COVID-19 în MOLDOVA  Mai multe detalii

TEMELE PRINCIPALE Toate Știrile

mai multeminimizează

”La ce vă trebuie un copil străin?”

”La ce vă trebuie un copil străin?”

După ce formează o familie, tinerele perechi planifică şi naşterea copiilor. Dar fericirea maternităţii şi paternităţii, datorată naşterii propriilor micuţi, nu le este dată tuturor. Unele familii hotărăsc să înfieze copii orfani sau abandonaţi de părinţi. Pentru cei care nu au copii este unica posibilitate să se afirme ca părinţi, să ofere dragostea loc acestor mici membri ai societăţii noastre.

Dar procesul de înfiere este foarte anevoios şi contraindicat celor cu nervii slabi. Adesea potenţialii părinţi, ciocnindu-se de maşina birocratică, renunţă la intenţie. Şi nu pentru că s-au speriat de greutăţile care îi aşteaptă pe parcursul educării unui copil străin, dar din nedorinţa de a se confrunta cu indiferenţa, tergiversările continue şi corupţia. Desigur, există persoane care merg pînă la capăt. Şi dacă chiar şi personalităţile cunoscute în ţară, politicieni influenţi se ciocnesc de dificultăţi la înfiere, ce să mai vorbim despre cetăţenii simpli?

Părinţi adoptivi tot mai puţini, copii orfani tot mai mulţi


Dacă e să folosim terminologia din domeniu, înfierea este un fenomen complex sociologic şi juridic, care oferă copiilor orfani posibilitatea de a avea o familie permanentă. Însă dacă nu vor fi respectate drepturile fundamentale şi interesele copilului, înfierea poate deveni o sursă de probleme familiale. Prin această procedură părinţii adoptivi primesc copilul rămas fără părinţi în familia lor, unde acesta va fi educat ca pe proprii copii. Odată cu copilul, părinţii adoptivi îşi asumă obligaţiile şi responsabilităţile părinţilor biologici.

Specialiştii de la Ministerul Sănătăţii, muncii şi protecţiei sociale numesc următoarele cauze ale apariţiei copiilor orfani: plecarea unuia ori a ambilor părinţi peste hotare (55,7% copii), decăderea din drepturile părinteşti (16,5 %) şi altele – de la decese la îmbolnăvirea gravă a părinţilor.

Din cele aflate de Noi.md, dacă în anii 90-începutul anilor 2000, anual, erau înfiaţi 200-300 copii, atunci în anul 2013, cetăţenii moldoveni au înfiat 100 copii, cei străini – 4. În 2016, aceste cifre au constituit 88 şi, respectiv, 10 orfani.

Potrivit datelor oferite Noi.md de departamentul politici în domeniul drepturilor copilului şi a familiilor cu copii al Ministerului Sănătăţii, muncii şi protecţiei sociale, în anul 2017 au fost înfiaţi 107 copii, dintre care 14 – de către cetăţeni străini, în 2018 - 88 şi, respectiv, 9. Deocamdată nu avem cifra totală a numărului de adopţii în 2019, datele încă se procesează, dar se cunoaşte că 5 copii au fost adoptaţi de familii străine.

La moment, în Registrul de stat al înfierilor avem înregistrate 360 de cereri pentru adopţia naţională şi 37 - pentru cea internaţională. Conform datelor registrului, în el mai figurează şi 568 copii pregătiţi pentru a fi transmişi în familiile adoptive.

Spre adoptare sînt propuşi copii trecuţi de 3, sau chiar de 14 ani. În cadrul unei mese rotunde, organizate recent de direcţia protecţia drepturilor copilului din capitală, s-a dovedit că majoritatea cetăţenilor noştri cer prunci sănătoşi, care nu au nici o ereditare proastă, nici fraţi sau surori. Experţii spuneau că în Moldova, pe de o parte, există copii spre adopţie, iar pe de alta – există adulţi gata să primească în familiile lor aceşti copii abandonaţi de părinţii lor biologici. Numai că procesul este extrem de lent şi durează ani în şir.

Legea cu un amendament de înăsprire

În anii 2000, procedura de adopţie era netransparentă, înflorea corupţia, orfanii moldoveni erau daţi străinilor contra unor sume mari. Pe atunci, în societate apăreau scandaluri privind adopţia internaţională. La un moment dat, autorităţile au declarat că e timpul să punem capăt acestor ilegalităţi, să curmăm corupţia. O legislaţie mai severă trebuia să contribuie la aceasta. De aceea a fost adoptată legea nr. 99 din 28 mai 2010 ”Privind procedura juridică a adopţiei”.

Conform legii, statutul de părinte adoptiv îl pot obţine:

- Adopţia este permisă numai persoanelor care au capacitate deplină de exerciţiu, au atins vîrsta de 25 de ani şi sînt cu cel puţin 18 ani mai în vîrstă decît cel pe care doresc să-l adopte, dar nu cu mai mult de 48 de ani;

- Adopţia copilului de către soţi este permisă numai în cazul în care căsătoria lor durează de cel puţin 3 ani pînă la momentul depunerii cererii de adopţie;

- Cetăţenii străini şi apatrizii cu domiciliul în Republica Moldova pot adopta copii în condiţiile prezentei legi, conform procedurii de adopţie naţională, dacă domiciliază în Republica Moldova de cel puţin 3 ani pînă la depunerea cererii de adopţie;

- Tutorele sau curatorul, părintele educator din casa de copii de tip familial, asistentul parental profesionist au dreptul prioritar de a adopta copilul pe care îl au în îngrijire sau în plasament, cu excepţia cazurilor în care el este adoptat de rudele sale de pînă la gradul IV inclusiv. Dacă persoana specificată este în acelaşi timp şi rudă a copilului de pînă la gradul IV, dreptul prioritar de a-l adopta i se păstrează.

Nu pot deveni părinţi adoptivi persoanele:

- decăzute din drepturile părinteşti;

- a căror stare de sănătate nu le permite îndeplinirea corespunzătoare a obligaţiilor şi responsabilităţilor privind creşterea şi educarea copiilor;

- care se eschivează de la exercitarea obligaţiilor părinteşti, inclusiv de la plata pensiei de întreţinere a copiilor biologici;

- care au adoptat anterior copii, însă nu şi-au exercitat corespunzător obligaţiile părinteşti şi sînt decăzuţi din exerciţiul acestor drepturi sau copilul este luat din grija lor în temeiul unei hotărîri judecătoreşti, fără decădere din drepturi;;

- exonerate de obligaţiile de tutore sau de curator din cauza îndeplinirii necorespunzătoare a obligaţiilor;

- care au prezentat documente sau informaţii false pentru încuviinţarea adopţiei;;

- care au fost condamnate pentru săvîrşirea unor infracţiuni intenţionate: contra vieţii şi sănătăţii persoanei; contra libertăţii, cinstei şi demnităţii persoanei; referitoare la viaţa sexuală; contra familiei şi copiilor..

Legea mai prevede, că potenţialii părinţi adoptivi trebuie să asigure garanţiile morale şi condiţiile materiale necesare dezvoltării multilaterale şi armonioase a copilului.

Pot fi înfiaţi doar copiii care nu au împlinit 18 ani. Dar legea prevede şi o condiţie, conform căreia persoana care a devenit pe deplin capabilă de acţiune înainte de a împlini 18 ani, poate fi adoptată. Este vorba despre cazurile în care părinte adoptiv este persoana ori familia care l-a crescut, dacă acesta a locuit cu ei nu mai puţin de trei ani înainte de depunerea cererii de adopţie. Este interzisă despărţirea fraţilor şi surorilor la înfierea lor sau înfierea lor de către diferite persoane, cu excepţia cazurilor în care această prevedere „contravine intereselor copilului” sau dacă acest lucru nu este permis de starea de sănătate a unui dintre fraţi/surori.

Fraţii/surorile mai mari nu pot înfia copiii orfani. Unul şi acelaşi copil nu poate fi adoptat de mai multe cupluri, dar adopţia repetată este permisă în caz că precedentul părinte adoptiv ori ambii părinţi adoptivi au decedat sau dacă adopţia precedentă încetează pe motiv că a fost recunoscută nulă.

În afară de adopţiile naţionale, legea prevede şi adopţii internaţionale. Copiii care locuiesc pe teritoriul Republicii Moldova pot fi adoptaţi de cetăţeni străini care locuiesc peste hotare numai în cazurile, dacă, în conformitate cu legislaţia ţărilor în care ei intenţionează să plece le vor fi asigurate garanţii şi drepturi legale echivalente cu cele de care copilul ar beneficia dacă ar fi adoptat în patrie, şi dacă legile acestor ţări le garantează drepturi într-un volum nu mai mic ca cele din RM.

Dacă un cuplu din Moldova a hotărît să adopte un copil, acesta trebuie să depună cererea respectivă la autoritatea teritorială de la locul de trai – secţiile raionale/municipale/direcţiile asistenţă socială şi protecţia familiei, în capitală – departamentul protecţia drepturilor copilului din municipiul Chişinău. Confirmarea cererii depuse este certificatul eliberat de organul respectiv.

Cererea depusă trebuie să conţină următoarele: a) numele şi prenumele, anul, luna şi data naşterii părintelui adoptiv, viza de reşedinţă şi locul lui de trai; b) motivele pentru care intenţionează să primească un copil în familia sa; c) posibilitatea de a adopta mai mulţi copii, inclusiv fraţi/surori şi un şir de alte informaţii, dacă aşa va cere autoritatea de protecţie socială.

În afară de cerere, trebuie anexat un pachet de acte: copia buletinului de identitate, copia adeverinţei de naştere; copia certificatului de căsătorie – dacă adopţia este făcută de persoane căsătorite, sau copia certificatului de divorţ - dacă de o persoană divorţată; certificat de la locul de muncă privind funcţia deţinută şi salariu sau copia declaraţiei de venit ori orice alt document de acest fel pentru ultimele 12 luni; copia autentificată notarial a documentului care confirmă dreptul său de proprietate asupra locuinţei sau dreptul de a o folosi; cazierul juridic; concluzia medicală privind starea de sănătate, care confirmă lipsa unor boli psihice ori de altă natură, care ar împiedica executarea drepturilor şi obligaţiilor părinteşti, eliberată de instituţia medicală la locul de trai; date biografice şi alte acte admise de lege.

Plus la cele enumerate mai sus, autoritatea teritorială de la locul de trai al persoanei, care a recepţionat cererea de adopţie, poate solicita şi alte acte permise de lege, necesare pentru a stabili conformitatea persoanei garanţiilor morale şi condiţiilor materiale necesare.

Depunerea cererii şi a actelor nu este suficientă pentru aprobarea procedurii de adopţie. Legea mai prevede evaluarea capacităţii de adopţie a cetăţeanului sau a familiei, a conformităţii garanţiilor sale morale şi a condiţiilor materiale necesităţilor dezvoltării copilului, în rezultatul căreia este întocmit un raport de evaluare. Acesta trebuie să conţină:

·- informaţii şi date privind persoana, starea ei de sănătate, situaţia economică, viaţa de familie, anturajul social, condiţiile de trai, capacitatea de a întreţine şi educa copilul, opinia altor membri ai familiei privind posibila înfiere.

- motivele din care a apărut dorinţa de a adopta un copil;

·- concluzia privind capacitatea persoanei date de a adopta un copil.

Dacă cetăţeanul a trecut cu succes evaluarea, în decurs de o lună din ziua depunerii cererii i se eliberează certificatul de părinte adoptiv şi este înscris în registrul persoanelor care aşteaptă copii pentru adopţie. Dacă va fi nevoie de o evaluare suplimentară, acest termen poate fi extins la trei luni.

Cetăţenii străini sau apatrizii care locuiesc peste hotare şi doresc să adopte un copil din RM au dreptul să depună o cerere privind adopţia internaţională numai prin organizaţiile din străinătate ale statului adoptiv, acreditate sau înregistrate în conformitate cu prezenta lege.

Cetăţenii străini sau apatrizii aflaţi în Moldova în scop de serviciu, care locuiesc temporar pe teritoriul ei nu mai puţin de doi ani şi doresc să adopte un copil din RM, pot depune o cerere privind adopţia internaţională: а) numai prin intermediul organizaţiilor străine ale statului de adopţie, acreditate şi înregistrate în Republica Moldova în conformitate cu prezenta lege, – în cazurile în care în acel stat există asemenea organizaţii; b) nemijlocit ori prin intermediul organului central de adopţie din statul de adopţie – dacă în statul respectiv lipsesc organizaţiile cu împuterniciri în domeniul adopţiei internaţionale, acreditate şi înregistrate în RM în conformitate cu prezenta lege.

Cetăţenii străini pot înfia un copil orfan din Moldova fără probleme de sănătate numai peste doi ani după obţinerea statutului respectiv, dacă el nu a fost transmis într-o familie adoptivă moldovenească. Copiii bolnavi sînt daţi spre adopţie cetăţenilor străini mult mai repede şi mai uşor.

În materialele la temă, publicate în spaţiul online, demnitarii asigură mass-media că Legea nr.99, intrată în vigoare din a.2011 „practic a exclus abuzurile şi eşecurile în domeniul adopţiei, care anterior aveau loc din cauza lacunelor legislative şi a procedurii prost elaborate”. Chipurile, la adopţie principiul de bază este – ”nu un copil pentru familie, ci o familie pentru copil”.

Lidia Ceban

(Va urma la 26 februarie )

Urmărește-ne pe Facebook, dacă vrei să afli mai multe

Ați găsit o eroare în text? Marcați-o și tastați Ctrl+Enter


Știrile partenerilor noștri
loading...
Mai multe

Sondaj Toate

load