Transnistria stiri: 1392
Eurovision stiri: 502

Jocul de-a impeachment-ul sau Cine va felicita țara cu ocazia Anului Nou?

18 dec. 2018,, 20:34   Politică
12137 12

Săptămîna trecută președintele Moldovei Igor Dodon a fost suspendat temporar din funcție pentru a cincea oară, iar chestiunea despre posibilitatea apropiatei sale demisii a fost iarăși pusă pe ordinea de zi. Dar în scurt timp autoritățile au schimbat macazul și au declarat că impeachment-ul este imposibil înainte de alegeri, însă experții nu exclud reluarea discuțiilor la această temă.

Despre impeachment-ul președintelui ales de întregul popor se vorbește demult, însă autoritățile nu au în continuare certitudinea că acest scenariu, în caz că va fi realizat, va fi susținut de electorat. Mulți consideră că în situația creată nu doar majoritatea parlamentară obține anumite dividende politice, ci și președintele însuși. În opinia experților, încercarea de a-l destitui pe președinte în ajunul parlamentarelor va întări doar pozițiile președintelui RM.

«Surpriza» spicherului

La 10 decembrie Curtea Constituțională (CC) a decis din nou să-l suspende temporar din funcție pe președintele Igor Dodon. Astfel a fost îndeplinită solicitarea PDM de a suspenda competențele președintelui, pe motiv că acesta a refuzat să promulge un șir de legi votate repetat de Parlament cu privire la: transmiterea teritoriului fostului Stadion Republican în scopul construirii clădirii Ambasadei SUA, sărbătorirea Zilei Europei la 9 mai, Codul audiovizualului, precum și trecerea carabinierilor în subordinea Guvernului.

Democrații Andrian Candu și Serghei Sîrbu, care s-au adresat CC, menționează că șeful statului a încălcat prevederile Constituției. În opinia lor, adresarea la Curtea Constituțională este «o măsură forțată și e unica ieșire din situația dată, pentru a evita un viitor conflict instituțional». CC, ca și autorii demersului, consideră că președintele poate fi suspendat din funcție ori de cîte ori va fi nevoie, deoarece Constituția nu stipulează numărul suspendărilor de acest fel. Prevede însă că acest lucru devine posibil în cazurile în care el se eschivează de la îndeplinirea atribuțiilor sale constituționale.


Parlamentul a mers pe scenariul suspendării din funcție a președintelui pentru a cincea oară. Prima dată s-a întîmplat în octombrie 2017, atunci dînsul nu a semnat decretul de numire în funcție a noului ministru al Apărării. A doua oară – în decembrie, anul trecut, după refuzul de a desemna șapte membri noi ai Guvernului. În ianuarie 2018 președintele a blocat legea privind lupta cu propaganda străină, iar la 24 septembrie a refuzat să-i confirme pe Nicolae Ciubuc și Silvia Radu în funcții de miniștri.

Partidul Socialiștilor a răspuns la recenta decizie a CC cu o declarație, în care i-a învinuit pe judecători de angajament politic. Autorii declarației menționează că legile scandaloase ”au fost primite în ritm accelerat fără dezbateri publice”, ceea ce «este total inacceptabil». Potrivit socialiștilor, cca 80% dintre cetățeni se pronunță categoric contra adoptării lor.

În același timp, Igor Dodon a declarat că este sigur că poporul îl susține și că după alegerile parlamentare din 24 februarie toate aceste legi controversate vor fi anulate. Dodon a declarat că după alegeri intenționează să formeze o nouă componență a Curții Constituționale. Președintele a menționat că în Constituție nu există posibilitatea de a suspenda sau a transmite spicherului sau premierului atribuțiile președintelui, însă «cu ajutorul CC de buzunar autoritățile au găsit o portiță». Dodon mai crede că astăzi nu este exclusă abordarea chestiunii privind eliberarea sa definitivă din funcție.

Cu adevărat, pe parcursul anului 2018 această idee a fost mereu vehiculată de reprezentanții eșalonului superior al puterii. În ianuarie, liderul democraților Vlad Plahotniuc în răspunsul la întrebarea jurnaliștilor privind posibilitatea unui impeachment și tragerea președintelui la răspundere penală a menționat că «asupra acestei chestiuni lucrează minuțios ». În septembrie, după refuzul de a numi miniștrii propuși de PDM, premierul Pavel Filip a declarat că va cere impeachment-ul șefului de stat.

Spicherul Andrian Candu a revenit la această temă în decembrie, vorbind despre o posibilă surpriză pentru cetățeni în ajun de Revelion. «Azi nu-l putem înlătura, dar în viitorul cel mai apropiat ar fi posibil și atunci un președinte interimar va felicita poporul Moldovei cu ocazia sosirii Anului Nou», a declarat Candu. Spicherul a cerut ca secția juridică a Parlamentului să pregătească informația privind aceste proceduri și să o transmită Biroului permanent.

Subtilitățile juridice ale impeachment-ului

Andrian Candu preconiza examinarea acestei chestiuni la cea mai apropiată ședință a Parlamentului, dar n-a fost să fie. În cadrul briefingului el le-a declarat jurnaliștilor : «Să nu uităm, că între 24 decembrie și 24 ianuarie avem perioada preelectorală, iar între 25 ianuarie – 24 februarie – nemijlocit campania electorală. Cred că din punct de vedere juridic în acest răstimp noi nu putem organiza un referendum privind demisia președintelui».

Totodată, analiștii nu exclud o nouă rundă de discuții privind impeachment-ul, fiind siguri că inițiativa dată nu va ajunge să fie implementată în practică. Despre demisia președintelui se vorbește demult, dar la moment autoritățile nu au certitudinea că ideea despre demisia președintelui ales de întregul popor va avea susținerea electoratului. Dacă nu, jocul de-a impeachment-ul va slăbi majoritatea de la guvernare.

Așa sau altfel, subtilitățile juridice ale procedurii de impeachment nu permit efectuarea ei într-un timp scurt. PDM apelează la art. 89 din Constituție, care permite înlăturarea președintelui RM din funcție de către Parlament cu două treimi din voturile deputaților aleși «în cazul comiterii unor acțiuni, care încalcă prevederile Constituției». Andrian Candu a subliniat că «pentru aceasta Parlamentul nu are nevoie de o lege organică, pentru demisie este suficientă decizia Parlamentului».

Juriștii confirmă faptul că în pofida atribuțiilor limitate după 30 noiembrie Parlamentul este în drept să abordeze această problemă și să inițieze procedura de demitere a președintelui. Dar pentru a trece toate etapele ei, va fi nevoie de mult timp și este imposibil să se reușească în anul curent. Procedura de impeachment este un proces destul de complicat, de durată și în multe trepte, care include o serie întreagă de etape pregătitoare și finalizează cu dezbaterea chestiunii în cadrul unui referendum.

În stadiul inițial, Parlamentul creează o comisie de anchetă, care atrage specialiști, studiază și analizează dovezile. Rezultatele activității acesteia sînt expuse într-un dosar, care trebuie să confirme existența încălcărilor legii sau ale Constituției, comise de președinte.

Ex-președintele CC Dumitru Pulbere menționează că o atare decizie trebuie să fie inițiată de o treime din deputați, după care proiectul este trimis ca preşedintele să ia cunoștință de acesta, iar după obținerea punctului său de vedere este transmis Curții Constituționale. CC decide dacă șeful statului a încălcat cu adevărat Constituția și dacă există temei pentru ca el să fie înlăturat din funcție. După avizul pozitiv al CC decizia privind demisia președintelui este pusă la vot în plenul Parlamentului.

În caz că impeachment-ul este susținut de majoritatea parlamentară calificată, intră în Joc Comisia Electorală Centrală. Timp de 30 zile aceasta inițiază un referendum privind demiterea președintelui. Pentru înlăturarea președintelui din funcție trebuie să voteze nu mai puțini alegători, decît cîţi i-au susținut candidatura la alegerile prezidențiale. Este vorba despre peste 834 mii persoane sau 52,11% dintre alegătorii incluși pe listele electorale.

Un know-how moldovenesc

Experții consideră că situația creată nu numai că creează o imagine negativă a Moldovei în ochii comunității internaționale, dar mai și dă naștere multor întrebări față de CC, care interpretează prevederile Constituției într-un mod foarte specific.

Politologul Victor Ciobanu crede că Constituția nu prevede procedura de suspendare repetată a președintelui și totuși decizia CC a fost una foarte previzibilă. El menționează că unul dintre scenariile posibile include anunțarea impeachment-ului, însă în situația creată scopul acestei proceduri este de neînțeles. În opinia lui V. Ciobanu, înlăturarea lui Dodon din funcție este o absurditate totală și un joc în care este implicată nemijlocit CC și în rezultatul căruia toate persoanele interesate vor obține avantaje politice proprii.

Secretarul de stat al Ministerului Justiției Nicolae Eșanu spune că nu are dreptul să critice deciziile CC, dar este de acord că «există careva probleme ce țin de unele decizii ale Curții Constituționale» și că el are multe întrebări vizavi de deciziile privind suspendarea temporară a președintelui . «Dar după ce Curtea Constituțională și-a expus punctul de vedere discuțiile la această temă nu mai pot continua. Desigur, în perspectivă, situația se poate schimba pe cale legislativă, însă deocamdată noi putem vorbi numai despre îndeplinirea deciziilor CC», consideră Eșanu.

Maxim Lebedinschi, consilier prezidențial pe probleme juridice, crede că CC și-a atribuit funcții, care nu-i aparțin. În opinia sa, problema a început de la semnul de egalitate pus de Curtea Constituțională între Constituție și propriile decizii. Astfel, Curtea a luat asupra sa împuternicirile majorității parlamentare constituționale, care poate introduce modificări în Constituție sau împuternicirile cetățenilor, care pot modifica prevederile ei prin referendum. Potrivit spuselor lui, ulterior CC a extins jurămîntul președintelui RM, în care se spune despre respectul față de Constituție, lărgind termenul şi asupra propriilor decizii. Acum CC consideră, spre exemplu, că orice încălcare a dispozițiilor sale echivalează cu încălcarea jurămîntului.

Lebedinschi spune că compararea situației președintelui moldovenesc cu cea a regelui belgian, care a fost și el înlăturat din funcție și pe care unii îl aduc ca exemplu, este irelevantă, deoarece împuternicirile regelui au fost suspendate la cererea lui. «În cazul Belgiei, care este unic în lume, regele și-a dat acordul pentru suspendarea sa din funcție și pentru ca Guvernul să semneze în locul lui o anumită lege, deoarece semnarea legii venea în contradicție cu interesele sale personale și religioase. De aceea, noi nu putem apela la acest caz ca exemplu pentru Moldova», menționează consilierul prezidențial.

Ion Tăbârță, expert politic al Institutului Dezvoltării și Inițiativelor sociale IDIS Viitorul, consideră că în prezent șeful statului acționează politic, nu instituțional și este sigur că nu va fi supus procedurii impeachment-ului pentru acțiunile sale. Potrivit lui Tăbârță, procedura suspendării temporare îi convine președintelui, care obține anumite dividende politice și în același timp aceasta convine și majorității parlamentare, care numește în anumite funcții persoanele dorite și aprobă legile dorite.

Igor Boțan, președintele Asociaţia pentru Democraţie Participativă “ADEPT” menționează că suspendarea temporară din funcție a președintelui țării este un know-how moldovenesc. Potrivit lui, în același timp legislația prevede procedura de impeachment în caz că șeful statului refuză să-și îndeplinească obligațiile. «Parlamentul poate recurge la suspendarea din funcție, dar nu o face, pentru că coaliția de la guvernare nu dorește să-i facă președintelui un astfel de cadou în ajunul campaniei electorale», consideră Boțan.

Iar în privința felicitărilor cu ocazia sosirii Anului Nou experții amintesc că și la finele anului trecut în jurul lor s-au desfășurat discuții, într-un final mesajul de sărbătoare pentru cetățeni a fost prezentat și de șeful statului, și de prim-ministru. Probabil, o combinație asemănătoare va fi jucată și la căderea cortinei anului 2018. Experții mai cred că Olimpul politic nu va renunța la ideea impeachment-ului nici în anul care vine – în funcție de poziția actorilor externi și de faptul cum se va forma coaliția de la guvernare.

Victor Surujiu

0
0
0
0
0

Adăuga comentariu

500

Ați găsit o eroare în text? Marcați-o și tastați Ctrl+Enter

Ce părere aveți despre inițiativa președintelui Franței, Emmanuel Macron, de a deschide în următoarele luni o misiune permanentă de apărare la Chișinău?