Juncile — spre ieșire. Dominația vacilor în gospodăria sătească se termină. Cum le vor înlocui caprele și de ce este un lucru avantajos?

Ani în șir vacilor le-a revenit rolul principal în gospodăria sătească, ele asigurau oamenii cu carne și lapte. Dar în prezent ele tot mai des cedează locul caprelor, întreținerea cărora este mai avantajoasă din mai multe puncte de vedere — pentru prețurile mai previzibile ale produselor și pentru cheltuielile mai mici.

Unde mai pui, caprele au o influență pozitivă asupra mediului, dat fiind că produc mai puține emisii dăunătoare. Unii fermieri chiar le cred mai inteligente. Recent, fermele americane de vaci au început să fie transformate în ferme de capre, ceea ce poate deveni un precedent și duce confruntarea la un nou nivel. Despre revoluția paricopitatelor — în materialul «Лентa.ру».

Hrănesc întreaga lume

Fermierii din diferite țări mereu vorbesc despre importanța zootehniei lactifere. În rapoartele anuale, funcționarii europeni și cei americani o numesc piatra de temelie a sistemului alimentar mondial și subliniază rolul fermelor de familie. Ele nu doar asigură lumea întreagă cu lapte, ci le permit locuitorilor de la sate, care constituie cca 20% din populația SUA și cca 30% - a UE, să aibă venituri.

«Un pahar de lapte rece, sau o înghețată, sau cașcaval topit – produsele lactate constituie componenta principală a unei alimentații sănătoase », — se spunea în raportul Uniunii naționale a fermierilor SUA din iunie, 2019. Tot acolo se spunea că industriei laptelui îi revine cca 1% din PIB-ul țării— 628 miliarde de dolari și cam trei milioane de locuri de muncă, care anual aduc salarii de 159 miliarde de dolari. De altfel, deja pe atunci autorii recunoșteau că ramura are destule probleme.

Cea mai gravă — prețul imprevizibil al laptelui, provocat de nivelul variabil al rezervelor. Anume din cauza că în America majoritatea fermelor, fiind de familie, nu interacționează reciproc, devine dificilă reglementarea parametrilor de bază și asigurarea unei oferte care să corespundă cererii curente și să garanteze prețul echitabil, în opinia lor. În rezultat multe întreprinderi suportă pierderi ani în șir, fapt care le plasează la limita supraviețuirii. De la începutul anilor 1990, în SUA numărul fermelor de lapte familiale se reduce rapid. Între anii 1992 - 2018 au fost închise cca 94 mii de gospodării, ceea ce corespunde ratei medii de 10 ferme/zi. În a. 2018 au fost lichidate 2731 gospodării, în 2019 — 3261, în 2020 — 2550. Dar, reieșind din statistica ministerului american al agriculturii, producerea laptelui nu suferă din cauza decăderii jucătorilor mărunți. În a. 2010 volumul acesteia a crescut cu 14,5 %, sau cu 13,5 pentru fiecare vacă.

Au nimerit într-o capcană

Acest lucru a fost posibil grație sporirii productivității vacilor (în a. 2020 fiecare a dat cu 173,2 litri de lapte mai mult ca în anul precedent) și consolidării pieței: în locul numeroșilor jucători mici de familie acum ea este dominată de holdingurile mari, care au în proprietate cel puțin 2,5 de vaci fiecare. Această tendință a dus la o creștere și mai mare a ofertei și a afectat și mai puternic stabilitatea și previzibilitatea prețurilor — gospodăriile familiale s-au pomenit într-un cerc închis.

Deseori, prețul de piață al laptelui este nu doar inacceptabil pentru fermieri, dar chiar mai mic ca cel de cost. În anii din urmă, diferența a constituit în medie cca trei dolari la 100 de litri, în vremurile cele mai proaste - chiar și 7,1 dolari. În a. 2020 la problemele existente s-a adăugat și pandemia de coronavirus, așa că situația a devenit și mai imprevizibilă. În prima jumătate a anului s-a redus brusc prețul furajelor, da prețul laptelui din contra – s-a menținut la un nivel relativ înalt.

Parțial, asta s-a datorat programelor de sprijinire a economiei, lansate de guvern și Sistemul federal de rezervă, care au ajutat la menținerea cererii necesare producătorilor, parțial – intermitențelor în livrări provocate de întreruperea lanțurilor logistice. Dar ulterior s-a scumpit porumbul și soia, cu care se hrănesc vacile, iar laptele din contra – a început să se ieftinească.

După creșterea-record a numărului total de vaci în America (datorită predominației fermelor mari de vite) la începutul a. 2020 specialiștii au prognozat o reducere bruscă a indicilor conform totalurilor anului curent. În șeptelul vacilor, cota juncilor (animale care nu au fătat încă, crescute pentru viitor) constituie doar 48,8 % — rezultatul minim în ultimii 12 ani. Ca urmare, ne putem aștepta la o scădere a numărului de vaci sacrificate (căci ele nu vor putea fi înlocuite ) și a industriei cărnii.

S-a descurcat

În aceste condiții, frații Brian și Stephen Jones din Vermont au găsit o soluție neordinară. Nu au renunțat la ferma lor de familie cu o istorie de 150 de ani, și ciocnindu-se de dificultăți au schimbat radical modelul afacerii — s-au izbăvit de vaci și au început să crească capre. Construcția primei săli de muls s-a încheiat la începutul anului curent și în scurt timp primul lot de lapte a fost livrat fabricii locale Vermont Creamery, specializate în producerea brînzeturilor.

În prezent ferma Joneslan are în jur de 1000 de capre. Frații preconizează să sporească numărul lor - 1,2-1,5 mii în doi ani. Saraiul în care întrețin majoritatea animalelor și acum este împodobit cu imaginile vacilor și vițeilor, însă frații Jones spun că nu vor reveni la specializarea precedentă. «Noi creștem și ne dezvoltăm», — susține Bian. Împreună cu ferma lor, în America se dezvoltă și creșterea caprelor. În ultimii 24 de ani numărul caprelor din fermele americane a crescut mai mult ca dublu — de la 190 la 440 mii. Numărul fermelor a crescut în același ritm — de la 15 la 35 mii.

Specialiștii apreciază această creștere ca fiind «lentă, dar stabilă». Ea este menținută de faptul că americanii au înțeles, în fine, gustul brînzei de capră — conform exemplului culinarilor francezi, în multe țări aceasta este numită chevre. Unii cresc caprele ca animale domestice, pentru consumul propriu de lapte și brînză, și pentru a participa la diverse expoziții speciale de capre. Treptat, în magazine apar produse noi din lapte de capră : chefirul, untul, înghețata și iaurturile încep să se bucure de o cerere tot mai mare.

Printre principalele state americane crescătoare de capre, se numără California, Wisconsin și Iowa, unde numărul fermelor de capre atinge 20 % din întreprinderile de producere a lactatelor. Dar popularitatea caprelor crește rapid și în alte regiuni — statele Maine și Vermont, unde se află gospodăria fraților Jons. Apar și întreprinderi nelicențiate, numărul cărora este dificl de stabilit.

Cornute, verzi

În Europa, lucrurile stau asemănător. Acolo creșterea caprelor a început să se dezvolte rapid în anii 1990 — în mare parte, pentru că UE a adoptat noi standarde de calitate a produselor agricole și cerințe față de igiena producerii lor. Fermele au fost nevoite să se modernizeze, fapt care a contribuit la sporirea productivității. O confirmă statistica: în Europa se concentrează 1,9 % din numărul total de capre diîn lume, care asigură 15,1% din laptele mondial, și 35,1 % din brînzeturi. Deocamdată, caprele formează doar 1,5 % din numărul animalelor de lapte în regiune, dar numărul lor crește stabil.

Lideri la creșterea caprelor în UE se consideră Grecia, Franța, Spania și România. Urmează Țările de Jos, unde producerea laptelui a crescut în ultimul deceniu cu 35,5%. Ca și în SUA, în Europa domină fermele de lapte mari . Multe dintre acestea mai produc și brînzeturi, ceea ce le permite să reducă cheltuielile de transport. În ultimii ani, localnicii preferă produsele lor, acum creează activ cererea care echilibrează oferta în creștere.

În paralel, laptele de capră este cercetat activ de savanți, care îi menționează nu numai valoarea nutritivă, dar și calitățile dietetice și hipoalergene. Comparativ cu vacile, caprele-s mai puțin pretențioase în hrană, deci pot paște în locurile nepotrivite pentru vaci, cu o vegetație redusă (cu condiția ca fermele să dispună de pășuni suficient de mari). Caprele ajută la împrăștierea semințelor unor plante, reglează peisajul și produc mult mai puțin metan — un gaz nociv mediului, care în ultimul timp a dăunat mult reputației vacilor. De aceea multă lume le laudă pentru aportul la combaterea schimbărilor climatice.

Există și probleme. După creșterea explozivă și mecanizarea din anii 1990-2000, în Europa creșterea caprelor s-a confruntat cu cheltuielile sporite, care reduc rentabilitatea generală a afacerii. E dificil să prognozăm dacă și caprele vor repeta soarta vacilor, dar experții speră la mai bine. Economiștii propun ca fermierii să fie susținuți de stat, spre exemplu prin subsidii speciale pentru menținerea mediului.

Îi ajungem din urmă

Deocamdată, Rusia nu ține pasul cu SUA și Europa. Creșterea caprelor abia începe să se dezvolte ca ramură, și ocupă doar 1% din piața lactatelor. Cifra de afaceri nu atinge 1 miliard de ruble pe an, în țară funcționează puțin peste 100 de ferme caprine. Cel mai mare jucător este holdingul agricol «Лукоз», fondat de businessmanul din Marii El Vladimir Cojanov și fiul său Taras. Fermele companiei numără mii de capre (cea mai mare – 5000), numărul total de capre fiind de cca 2 milioane.

Din a. 2018 Cojanovii construiesc la Marii El o fermă pentru 10 mii de capre. Preconizează să investească în ea 600 milioane de ruble — mai mult de profitul anual al tuturor crescătorilor de capre. Businessmenii speră să-și recupereze investiția în 10-15 ani. Dar dacă «Лукоз» este o întreprindere diversificată, venitul de bază al căreia în continuare provine din creșterea vitelor mari cornute, în regiuni apar tot mai multe ferme caprine specializate. Se datorează și faptului, că statul oferă activ granturi : numai în regiunea Rostov în ultimii cinci ani în aceste scopuri a fost alocat peste un miliard de ruble.

Un timp îndelungat, în Rusia caprele nu erau considerate animale de lapte, de aceea nu beneficiau de înlesniri – nici fiscale, nici la credite. Numai în ultimii ani autoritățile din diferite regiuni au început să facă excepții pentru proiecte — deocamdată, mari de regulă. Aceeași fermă «Лукоз» pentru 10 mii de capre se construiește cu atragerea unui credit bancar de 2% anual (bugetul compensează băncii diferența față de rata de piață), iar compania moscovită «Мирный-Адыгея» a obținut înlesniri fiscale pentru gospodăria deschisă recent, cu 2000 de capete.

Printre problemele creșterii caprelor în Rusia specialiștii numesc lipsa managerilor competenți, care în interiorul țării nu beneficiază de o instruire adecvată, precum și condițiile inadecvate de întreținere, propuse de ferme. Printre acestea – temperatura aerului, calitatea furajelor, izolarea și aerisirea. În multe gospodării predomină animalele bolnave, iar angajații deseori nici nu observă că acestea au probleme de sănătate.

Pe o singură copită

Nu toți investitorii acceptă să investească în fermele de lapte — îi sperie rentabilitatea joasă și rambursarea îndelungată, comparativ cu cea a fermelor de vite cornute mari, dar și lipsa totală a surselor de informații privind afacerea specifică. Deși specialiștii subliniază, că eficiența caprelor poate fi mai mare ca cea a vacilor, dacă abordarea este corectă. La greutatea medie de 50 kg, caprele pot da și cinci litri de lapte/zi, în timp ce vacile , care au o greutate de zece ori mai mare, - doar 15 litri.

Experții menționează, că în URSS nu exista creșterea industrială a caprelor : în țară nu exista o gospodărie caprină. Pe acest fondal, peste 100 de ferme deja înseamnă un progres semnificativ. În diferite regiuni se desfășoară expoziții în cadrul cărora fermierii și oamenii de afaceri comunică, află în ce măsură caprele lor corespund standardelor internaționale. Și metodele necomerciale le vin în ajutor fermierilor ruși: embargoul alimentar, introdus în a. 2014 ca răspuns la sancțiuni, i-a scăpat de concurenții occidentali. Iar grație rețelelor comerciale cum ar fi «ВкусВилл» și «Азбука вкуса» laptele de capră și brînzeturile devin tot mai populare printre ruși – cel puțin, printre cei înstăriți. Experții considera că ramura are perspective frumoase, în ciuda tuturor neajunsurilor.

De secole, creșterea caprelor a fost umbrită de industria laptelui de vacă. Dar în deceniile din urmă situația se schimbă: omenirea a recunoscut avantajul caprelor și al laptelui lor față de concurenții mai mari și mai puțin prietenoși mediului. Unii fermieri, printre care și frații Jones din Vermontul american, chiar le cred pe capre mai inteligente ca vacile. «Capra de la natură are mai multă personalitate și curiozitate nativă. Ea mereu încearcă să guste ceva », — spune Brian Jones.

Pe piața din SUA, Europa și Rusia laptele de vacă încă mai domină, însă cel de capră treptat acaparează teren, deși încă mai este un produs de nișă. Decizia fraților Jones de a reprofila ferma de familie poate deveni simbolică și pune bazele unei tendințe noi. Posibil, în anii imediat următori în toată lumea laptele de capră și produsele lui vor face parte din alimentația oamenilor mai frecvent, ca cele de vacă.

Alexei Afonschii

Postfața redacției. Cum este cu creșterea caprelor în Moldova? Are oare această ramură perspective de dezvoltare? Despre aceasta – într-un comentariu exclusiv pentru Noi.md a vorbit conducătorul unei ferme caprine din GAL Movila Măgura, Viorel Prisăcari.

Ferma întreține 300 de capre, este o fermă naturală cu ciclu închis de producere din lapte de capră.

- Sincer vorbind, nu doar creșterea caprelor - zootehnia în genere este azi în declin. Deși, cred eu, produsele din lapte de capră au viitor. Ele au perspective. Da, 60% din consumul de lapte în lume îl deține anume laptele de capră și produsele din el. La noi în Moldova - doar 10%. Așa că avem unde crește. Dar pentru aceasta trebuie să schimbăm atitudinea oamenilor față de laptele de capră, în general față de produsele noastre.

Încă de pe timpul URSS, se obișnuia ca în fiecare sat că existe ferme de vaci, mai rar - de oi. Da despre cele de capre nu am auzit. Caprele erau crescute în privat, dar nu se bucurau de popularitate. Toate din cauza unei prejudecăți persistente împotriva caprelor – că ar fi capricioase, răutăcioase, neascultătoare, că se cațără unde nu trebuie… Și că laptele de capră este rău, necalitativ, are un miros neplăcut.

Uneori, la expozițiile și iarmaroacele agricole oamenii se apropie, gustă din produsele noastre, spun – «Vai, ce gustos! Ca în copilărie, ca la mama acasă!» dar după ce află că e lapte sau brînză de capră, scuipă, fac o mutră acră.

Trebuie să ne izbăvim de toate aceste prejudecăți, și să promovăm laptele de capră. Căci este cu adevărat un minunat produs de leac ! Laptele de capră ajută în cazul bronșitelor, bolilor gastrice, hepatitei, el întărește imunitatea. Laptele de vacă organismul uman îl digeră timp de 24 de ore, pe cel de capră – în 20 de minute. El este mai apropiat de laptele matern, de aceea consumatorul nostru de bază este Copilul. Este demonstrat, că cei care consumă cu regularitate lapte de capră cresc mai bine și se îmbolnăvesc mai rar. Voi menționa un lucru curios: o familie cu copii, clienții noștri, așa s-au deprins să cumpere de la noi lapte, că și după ce s-au mutat în Anglia continuă să comande produsele noastre – noi le transmitem laptele nostru în formă congelată.

Întreaga ramură agricolă este una riscantă, iar cea zootehnică – riscantă în măsură dublă. De aceea, desigur, pentru noi unica posibilitate să ne menținem pe linia de plutire este sprijinul din partea statului. Cel mai grav ne afectează importurile de produse lactate, de regulă - de o calitatea proastă. Ele nu conțin deloc lapte natural! Da produsele noastre, care-s de două ori mai ieftine ca cele de import, rețelele comerciale le comandă rareori, de la caz la caz

Dacă e să vorbim despre perspective, desigur ne-am dori ca oamenii să se deprindă cu produsele autohtone naturale, ecologic pure. Sper că cu timpul așa va fi.