X 
Transnistria stiri: 1352
Eurovision stiri: 497

“La alegeri, atunci la alegeri”

3 mai. 2021,, 13:34   Analitică
11983 7

Alegerile parlamentare cu numărul 11în istoria modernă a Republicii Moldova vor avea loc la 11 iulie, 2021. Cum era și de așteptat, imediat după ce Curtea Constituțională a anulat starea de urgență, președinta Maia Sandu a semnat decretul privind dizolvarea parlamentului.

“La alegeri, atunci la alegeri”, - a scris filozofic liderul socialiștilor Igor Dodon pe canalul său de Telegram, și a chemat toate ”forțele sănătoase” să se unească împotriva Occidentului ”colectiv”, pentru a nu admite “trecerea deplină a țării sub administrarea externă”. Majoritatea “forțelor sănătoase ” au răspuns că nu li-i în drum cu președintele PSRM.

Va mai fi o adresate la CC?

Partea financiară a alegerilor anticipate este în continuare veriga slabă în scenariul politic al PAS și al președintei Maia Sandu.

Conform calculelor CEC, realegerea parlamentului va costa 120 mln.lei. În buget, aceste mijloace nu au fost prevăzute. Cei din partidul ”Acțiune și solidaritate” cred că alocarea banilor pentru alegerile anticipate nu este o problemă foarte mare.


“Putem lua 50 mln. de la reparația inspectoratului fiscal, putem lua bani de la Arena Chișinău. Alegerile-s o problemă de importanță națională ”, - a declarat deputatul PAS Virgil Pîslariuc, și a demonstrat astfel, că în doi ani de aflare în parlament el așa și nu s-a dumerit cum funcționează sistemul financiar al statului. Căci “a lua 50 mln.” din punctul A și a le muta în punctul B poate doar legislativul la propunerea guvernului. Iar acesta, din 28 aprilie, conform decretului președintei, se consideră dizolvat, și conform art.63 din Constituție nu poate introduce modificări în Constituție , nici să adopte, să modifice și să invalideze legile organice. Iar Legea privind bugetul de stat face parte anume din legile organice

Răsună și alte idei de unde se pot lua bani pentru anticipate. Spre exemplu, se propune a-i împrumuta de la Banca națională sau din fondul de rezervă al guvernului. Banii din fondul de rezervă al guvernului ar fi de ajuns – anul acesta pentru finanțarea cheltuielilor neprevăzute au fost rezervate 161 mln.lei.

Președinta Maia Sandu a decis că prin semnarea decretului de dizolvare a parlamentului și numirea datei alegerilor anticipate și-a îndeplinit misiunea, și a pus întreaga responsabilitate pentru găsirea mijloacelor necesare pe umerii executivului. “Guvernul va asigura alocarea din bugetul de stat a resurselor financiare necesare pregătirii și desfășurării alegerilor parlamentare anticipate, reieșind din devizul de cheltuieli aprobat de Comisia Electorală Centrală”- se spune în decretul prezidențial.

Dacă în Moldova ar funcționa un guvern cu drepturi depline, nu ar exista probleme ce țin de această dispoziție a șefei statului. Mai ales că actualul “Regulament privind procedura de utilizare a fondului de rezervă al guvernului ” prevede, că în cazul în care în bugetul de stat pentru anul curent nu au fost prevăzute mijloace pentru desfășurarea alegerilor anticipate și a referendumurilor, acestea pot fi împrumutate din fondul de rezervă. Așa că, în condiții obișnuite, cabinetul de miniștri și-ar fi putut deschide pușculița de rezervă, golind-o de fapt, chiar dacă se propunea ca aceste 161mln. de lei să fie cheltuite pentru achiziționarea vaccinurilor contra coronavirusului și achitarea datoriilor salariale angajaților căii ferate. Sau, spre exemplu, guvernul s-ar fi putut folosi de art. 106/1 din Constituție, prin asumarea răspunderii pentru adoptarea proiectului amendamentelor la legea bugetului de stat în condițiile dizolvării parlamentului.

Însă actualul cabinet de miniștri, condus de premierul interimar Aureliu Ciocoi deja de cinci luni muncește în condițiile unui regim restricționat - de la 23 decembrie, 2020 el este demis. Iar conform art. 103 (2) din Constituție, în cazul exprimării votului de neîncredere guvernului, demiterii premierului sau exercitării puterilor pînă la validarea alegerilor noului parlament, pînă la depunerea jurămîntului de către membrii noului cabinet, guvernul exercită doar funcțiile de gestionare a treburilor publice. Adică, nu are dreptul să soluționeze probleme de ordin financiar, să aloce bani sau să-i redirecționeze. De aceea, dacă echipa lui Aureliu Ciocoi va îndeplini dispoziția șefei statului privind alocarea mijloacelor din bugetul de stat pentru organizarea alegerilor anticipate, ea va încălca Constituția. Ceea ce la sigur va servi socialiștilor drept motiv să conteste această decizie la Curtea Constituțională .

Nici să împrumute bani de la Banca națională pentru a-i transmite spre valorificare direct CEC, nu se poate. Conform Codului electoral, CEC este finanțată numai din bugetul de stat, iar mijloacele Băncii naționale nu fac parte din el. Nu se admite utilizarea mijloacelor provenite din granturi sau credite externe pentru desfășurarea alegerilor anticipate, deoarece conform art. 38 din Codul electoral cheltuielile ce țin de pregătirea și desfășurarea alegerilor le suportă bugetul de stat. Iar art. 39 interzice orice finanțare și sprijin material al campaniilor electorale de către alte state, întreprinderi, instituții și organizații străine, internaționale și mixte, precum și de persoanele fizice.

“Pentru juriști, actuala situație chiar este de ordinul șaradelor”, - crede expertul economic Alexandr Muravschii, fost vicepremier. – ” Pe de o parte , guvernul nu poate încălca bugetul, iar în buget bani pentru anticipate nu au fost prevăzuți. Pe de altă parte, fiind interimar, el și fără dizolvarea parlamentului nu poate aviza și adopta proiecte de legi – nu are aceste împuterniciri. Nici parlamentul nu are dreptul să adopte legi care presupun cheltuieli bugetare neprevăzute, fără avizul guvernului. Mai ales că legislativul a fost dizolvat. Iar finanțarea alegerilor anticipate din contul unor granturi și credite străine în genere este interzisă de lege. Iată așa un impas. Dar deoarece obrăznicia unora dintre conducătorii noștri întrece orice măsură, am certitudinea că problema privind finanțarea anticipatelor va fi soluționată prin forță, lucru care nu va jena pe nimeni. Iată că recent membrii Comisiei electorale centrale au mers organizat în audiența la președintă, au raportat acolo ceva, și nimeni nu a fost jenat ”, - a menționat A.Muravschii.

Așa că, la sigur, degrabă vom avea încă o rundă a showului politic de la Curtea Constituțională. Desigur, reieșind din linia generală a partenerilor de dezvoltare, îndreptată spre alegerile anticipate în Republica Moldova, CC va născoci ceva și de data aceasta. Însă examinarea chestiunii privind finanțarea alegerilor anticipate de către CC ar putea întrerupe ciclul electoral, pornit prin decretul prezidențial din 28 aprilie, și muta alegerile anticipate din 11 iulie pentru un termen mai îndelungat, deoarece CEC are nevoie de timp pentru pregătire, deschiderea birourilor electorale, înregistrarea candidaților, iar concurenții electorali – pentru campaniile lor preelectorale.

Cine, cu cine și unde poate merge ?

De altfel, va fi doar un răgaz. PSRM, care s-a împotrivit activ anticipatelor, a recunoscut inevitabilitatea lor încă înainte de decizia CC privind anularea regimului stării de urgență.

Marți, în emisia postului TV “Primul în Moldova”, liderul socialiștilor Igor Dodon a chemat toate “forțele sănătoase” din țară să se unească împotriva Occidentului ”colectiv”, care potrivit lui încearcă să obțină alegeri anticipate pentru a crea o majoritate parlamentară pe placul lui, și a lua sub control deplin nu doar președinția, dar și parlamentul cu guvernul, și astfel – să plaseze definitiv Moldova sub administrare externă.

Președintele PSRM a pornit vorba despre formarea unui bloc al forțelor de stînga încă în luna ianuarie. Atunci, tot de pe ecranul televizorului, Dodon le-a propus partidelor de stînga să uite vechile supărări și să creeze un bloc comun în viitoarele anticipate. “Noi nu-l vom crea cu partidele lui Usatîi și Șor, dar putem dialoga cu toți ceilalți. Am convingerea să acest bloc poate obține majoritatea în alegerile parlamentare ”, - spune Dodon la finele lunii ianuarie.

Acum, că anticipatele practic au devenit realitate, liderul socialiștilor și-a repetat propunerea. Pe cine vede al printre posibilii aliați? ? “Cu partidul “Șor” noi nu vom crea un bloc. “Partidul nostru” al lui Usatîi se ascunde după diferite lozinci, dar și el este un partid de dreapta. Ei i-au cedat M.Sandu funcția, îi vor ceda și parlamentul. Pe comuniști întotdeauna i-am stimat, în ciuda declarațiilor unor reprezentanți de-ai lor. Un bloc comun este o șansă pentru PCRM. Noi suntem gata să discutăm cu ei această chestiune ”, - a declarat președintele PSRM.

Unii experți cred că unirea preelectorală a PSRM cu “rămășițele voroniștilor” poate avea loc, însă un bloc larg de stînga în aceste alegeri – nu. Lucru demonstrat și de reacția destul de violentă la propunerea lui Dodon , venită din partea lui Mark Tcaciuc, unul dintre liderii partidului “Congresul civic”, precum și de la Renato Usatîi, președintele “Partidului nostru” .

După ce a declarat că propunerea PSRM de creare a blocului de stînga vine “din disperare”, Usatîi a spus că are oferte de creare a unui bloc preelectoral din partea altor partide , dar va merge în alegeri cu propria echipă, deoarece nu vede necesitatea să meargă cu încă cineva . Iar Mark Tcaciuc a scris în articolul “Блок левых блох (Blocul puricilor de stînga)” , că “numeroșii ceilalți [partidele de stînga – nota re.] vor să facă asta [să creeze blocul forțelor de stînga – nota red.] cu socialiștii, dar fără Dodon ”.

Și politologul Vitalii Andrievschii crede că “în timp ce Igor Dodon va fi în fruntea Partidului socialiștilor, același Voronin niciodată nu va merge într-un bloc, mai ales – pe post de partener mai mic ”. În opinia sa, nici Dodon nu are nevoie de blocul forțelor de stînga, deoarece : а) În propriul PSRM el este o autoritate indiscutabilă, “da închipuiți-vă ce va fi în bloc – vor accepta Voronin, Tcaciuc sau Șelin, să zicem, regulile de Joc create? Desigur, nu”; б) Formarea blocului și cedarea unui număr de locuri în partea acceptabilă a listei în favoarea altor partide poate provoca certuri și scandaluri în PSRM, și crea în partid tensiuni nedorite în ajunul alegerilor.

Atunci, de ce a ieșit Igor Dodod cu propunerea privind blocul electoral? “Eu cred că este condiția Moscovei, ca el să unească toate forțele de stînga. Posibil că Kremlinul pune presiuni și cere unirea cu alte partide. Este o cerință normală. Desigur, de sine stătător PCRM și “Congresul civic” ar putea să nu acceadă în parlament – vor lua de la socialiști, să zicem, 2-3% din voturi, dar pierderea cea mai gravă va fi faptul că Voronin și Tcaciuc vor evolua la TV și vor critica fără milă, ceea ce poate aduce socialiștilor pierderi electorale semnificative, de aceea ei trebuie cumva neutralizați. Și un astfel de bloc își doresc mulți alegători, care văd în unitatea forțelor de stînga chezășia succesului”, - crede V.Andrievschii.

Dacă pe segmentul politic de stînga blocul preelectoral este încă sub semnul întrebării, pe flancul drept la sigur va exista un bloc – cel al mișcării politice “Unirea”. Cinci partide unioniste (PL, “Democrația acasă”, PNL, Partidul popular român și Uniunea salvați Basarabia) încă în ianuarie,2020 au decis să se unească pentru a participa în alegerile parlamentare , iar în alegerile noi de la Hîncești în martie,2020 s-a produs primul rodaj al blocului electoral. Rezultatul a fost așa și așa: Dorin Chirtoacă, candidatul “Unirii” , a obținut în circumscripția uninominală nr. 38 cel mai prost rezultat – 346 voturi sau 2,46%. Acum mișcarea politică “Unirea” cheamă să fie creată, pentru a participa în alegerile parlamentare anticipate, o coaliție largă a partidelor de dreapta.

“Deoarece în alegerile parlamentare nu există turul doi, ca în cele prezidențiale, în care la Maia Sandu au mers cca 10% din voturile obținute de alți candidați în primul tur, mai subliniem odată, că nu trebuie să fie pierdut niciun vot, iar pentru aceasta, dacă ținem cont de pericolul Dodon-Șor-Plahotniuc, care recent au încercat să facă o nouă lovitură de stat la Curtea Constituțională, la care se adaugă populismul “Partidului nostru” și a lui Usatîi, cea mai eficientă decizie este participarea tuturor partidelor proeuropene și unioniste cu o singură listă, într-un bloc electoral ”, - se spune în declarația mișcării politice “Unirea”.

Și Alexandru Bujoreanu, liderul temporar al PLDM (după plecarea neașteptată a lui Vladimir Filat) vrea o consolidare largă a partidelor de dreapta pentru “a elibera statul de rămășițele antinaționale și oligarhice ” . Dar la ce bun i-ar trebui aceluiași PAS niște outsideri?

Este clar, că fosta formațiune politică a Maiei Sandu va merge în alegeri de sine stătător. Reieșind din ratingul actualei președinte, PAS are toate șansele să devină cea mai mare fracțiune în noul parlament. Dar, chiar dacă pare paradoxal, actuala poziție preelectorală a PAS este foarte aproape de cea a partidului lui Vladimir Zelensky “Слуга народа” înainte de alegerile parlamentare din Ucraina în a. 2019. Învingător în prezidențiale, Zelensky avea atunci un rating exorbitant, pe acel fondal “slugile poporului” aveau șanse reale să învingă în parlamentare cu un scor enorm, dar și probleme grave la completarea listelor electorale.

PAS la fel resimte un deficit acut de cadre, a demonstrat-o și componența guvernelor eșuate Gavrilița și Grosu. Politologul Vitalii Andrievschii crede că fostul partid al Maiei Sandu ar putea lichida foamea de cadre prin includerea în listele sale electorale a unor personalități proeminente și cunoscute din alte formațiuni politice.

Există probabilitatea ca PAS să propună anumitor reprezentanților ai Platformei DA să meargă pe lista lor – Platforma se află într-o poziție incertă și nu există garanții că această formațiune politică va ajunge în Parlament, dar ea are destule personalități care ar putea adăuga voturi pentru PAS. Cu toate acestea, Andrei Năstase a propus tuturor partidelor de dreapta, inclusiv celor unioniste, să se unească pentru a nu permite "venirea la putere a lui Dodon, Șor, Usatîi, Platon și Plahotniuc". O astfel de uniune, în opinia sa, va majora șansele platformei de a accede în Parlament.

Pronosticuri preelectorale

Sondajul sociologic efectuat în ajunul dizolvării parlamentului de Asociația sociologilor și demografilor, a arătat că în viitorul parlament pot accede trei partide – partidul “Acțiune și solidaritate” (PAS) cu25,7% voturi, PSRM cu 24,3% și “Șor” сu 6,5%. Celelalte formațiuni politice, reieșind din rezultatele sondajului, nu vor trece pragul electoral. Și dacă luăm în calcul doar cetățenii deciși, care au participat la sondaj, PAS cu 39,7% ar putea obține în viitorul parlament 46 de mandate, PSRM cu 37,6% - 44, partidul “Șor” сu 10% - 11 mandate.

Un asemenea rezultat al alegerilor parlamentare ar fi pe placul actualei majorități parlamentare. Dar comunitatea experților privește sceptic la rezultatele acestui sondaj, mai ales că el nu a ținut cont de efectul diasporei.

În opinia politologului Roman Mihăeș, în noul parlament fostul partid al Maiei Sandu va avea între 40 și 50 de mandate – cel mai probabil, 43-45. Socialiștii vor avea între 20 și 30 de mandate, “Partidul nostru” – 10-15 mandate, partidul “Șor” 6-10 mandate. “Este o întrebare, dacă vor accede unioniștii. Dacă vor merge cu o singură listă, poate că vor lua între 5 și 10 mandate. Iar partidul lui Andrei Năstase conform unor sondaje accede, conform altor - nu ”.

Conform prognozelor lui Vitalii Andrievschii, în alegerile anticipate PAS va obține peste 40% din voturi – totul va depinde de felul cum își va organiza partidul campania preelectorală și cum își va mobiliza electoratul dinafara țării. Partidul socialiștilor va avea al doilea rezultat. “Desigur, va evolua bine Usatîi – orice s-ar sune despre el și orice ar spune sociologii și demografii, cred că “Partidul nostru” va obține în alegeri cca 15%. Are șanse să treacă și partidul “Șor” – în condiții prielnice, ei pot lua 7-8%”, - crede V.Andrievschii.

De altfel, rezultatul alegerilor anticipate ar putea fi influențat și de un factor neprevăzut. Unii comentatori politici nu exclud, că înainte de 11 iulie ar putea fi făcută o încercare de a exclude partidul ”Șor” din cursa electorală pe motiv că această formațiune “a încălcat în mod repetat legea” (Dinu Plîngău, deputat al Platformei DA susținea, că ei au numeroase dovezi ale acestui fapt), este finanțat de peste hotare, sau din oricare alt motiv. Atunci repartizarea forțelor în noul parlament va fi cu totul alta.

Xenia Florea

0
0
0
0
0

Adăuga comentariu

500

Ați găsit o eroare în text? Marcați-o și tastați Ctrl+Enter

Ce părere aveți despre inițiativa președintelui Franței, Emmanuel Macron, de a deschide în următoarele luni o misiune permanentă de apărare la Chișinău?