniștrilor Sănătății, Muncii și Protecției Sociale, Finanțelor și Economiei și Infrastructurii va fi asigurată de Viorica Dumbrăveanu, Serghei Pușcuța și Anatol Usatîi. Ceilalți miniștri își vor continua activitatea.

Legislația nu precizează în mod clar cine anume are dreptul să moștenească funcția de premier în cazul eliberării acestuia. Potrivit legii "cu privire la guvern", pînă la numirea prim-ministrului interimar, atribuțiile sale sînt executate de vicepremieri, iar în cazul lipsei acestora – de cel mai în vîrstă ministrul. În 2009, premier interimar a fost numit ministrul Justiției, Vitalie Pîrlog. În ianuarie 2021 (prin lege, Președintele urmează să numească un prim-ministru provizoriu în termen de cinci zile după demisia lui Ion Chicu) o astfel de persoană ar putea fi, fie viceprim-ministra pentru Reintegrare, Olga Cebotari, fie ministrul Apărării, Victor Gaiciuc.

Dar cel mai neplăcut lucru în această situație este că la 31 decembrie 2020, ora 24.00, va părăsi guvernul nu doar premierul Ion Chicu, dar și "legătura de șoc" a acestuia - reprezentanții blocului financiar-economic și ministrul Sănătății. Adică, oamenii care au stat pe "prima linie a covid" pe tot parcursul anului și, prin activitatea lor, au acoperit toate cheltuielile legate de criză.

Mai mult, în ultima zi a activității Guvernului, din serviciul public și-au dat demisia și zece secretari de stat (viceminiștri) din diferite ministere. La vremea sa, funcția de secretar de stat a fost creată special pentru a asigura continuitatea în activitatea ministerelor, cînd din cauza crizei sau a schimbării puterii se schimbă guvernul, iar premierul și miniștrii, ca figuri politice, își dau demisia. Acum se pare că cele trei ministere-cheie pentru actuala "realitate covidică" – a Sănătății, Finanțelor și Economie - de la începutul anului nou vor rămîne practic fără conducători. Așa cum a declarat ironic, recent, ministrul interimar al Sănătății, Viorica Dumbrăveanu, în cadrul unei emisiuni la un post de televiziune, "a venit timpul pentru cei care au dat atît de inteligent sfaturi pe Facebook să vină și să le pună în aplicare".

Întoarce-te, îți voi ierta totul!

Dar, nu asta a vrut noul președinte și susținătorii săi?

Pe 6 decembrie, președintele ales, Maia Sandu, a declarat că guvernul Ion Chicu trebuie să-și dea demisia imediat pentru a permite dizolvarea Parlamentului și desfășurarea alegerilor anticipate. Pe 8 decembrie, Sandu a spus că, dacă prim-ministrul Chicu nu își va da demisia în zilele următoare, atunci partidul său "Acțiune și Solidaritate" va înainta moțiunea de cenzură împotriva guvernului.

La 16 decembrie, cînd fermierii pe tractoare au luat cu asalt clădirea parlamentului, Maia Sandu a scris pe facebook, că guvernul Chicu se face vinovat de faptul că fermierii s-au pomenit în dificultate în această perioadă crucială și că "singura modalitate de a restabili voința poporului" – să-l demită și să anunțe alegeri parlamentare anticipate. Iar cel mai apropiat aliat, președintele fracțiunii parlamentare PAS, Igor Grosu, citind în aceeași zi, de la tribuna parlamentului, textul moțiunii de cenzură, semnată de deputați PAS, Platforma DA și PDM, a declarat că "guvernul Chicu a eșuat lamentabil în procesul de atenuare a consecințelor pandemiei și a crizei economice. Orice zi în plus în care acest guvern este în funcție înseamnă mai puține șanse pentru rezolvarea crizei sanitare, economice și sociale în care se adâncește Republica Moldova". Totodată, nu se vorbește despre faptul că Guvernul Chicu a făcut tot posibilul pentru susținerea fermierilor care au primit subvenții nevăzute anterior. Cu toate acestea, ca urmare a faptului că sistemul de finanțare a economiei este controlat strict de sponsorii străini ai partidelor de dreapta, care se opun categoric creditării directe a guvernului din partea Băncii Naționale, și posibilitățile de a sprijini economia, inclusiv agricultura, în volumul necesar au fost limitate.

Dorința opoziției s-a împlinit: guvernul criticat de ea atît de des și-a anunțat demisia. Însă cei din tabăra partidelor de dreapta sînt din nou nemulțumiți și cer ca prim-miniștrii să continue să rămînă la locurile de muncă. Vice-președintele partidului "Acțiune și Solidaritate", Sergiu Litvinenco a numit refuzul lui Ion Chicu și a mai multor miniștri de a continua munca în calitate interimari pînă la numirea noului cabinet de miniștri drept "diversiune" și "un act de răzbunare pe poporul lor". Iar vicepreședintele Parlamentului, Alexandr Slusari (Platforma DA), a scris pe rețelele de socializare că Dodon, odată cu plecarea lui Chicu și a altor miniștri ai instituțiilor strategice, a recurs la "tactica pămîntului pîrjolit".

Este clar că acum au loc jocuri politice cu caracter electoral, iar refuzul lui Ion Chicu și al miniștrilor-cheie din echipa sa de a-și exercita atribuțiile pe o perioadă nedeterminată este unul dintre elementele acestui Joc. Președintele și opoziția parlamentară au rămas peste noapte fără o asemenea imagine comodă a inamicului: guvernul și-a dat demisia, Igor Dodon nu mai este șef al statului, Parlamentul pînă în februarie se află în vacanță.

Pentru Maia Sandu și partidul său, cele mai acceptabile ar fi două variante de dezvoltare a evenimentelor. Varianta nr. 1 - fracțiunile de opoziție înregistrează în legislativ moțiunea de cenzură împotriva guvernului Ion Chicu, însă majoritatea convențională controlată de socialiști nu permite demiterea Cabinetului de Miniștri. Atunci opoziția îl acuză pe Igor Dodon, revenit la conducerea PSRM, de încercarea uzurpării puterii, cu ajutorul guvernului și parlamentului, președintele Maia Sandu declară că aceste acțiuni îl lipsește pe șeful statului de posibilitatea de a lupta cu corupția și de a desfășura reformele pro-europene, și vine la conducerea "mișcării de contracarare a uzurpatorilor".

"Cu o confruntare dură între președinte și parlament, noul șef al statului nu ar avea nevoie să-și bată capul de agenda pozitivă. Care economie, reformă a justiției, care luptă împotriva corupției? Doar vedeți că există un dușman care nu ne permite să facem acest lucru. De aceea toate forțele trebuie orientate în lupta "oamenilor buni" pentru lucruri bune împotriva "oamenilor răi" și a tuturor lucrurilor rele. Și în ochii susținătorilor săi, precum și în a celor care au votat pentru Sandu, pentru că au vrut să scape de Dodon, un astfel de mesaj ar părea logic", menționează analistul politic Victor Josu.

În final, sub lozincile "Dodon încearcă să aprindă focul, să provoace haos, să aprofundeze criza și să facă viața oamenilor și mai rea" în țară crește valul de protest – nu este exclus că și pînă la unele scenarii cu implicarea forței. Și atunci președintele, deși nu prin cea mai legală metodă, dar cu sprijinul deplin al societății (este suficient să ne amintim de votul de protest la alegerile prezidențiale) și a Curții Constituționale dizolvă Parlamentul. Ratingul Maiei Sandu creștere, iar partidul ei arată rezultate impresionante la alegerile parlamentare anticipate.

Varianta nr. 2 - guvernul Ion Chicu și-a dat demisia, însă cu împuterniciri reduse continuă să-și exercite atribuțiile și, prin urmare, să soluționeze toate problemele actuale sub forma unui nou val al infecției de coronavirus, protestelor agricultorilor, transportatorilor, constructorilor și altor cetățeni nemulțumiți, reducerii exportului, încasărilor bugetare etc. Maximum - din cauza intrigilor intraparlamentare pînă la alegerile parlamentare anticipate.

Și atît timp cît acest guvern continuă să fie acuzat de incompetență și de alte păcate, din cauza incapacității de a face față agendei interne, "președintele integrării europenene", Maia Sandu "scoate țara din izolare internațională", "o întoarce cu fața spre partenerii externi" (acesta este un fragment din recentul discurs al Maiei Sandu de la inaugurație) și aduce în Moldova o anumită sumă de bani de asistență externă.

"Pentru Sandu singura șansă e să joace bine înainte de alegerile anticipate - în termen de două-trei luni să anunțe deținerea de către partenerii externi a unui "Plan Marshall" pentru Moldova, despre faptul că ei sînt dispuși să investească, în mod evident, sub formă de credite, în Republica Moldova, circa 3-5 miliarde de dolari sau de euro (aproximativ atîta constituie rezervele Moldovei, transmise "spre păstrare" instituțiilor financiare occidentale) și imediat ce partidul său va cîștiga alegerile, acești bani vor veni în țară. O astfel de hartă Dodon nu o va putea depăși: din Rusia el poate aduce doar 200-300 de milioane. Și să propună mai multe proiecte puternice pentru dezvoltarea Moldovei: unde vor fi direcționate aceste 3-5 miliarde.

Maia are și ași. Dacă va putea să-i realizeze sau nu –aceasta este problema ei. Dar pînă la alegerile parlamentare, ei i-ar conveni ca actualul guvern să rămînă să activeze cît mai mult posibil. Ca o ”echipă de pompieri”. După un timp, cine își va mai aduce aminte că el are împuterniciri reduse? Toată lumea va ști că Chicu este prim-ministru, Dumbrăveanu este ministru al Sănătății și va uita repede că sînt interimari. Iar Maia Sandu-președinte, între timp, va dezvolta agenda externă, asistență financiară, va prezenta cîteva proiecte, va ceda, Doamne ferește, vreun obiect simbolic al statului, reședința prezidențială de la Condrița, sub un fel de centru supemedical și așa mai departe, crescînd, astfel, în ratinguri", a declarat analistul politic Vitalie Andrievschi, încă înainte de a deveni cunoscut faptul că Ion Chicu, Viorica Dumbrăveanu, precum și miniștrii Finanțelor și Economiei pe 31 decembrie pleacă definitiv din guvern.

Cu toate acestea, prin manevrele sale din ajun de Anul Nou, Igor Dodon și Ion Chicu au distrus întreaga imagine electorală bine pusă la punct a PAS-iștilor. Oricît a încercat Maia Sandu, prin demisia sa provocată din funcția de prim-ministru în luna noiembrie a anului trecut, să evite responsabilitatea în an preelectoral (realitatea covid-2020 a arătat că acesta a fost un pas vizionar și la timp din partea ei), ea, ca președinte, totuși va trebui să-și asume o anumită responsabilitate pentru conducerea țării în ajunul alegerilor parlamentare anticipate-2021.

"Propriul joc" pentru Andrei Năstase?

"Faptul că Guvernul și-a dat demisia este un plus pentru Maia Sandu, spune analistul politic Corneliu Ciurea. – Dar faptul că în cele din urmă ei cu toții au decis să plece - și premierul și miniștrii-cheie, și secretarii de stat, refuzînd să-și exercite atribuțiile - este deja în dezavantajul său, pentru că acest lucru scade nivelul de administrare în perioada de tranziție. Dar acestea sînt cel puțin 5 luni înainte de alegerile anticipate. În această situație, responsabilitatea va cădea pe seama doamnei Sandu în calitate de nou președinte. De aceea, dacă actualul guvern va fi totuși nefuncțional, atunci Maia Sandu va trebui să se gîndească la formarea unui nou guvern – așa cum ei îl numesc "guvern al perioadei de tranziție", care apoi, probabil, își va da demisia".

Dar un astfel de scenariu, spune expertul, are, de asemenea, multe riscuri. În primul rînd, noul guvern trebuie să fie votat în Parlament, iar acolo Maia Sandu are doar 15 deputați din fracțiunea PAS.

"Dacă va fi numit un nou guvern, acesta va fi numit nu cu condițiile Maiei Sandu, ci cu condițiile acelor partide parlamentare care vor vota pentru acest guvern. Acolo va fi un proces de negocieri foarte îndelungat, la care Maia Sandu, probabil, nu va participa. Și acolo va exista o mulțime de capcane. De exemplu, va fi noul candidat la funcția de prim-ministru stăpînul echipei sale sau partidele își vor impune candidații săi pentru diferite funcții?

Adică, cea mai simplă opțiune pentru președinte ar fi păstrarea actualului guvern în regim interimar, care ar conduce țara pe parcursul acestei perioade de tranziție. Dar din moment ce acest guvern, după cum știm, se va prăbuși după Anul Nou, Maia Sandu va avea probleme. Și se va confrunta cu mari greutăți. La înaintarea candidaturii la funcția de prim-ministru, oricine ar fi, ea intră într-o mlaștină politică foarte complicată și periculoasă pentru ea, care ar putea s-o constrîngă, iar întrebarea este dacă va putea apoi să iasă din ea", spune Corneliu Ciurea.

În același timp, socialiștii, menționează el, cel mai probabil, vor urmări procesul de negocieri, avînd "un anumit pachet de acțiuni" - fără fracțiunea PSRM va fi complicat de adunat o majoritate parlamentară și de numit un nou Cabinet de Miniștri.

"Ei vor aștepta ca cei de dreapta să vină la ei cu rugămintea de a-i sprijini la numirea noului guvern. Și dacă se va întîmpla acest lucru, socialiștii își vor înainta condițiile. De exemplu, în ceea ce privește perioada alegerilor anticipate - să spunem ca acestea să fie stabilite în toamnă. În primul rînd, pentru a-i da Maiei Sandu cît mai mult timp posibil să se împotmolească în procesele care au loc: dacă președintele nu se va descurca, atunci toată lumea va vedea că el nu este în stare să controleze cumva situația. Iar în al doilea rînd, socialiștii trebuie să înceapă și să lanseze pînă la alegerile anticipate toate proiectele de infrastructură care au fost concepute și introduse în buget", menționează Corneliu Ciurea.

Cine va deveni candidat la funcția de nou prim-ministru este o mare întrebare. În general, în echipa noului președinte nu există o astfel de persoană puternică și cu experiență, care în perioada de criză actuală (coronavirusul în următoarea jumătate de an nu va dispărea cu siguranță, nici fermierii, odată cu demisia Guvernului Chicu nu vor dispărea de la sine, mai ales pînă în primăvară – înainte de începerea lucrărilor de teren, atunci cînd din partea lor cu siguranță va avea loc o nouă "exacerbare") ar putea asigura guvernarea competentă a Executivului pe fundalul "guvernului incompetent al lui Ion Chicu".

Și, deși fostul ministru al Economiei, Vadim Brînzan și-a propus deja serviciile fostei șefe, declarînd că este gata să devină prim-ministru, după cinci luni de activitate a Guvernului Maia Sandu, expresia de "absolvent al Harvard" și-a pierdut din fosta alură. De "finanțistul de la Harvard" Brînzan, la finele activității în Ministerului Economiei, au rămas nemulțumiți nu doar antreprenorii și economiștii, dar și reprezentanții PAS și ai Platformei DA.

Unii comentatori politici nu exclud că, în situația actuală de criză guvernamentală, liderul Platformei DA, Andrei Năstase, ar putea să-și amintească de vechile înțelegeri de coaliție cu Maia Sandu și să solicite funcția de prim-ministru pentru el sau pentru reprezentanții partidului său. Mai ales că în vara acestui an, la înaintarea primei moțiuni de cenzură împotriva guvernului Ion Chicu, Maia Sandu a promis deja că ea și Partidul Acțiune și Solidaritate sînt deschiși pentru numirea lui Andrei Năstase în funcția de prim-ministru.

Pentru Platforma DA, aceasta este o șansă reală de a-și consolida pozițiile și de a-și crește ratingurile înainte de alegerile parlamentare anticipate. Dar cît de mult îi convine acest lucru Maiei Sandu, care pretinde la conducerea unanimă a partidului său pe eșichierul de dreapta în ajunul alegerilor?

"Nu exclud faptul că fracțiunea Platformei DA va propune desemnarea în calitate de candidat la funcția de prim-ministru pe Andrei Năstase, ceea ce va fi o lovitură foarte puternică pentru Maia Sandu. Președintele va fi pus într-o situație extrem de dezavantajoasă pentru ea însăși: a refuza înseamnă a intra în conflict acolo, în interior", consideră Vitalie Andrievschi.

În ajun, președintele țării a efectuat consultări cu fracțiunile parlamentare în legătură cu criza apărută în executiv. Rezultatele acestor întrevederi au confirmat concluziile experților: Maia Sandu și fostul ei partid nu vor să-și asume responsabilitatea în perioada de tranziție, adică pînă la alegerile parlamentare anticipate. În timp ce patru din cele șase fracțiuni și grupuri parlamentare (PDM, PSRM, Pro Moldova și Pentru Moldova) s-au pronunțat pentru numirea unui guvern de tranziție (unele dintre ele sînt gata să propună președintelui candidatul său la funcția de prim-ministru), președintele fracțiunii PAS, Igor Grosu, a venit cu o propunere destul de originală. El a declarat că responsabilitatea pentru guvernarea țării pe termen scurt și-o pot asuma secretarii de stat ai ministerelor, fără a fi nevoie de prim-ministru (!).

"Noi vom vota pentru prim-ministru după alegeri anticipate", a spus Grosu în urma consultărilor cu șeful statului.

Adică, partidul "Acțiune și Solidaritate" are nevoie ca guvernul "socialiștilor" în orice formă – redusă, incapabilă, fără împuterniciri - să continue să lucreze, acționînd ca un paratrăsnet și un băiat pentru biciuire. După cum a declarat economistul Mihail Poisic într-un interviu pentru Sputnik-Moldova, "cînd în Executiv vor veni din nou oameni cu experiență de conducere a unei organizații non-guvernamentale alcătuită din cinci angajați, alegătorul foarte curînd ar putea compara munca acestua cu munca cabinetului anterior. E clar în favoarea cui. Anume de această comparație se tem cel mai mult cei de dreapta în ajunul alegerilor parlamentare anticipate".

Deocamdată, Președintele Maia Sandu a anunțat, în urma rezultatelor consultărilor, că va propune o ieșire "din acest impas" deja după sărbători.

Xenia Florea

Ați găsit o eroare în text? Marcați-o și tastați Ctrl+Enter


Mai multe

Sondaj Toate

load