X 
Transnistria stiri: 1352
Eurovision stiri: 497

Jocurile Olimpice devenite parte a politicii mari. Care ar putea fi consecințele?

26 noi. 2021,, 11:18 (reactualizat 27 noi. 2021,, 17:00)   Analitică
13569 0

La 22 noiembrie curent, WADA (Agenția Mondială Antidoping) a făcut public Regulamentul antidoping al Comitetului Olimpic Internațional (COI) care va fi aplicat în cadrul Jocurilor Olimpice de la Beijing. COI a elaborat și aprobat regulamentul în calitate de organizație-semnatară a Codului WADA în conformitate cu Codul și cu standardele internaționale. Regulamentul va intra în vigoare în data 27 ianuarie, ziua deschiderii Satului Olimpic, fiind valabil pînă la ceremonia de închidere care se va desfășura la 20 februarie.

Pe parcursul acestei perioade, toți sportivii vor fi supuși testelor în conformitate cu procedurile Agenției Internaționale de Testare (ITA) căreia COI i-a delegat unele din atribuțiile sale ce țin de asigurarea controlului antidoping în perioada Jocurilor. În cazul unei probe suspecte, ITA urmează să notifice sportivul, Comitetul Național Olimpic, Federația Internațională de profil, Agenția Națională Antidoping, COI și WADA.

Această știre a reanimat conflictele care s-au manifestat pregnant în timpul Olimpiadei de Vară desfășurate la Tokyo în anul 2021. Rusia a rămas cu un gust amar în urma poziției principiale a WADA care, după scandalul de dopaj, s-a pronunțat pentru reducerea numărului de sportivi ruși participanți la Jocuri. Deși COI a atenuat sancțiunile pentru reprezentativa Rusiei reducând durata „statutului neutru” până la doi ani, acest lucru nu i-a fost țării de mare folos – în Japonia a sosit nu naționala Rusiei, ci un fel de echipă a Comitetului Olimpic Rus (COR). Sportivii au evoluat fără arborarea drapelului de stat și fără intonarea imnului național, lucru care a suscitat critici dure din partea suporterilor ruși. În Rusia, mai multă lume a refuzat din principiu să urmărească Olimpiada fiind de părerea că țara lor, de fapt, nu este prezentă acolo, deci, nu mai are niciun sens să urmărească evoluțiile sportivilor. Această ediție a Jocurilor s-a dovedit a fi cea mai lipsită de popularitate din istoria Rusiei.

Pentru oficialii WADA, Olimpiada a devenit o modalitate de a-și regla conturile personale cu Rusia, țara fiind impusă să plătească pentru scandalul de dopaj. Totuși atitudinea vădit părtinitoare a funcționarilor acestui organism internațional față de sportivii ruși pare ciudată: Rusia nu este unica țară acuzată de dopaj și de tăinuirea rezultatelor probelor. Bunăoară, în septembrie curent, WADA n-a admis participarea la competiții a tenismanului ucrainean Timur Muhtarulin (29 de ani). În septembrie, acesta a prezentat o probă de urină în cadrul turneului ITF M15 de la Cernomorsk, iar în organismul sportivului a fost depistată amfetamina, o substanță din categoria S6 a listei de prohibiții WADA. Muhtarulin a fost nevoit să încheie lupta în cadrul competițiilor desfășurate la Cernomorsk din prima rundă.

La scandalurile mai vechi legate de dopaj s-au adăugat altele noi ce țin de autoidentificarea de gen a sportivilor. După evoluarea la Olimpiada de la Tokyo a sportivei transgender din Noua Zeelandă Laurel Hubbard, chiar dacă aceasta nu a obținut locuri de frunte, COI s-a văzut nevoit să introducă o nouă concepție privind echitatea, integrarea și nondiscriminarea în baza identității de gen și a diferențelor de sex. Potrivit noilor recomandări ale COI, „niciun sportiv nu poate fi exclus din competiții în baza identității sale transgender sau a diferențelor de sex”. În același timp, oficialii COI recunosc totuși că nu sunt în măsură să emită reguli care ar stabili criteriile de admitere pentru fiecare disciplină sportivă, respectiv acest aspect a fost lăsat la latitudinea federațiilor de profil. Politica promovată nu este pe placul sportivelor care sunt femei biologice, ele fiind astfel sigure că, din cauza particularităților fiziologice (nivelul de testosteron, particularitățile construcției scheletului de tip bărbat, volumul sporit al plămânilor și inimii, precum și masa musculară a părții superioare a trunchiului uman), femeile transgender sunt în măsură să le lipsească pe celelalte competitoare de șansa la victorie.


Din cauza politizării puternice a Jocurilor Olimpice și din cauza numărului în creștere de probleme rămase nesoluționate, Jocurile au început să fie percepute nu ca o competiție sportivă corectă, ci în calitate de modalitate de reglare de conturi de natură geopolitică. În acest context, unele țări au ajuns să-și pună întrebarea: Mai are oare sens participarea la Jocurile Olimpice în următorii ani? Nimeni nu-și dorește să-și vadă sportivii evoluând fără arborarea drapelului și intonarea imnului, nimeni nu-și dorește ca aceștia să fie supuși în permanență atacurilor din partea mass-media din Occident și să suporte umilințe din partea sportivilor occidentali, iar unele țări conservatoare, de altfel, nu doar cele musulmane, ci și cele catolice, precum Spania, Italia, Portugalia și atele, au o percepție negativă față de chestiunile LGBT+ din domeniul sportului pe care COI nu le soluționează din principiu.

În urma unui concurs de factori, Jocurile Olimpice au ajuns parte a politicii mari. Numărul diferendelor continuă să crească și dacă starea de lucruri nu se va schimba, Jocurile nu vor mai corespunde prevederilor care se conțin în Carta Olimpică și care garantează participanților niște competiții corecte și bazate pe drepturi egale, fără discriminarea țărilor și a indivizilor din considerente de rasă, religie sau politică.

Piotr DARII

3
0
0
0
0

Adăuga comentariu

500

Ați găsit o eroare în text? Marcați-o și tastați Ctrl+Enter

Ce părere aveți despre inițiativa președintelui Franței, Emmanuel Macron, de a deschide în următoarele luni o misiune permanentă de apărare la Chișinău?