Transnistria stiri: 1406
Eurovision stiri: 504

La ce schimbări să se aștepte Autoritatea națională pentru integritate ?

11 aug. 2021,, 10:00 (reactualizat 11 aug. 2021,, 18:00)   Analitică
9194 0

Prima inițiativă legislativă, înregistrată în parlamentul de legislatura XI, este menită să asigure schimbarea în activitatea Autorității naționale pentru integritate (ANI), împuternicită să verifice averile și interesele personale ale funcționarilor publici.

Anterior, activitatea acestei autorități de supraveghere anticorupție a suferit numeroase critici privind eficiența și independența ei față de clasa politică. Doar unii oficiali care comiteau încălcări erau supuși pedepselor reale, în timp ce ANI și procuratura își transferau reciproc responsabilitatea. O perioadă îndelungată instituția nu a activat în măsură deplină, și doar în ultimul timp a început să «ia turații».

Amendamentele propuse presupun introducerea declarării activelor la prețul lor real, clarificarea rolului și a competențelor inspectorilor și a conducerii ANI, modificarea mecanismelor de înlăturare din funcție, posibilitatea de a aplica sancțiuni în funcție de gravitatea încălcării și a lua măsurile necesare pentru confiscarea proprietăților nedeclarate. Conceptul legii a și fost dezbătut în cadrul consultărilor publice în parlament și acum este propus pentru dezbateri publice.

«Nu doar veniturile, dar și cheltuielile»

În vizorul Autorității naționale pentru integritate se află cca 60 mii de funcționari de rang diferit . Anual, către 31 martie ei depun declarațiile despre venit, avere și interese personale, în regim online și cu semnătura electronică. Depun declarații persoanele care ocupă funcții de demnitate publică, consilierii sătești, raionali și orășenești, deputații, membrii Adunării populare a Găgăuziei, membrii Consiliului suprem al magistraturii, judecătorii și procurorii, funcționarii publici, precum și membrii și angajații Comisiei naționale a pieței financiare.


Cu toții, ei trebuie să prezintă informații depline cu privire la veniturile obținute în anul precedent, averea care le aparține sau asupra căreia au drept de posesie, interesele personale, inclusiv ale membrilor familiei (soț, soție, persoane întreținute, concubin, concubină etc.). Pe cei care nu depun actele în termenii stipulați de legislație îi așteaptă o amendă în sumă de la 3 la 4,5 mii de lei. În plus, pentru introducerea în declarație a datelor parțiale sau eronate oficialii riscă să devină obiectul unei proceduri de verificare și a unui dosar penal sau fiscal.

Despre înregistrarea primei inițiative legislative în actualul parlament a anunțat pe pagina sa de socializare Olesea Stamate, șefa comisiei parlamentare drept, numiri și imunități, deputată PAS. «Este un proiect important asupra căruia împreună cu colegii am lucrat luni în șir. El are scopul îmbunătățirii semnificative a metodei de verificare a activelor și intereselor de către ANI. Acest proiect prevede un șir de modificări care vor fortifica activitatea instituției», - a anunțat Stamate.

Potrivit parlamentarei, amendamentele propuse țin de introducerea declarării activelor la prețul lor real, clarificarea rolului și a competențelor inspectorilor de integritate, a conducerii ANI și a Consiliului pentru integritate, posibilitatea aplicării avertizării (în locul eliberării), dar numai în cazul unui conflict de interese neînsemnat, alte modificări importante. Deputata menționează, că proiectul a fost propus pentru dezbateri publice și publicat pe pagina parlamentului, pentru ca oricare doritor să poată lua cunoștință de el și să-și expună opinia.

Serghei Litvinenco, ales în legislativ pe lista PAS și numit în funcția de ministru al justiției în guvernul Nataliei Gavrilița, menționează că concepția legii a fost discutată în cadrul consultărilor publice din parlament. Potrivit lui, inovațiile au scopul să consolideze rolul ANI și al inspectorilor pentru integritate în procesul verificării și luării măsurilor pentru confiscarea averilor nedeclarate, precum și să sporească transparența activității instituției și colaborarea interdepartamentală.

«Inspectorul poate verifica nu numai veniturile persoanei, dar și cheltuielile ei în perioada aflării în funcție. În acest context, se propune ca obiectul verificărilor să declare nu doar bunurile cumpărate de ea, dar și pe cele ale membrilor familiei, dacă costurile depășesc șase salarii pe economie. Un punct important – mecanismele de eliberare din funcție, solicitarea poate fi făcută numai în cazul unor încălcări grave sau repetate, ceea ce trebuie să excludă posibilitatea presiunilor»,- spune Litvinenco. El menționează că în scurt timp la Curtea Constituțională (CC) va fi depusă o cerere privind avizarea proiectului de simplificare a mecanismelor confiscării bunurilor funcționarilor publici.

Noi posibilități pentru inspectorii de integritate

Amendamentele propun perfecționarea mecanismului care permite ANI să ceară, prin intermediul inspectorilor de integritate, o reacție a conducerii instituției publice sau a autorității publice responsabile de numirea funcționarului concret, la încălcările comise de acesta. Inspectorul va cere direct eliberarea din funcție a persoanelor în cazul cărora a fost depistată o îmbogățire nejustificată deplină sau parțială. Aceleași reguli vor acționa în perioada de verificare în cazul încălcării regimului juridic al conflictului de interese, incompatibilității, nerespectării restricțiilor și interdicțiilor.

Autorii proiectului spun că în cazul unui verdict judiciar definitiv, care a confirmat încălcările, ANI poate solicita întreruperea mandatului funcționarului. În opinia lor, aceasta va contribui la consolidarea rolului inspectorului de integritate în procesul verificării bunurilor și a intereselor personale.

Azi , conform rezultatelor controlului, inspectorul are împuterniciri limitate în caz că descoperă încălcări în ceea ce privește respectarea regimului conflictului de interese, incompatibilitate, restricții și interdicții, precum și în cazul depistării unei diferențe semnificative între bunurile cumpărate în perioada mandatului și veniturile declarate. În această situație el perfectează un act, pe care îl transmite instanței judiciare pentru aplicarea amenzii sau confiscarea bunurilor. Cu alte cuvinte, actuala procedură nu oferă inspectorului posibilitatea să înlăture demnitarul din funcție pînă la finalizarea verificării, în pofida încălcărilor incriminate acestuia.

Astfel, în opinia autorilor proiectului de lege, aplicarea procedurii de sistare pînă la emiterea verdictului final ar fi un pas foarte binevenit. Ei fac trimitere la decizia Curții Constituționale din a. 2016 , care spune că înlăturarea din funcție prin restricționarea exercitării unor drepturi și libertăți nu poate fi considerată contrară prezumției nevinovăției. Conform poziției CC, această măsură este necesară pentru menținerea ordinii publice și a desfășurării normale a procesului penal. Curtea consideră, că înlăturarea din funcție poate fi necesară, dacă aceasta este condiționată de anumite circumstanțe care fac imposibilă exercitarea funcțiilor.

Amendamentele prezentate în parlament presupun detalierea modului în care inspectorul de integritate va putea cere aplicarea măsurilor respective. Reprezentantul ANI trebuie să adreseze conducerii instituției sau autorității publice responsabile pentru numirea funcționarului o solicitare privind înlăturarea lui din funcția deținută pentru perioada procesului judiciar sau, la necesitate, încetarea mandatului, a relațiilor de muncă sau de serviciu. Solicitarea inspectorului trebuie să fie examinată în decurs de 30 de zile din clipa recepționării. După înregistrarea solicitării, va fi inițiată procedura administrativă. Dacă organul competent refuză să reacționeze la adresare și nu o examinează în timp util, inspectorul este în drept să conteste acest lucru în instanță.

Inspectorul va deveni participant la procesul penal

Autorii amendamentelor mai propun crearea unui mecanism de colaborare între procuratură și Autoritatea națională pentru integritate. Potrivit lor, în prezent organele procuraturii pe de o parte și ANI pe de alta își transferă reciproc responsabilitatea, pentru că nu se reușește finalizarea procesului de verificare și pedepsire a persoanelor vinovate de îmbogățire ilicită, nerespectarea regulilor de declarare sau alte încălcări.

Astfel, acum o lună ANI a declarat că oamenii legii au refuzat să inițieze 21 de dosare penale în baza solicitărilor depuse cu privire la deputați, procurori, un primar, conducătorul unei instituții publice, un șef de raion și alți funcționari publici. Procuratura generală a menționat, în replică, că procurorii «au examinat și examinează toate adresările în conformitate cu procedurile legale, iar dezacordul cu deciziile procuraturii trebuie atacat în modul prevăzut de lege ». Departamentul a promis să prezinte informații suplimentare cu privire la neajunsurile și devierile în perfectarea actelor procesuale de către inspectorii ANI după generalizarea și analiza practicii urmăririi penale în problema dată.

Autorii proiectului explică aceste contradicții prin faptul, că nu există o distincție clară între finalizarea procedurii de verificare de către ANI și momentul pornirii urmăririi penale. Pentru a înlătura această lacună și a asigura colaborarea eficientă a instituțiilor anticorupție, se propune introducerea unor amendamente în legislația de profil. Una dintre acestea presupune că după verificarea efectuată de ANI, dacă există o suspiciune întemeiată a comiterii unei infracțiuni fiscale sau de alt ordin, inspectorul de integritate este obligat să transmită materialele procuraturii sau serviciului fiscal pentru luarea măsurilor respective. În acest caz inspectorul devine participant al procesului penal și are posibilitatea să conteste acțiunile autorității de urmărire penală și pe cele ale procurorului.

O altă inovație așteptată presupune introducerea unui termen de 5 ani pentru controlul asupra respectării regimului juridic al conflictului de interese, incompatibilitate, restricții și interdicții din clipa apariției acestor circumstanțe. În opinia autorilor, amendamentul elimină riscurile folosirii împuternicirilor ANI cu rea-credință sau pentru intimidare politică. Ei fac trimitere la mai multe exemple, în care aleșii locali, funcționarii publici și alți oficiali erau supuși verificării unor situații care au avut loc cu 15 ani în urmă.

Lipsa termenului de prescripție creează condiții pentru nerespectarea criteriilor de predictibilitate și claritate a legii. Inițiatorii fac trimitere la decizia CC din a. 2010, în care se spune că supremația legii trebuie să fie formulată suficient de exact pentru a permite luarea unei sau altei decizii de către persoană. În caz contrar, poate apare situația în care persoana nu-și cunoaște drepturile și obligațiile, ceea ce duce la un conflict cu prevederile Constituției.

«Trebuie să începem cu ceva»

Experții menționează, că în anii din urmă procesul de reformare a sistemului național de integritate a fost dificil și nu a dat rezultate palpabile. Printre cauzele principale – influența factorului politic și lipsa acțiunilor decisive de schimbare a stării existente a lucrurilor. Baza legislativă din acest domeniu este și ea imperfectă, fapt care afectează eficiența ANI, de care în Moldova deseori țin așteptări mari de prevenție și combatere a corupției demnitarilor de toate culorile.

Timp de 5 ani, în activitatea ANI au fost observate dificultăți serioase privind executarea și finalizarea procedurilor inițiate, problema depunerii repetate a unui număr mare de declarații, precum și reducerea nivelului de control din partea instituției. Mariana Calughin, expertă în domeniul combaterii corupției, menționează că pe parcursul ultimilor ani anual se depun 4 - 5 mii de declarații repetate. Din spusele sale, «asta poate însemna că sistemul de prezentare a declarațiilor nu este adaptat oamenilor, căci oamenii care depun declarații nu au cunoștințe suficiente sau nu beneficiază de consultațiile ANI despre aceea cum e corect să o facă ».

Pe fondalul creșterii numărului de controale din partea ANI, experta se arată alarmată de numărul mare al refuzurilor de a efectua un control al persoanelor publice. Pentru comparație, Mariana Calughin aduce următorii indici: din numărul total de procese verbale perfectate în a.2018, cota refuzurilor de a iniția un control a constituit 25%, da în a. 2020 - deja 47%.

Rodica Antoci, președinta ANI, spune că nu este pe deplin satisfăcută de rezultatele activității departamentului pe care îl conduce, însă dinamica ultimilor ani este pozitivă. Potrivit ei, ANI se confruntă cu dificultăți cu caracter legislativ și financiar, cu lipsa sprijinului din partea Consiliului pentru integritate, în același timp inspectorii suportă acuzații politice neîntemeiate, iar angajarea personalului este problematică din cauza salarizării insuficiente.

În opinia politologului Dionis Cenușă, proiectul de lege propus de PAS în scopul consolidării rolului ANI merită atenție și perfecționare, pentru a preveni încercările de legalizare a activelor ilicite, obținute anterior. «Trebuie să începem cu ceva, iar reforma ANI pare mai realizabilă. ANI cere o competență majoră. Sporirea autorității instituției va majora capacitatea ei de a împiedica conflictele de interese și alte abuzuri ale subiecților sectorului public. Nimeni nu dorește să fie lipsit de proprietate, de aceea accentul pe acumularea ilicită a veniturilor va fi înlocuit cu grija pentru legalizarea a tot ce mai poate fi salvat», - a menționat el pe pagina sa de pe o rețea de socializare.

Unii experți atrag atenție faptului, că există întrebări privind împuternicirile Autorității naționale pentru integritate în raport cu unele categorii de persoane de rang înalt. Anterior, ANI a cerut Curții Constituționale actele necesare pentru verificarea unui posibil conflict de interese în acțiunile Domnicăi Manole, judecătoare și președintă CC, din cauza ședinței la care a fost recunoscută neconstituțională decizia majorității parlamentare de rechemare a ei din funcție. Curtea a considerat că este o imixtiune în activitatea sa și a cerut retragerea solicitării, dar ANI a declarat că intenționează să continue verificarea. În opinia experților, în această privință mandatul ANI necesită o concretizare, mai ales că Gianni Buquicchio , președintele Comisiei de la Veneția, a confirmat oficial că este gata să ajute Moldova în ajustarea legislației în domeniul dat.

Victor Surujiu

0
0
0
0
0

Adăuga comentariu

500

Ați găsit o eroare în text? Marcați-o și tastați Ctrl+Enter

Cum evaluați decizia de a indexa pensiile cu 6% începînd cu 1 aprilie?